CONSERVAREA SI DEZVOLTAREA RESURSELOR FORESTIERE ÎN VEDEREA AMELIORARII CONDITIILOR DE MEDIU SI DE VIATA

CONSERVAREA SI DEZVOLTAREA RESURSELOR FORESTIERE ÎN VEDEREA AMELIORARII CONDITIILOR DE MEDIU SI DE VIATA

Romania este o tara relativ saraca in paduri, comparativ cu alte tari europene cu conditii climatice si de relief similare. Padurile si celelalte terenuri cu vegetatie forestiera semnificativa ocupa doar 26,7% din teritoriul tarii. Sub acest raport, Romania ocupa locul 13 in Europa, situandu-se sub media europeana (32,8%) si cu mult sub procentul de impadurire din tari ca Austria, Cehia etc.

            2. Raspandirea padurilor in teritoriul tarii este neuniforma. Din repartitia padurilor pe mari zone geomorfologice, rezulta ca procentul cel mai mic, de doar 10%, se inregistreaza in zonele de campie, cele mai despadurite fiind Campia de Vest (3,2%), Campia Baraganului (3,5%), Campia Moldovei (4,1%), Campia Olteniei (5,3%) etc.

Procentele reduse de impadurire din zonele de campie se coreleaza cu secete frecvente si prelungite, asa cum despaduririle din zona de deal si de coline, precum si taierile masive din unele paduri de munte se coreleaza cu fenomene de torentialitate si de degradare a terenurilor. Aceste fenomene se accentueaza de la perioada la perioada, pe fondul unor dificultati de ordin social si legislativ si al lipsei de capacitati institutionale si financiare la mare parte din detinatorii de paduri sau de terenuri care ar trebui impadurite. Investitiile din acest domeniu au fost reduse sau chiar neglijabile.

            4. Pentru oprirea sau diminuarea fenomenelor negative mentionate, se impun masuri ferme de stavilire a defrisarilor de orice fel si de crestere a suprafetei acoperite cu vegetatie forestiera. Aceasta crestere poate fi realizata, in principal, prin impadurirea unor terenuri degradate si a unor terenuri marginale, inapte pentru o agricultura eficienta, precum si prin crearea de perdele forestiere de protectie a  campurilor agricole, a cursurilor de apa si a cailor de comunicatie, pentru protectia antierozionala a terenurilor in panta etc.

            5. Potrivit unor studii aprofundate referitoare la fondul funciar, in Romania exista suprafete intinse cu terenuri degradate, cele mai multe fiind situate in zonele de deal si de munte. Asa cum rezulta din ,,Strategia nationala si programul de actiune privind combaterea desertificarii, degradarii terenurilor si secetei", suprafata totala a terenurilor degradate este de circa 7 milioane hectare. Eroziune excesiva, asociata cu ravenari si alunecari de  teren, se inregistreaza pe o suprafata de peste 2 milioane de hectare, iar eroziune moderat-puternica pe aproape  5 milioane de hectare. Suprafete mari de terenuri degradate se gasesc in Podisul Getic, Subcarpatii Munteniei, Podisul Somesan, Podisul Transilvaniei, Subcarpatii Moldovei, Campia si Podisul Moldovei si Dobrogea. În perspectiva, pe masura intensivizarii utilizarii terenurilor agricole, peste doua milioane hectare de terenuri degradate vor trebui reabilitate prin impadurire.

Din lucrarea  mentionata mai sus, rezulta ca practic intreaga suprafata agricola a tarii este situata in zone afectate de seceta. Daca in zone cu indici de ariditate Palfay 2-4 (din Moldova de nord si din partea centrala a Transilvaniei) sensibilitatea la seceta este slaba, frecventa anilor secetosi fiind 6-11%, in zone cu indici de ariditate Plafay 6-8 sensibilitatea la seceta este puternica, iar frecventa anilor secetosi se situeaza intre 40-63%. În aceasta ultima categorie intra majoritatea terenurilor arabile din sudul si estul tarii, unde aproape trei milioane hectare de terenuri agricole, in special din Dobrogea, estul Munteniei si sudul Moldovei sunt potential afectate de desertificare. Studiile intocmite, referitoare la combaterea secetelor si a efectelor acestora, au evidentiat necesitatea infiintarii unui sistem national de perdele forestiere de protectie, a carui realizare este prevazuta prin Legea nr. 289/200 Din studiile respective rezulta ca pentru realizarea acestui sistem va fi necesara impadurirea a circa 300 mii de hectare.

Cresterea suprafetei padurilor si a celorlalte terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, pe langa stavilirea torentialitatii,  ameliorarea  terenurilor degradate, imbunatatirea conditiilor de clima cu efecte favorabile asupra recoltelor agricole etc., vor contribui si la mentinerea echilibrului CO2 din atmosfera, prin sporirea considerabila a carbonului stocat in arbori si in solurile forestiere, de la cca. 1225 milioane tone, in prezent, la circa 1600 milioane tone in viitor, cand s-ar realiza o structura adecvata a ecosistemelor forestiere nou create.

Principalele actiuni ce trebuie intreprinse pentru conservarea si dezvoltarea resurselor forestiere, in vederea ameliorarii conditiilor de mediu si de viata, sunt:

• Apararea integritatii fondului forestier; interzicerea schimbarii folosintei terenurilor acoperite cu paduri si cu alte forme de vegetatie forestiera, daca aceastea sunt importante pentru asigurarea conditiilor de mediu si de viata;

• Alinierea adecvata a notiunii de padure la continutul atribuit acesteia in cadrul Uniunii Europene si includerea in randul padurilor, cu respectarea dreptului de proprietate,  a asa-ziselor pasuni impadurite care nu au fost inca supuse defrisarii sau degradarii;

• Extinderea suprafetei padurilor si a altor categorii de vegetatie forestiera, in special pe terenuri degradate improprii pentru culturile agricole rentabile (circa 2.220 mii hectare pana in anul 2020).

• Initierea, in cadrul unui program special, a actiunilor de realizare a Sistemului national de perdele forestiere de protectie, vizand protejarea campurilor agricole si combaterea secetei, protectia antierozionala, protectia cailor de comunicatii, a cursurilor de apa etc. (circa 300 mii hectare - pana in anul 2020).
• Realizarea, cu acordul proprietarilor de terenuri, a unor culturi forestiere intensive pentru scopuri energetice, precum si a unor culturi agro-silvice, in raport cu cerintele dezvoltarii rurale;

• Sprijinirea actiunilor de crestere a suprafetei acoperite cu vegetatie forestiera, inclusiv prin finantari externe  - fonduri SAPARD, fonduri sau subventii pentru stocarea carbonului etc.