Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Silvicultura


Index » business » » agricultura » Silvicultura
» Aplicarea operatiunilor culturale in padurile boreale din suedia


Aplicarea operatiunilor culturale in padurile boreale din suedia




APLICAREA OPERATIUNILOR CULTURALE IN PADURILE BOREALE DIN SUEDIA

1 Date generale




Pozitie geografica

Suedia se afla in cadrul Peninsulei Scandinave la aproximativ 62 latitudine nordica si 15 longitudine estica.

Suprafata

Suprafata totala a tarii insumeaza 447,5 milioane de hectare din care 411,8 milioane ha sunt reprezentate de uscat, iar restul de ape curgatoare si lacuri.

Populatie

Suedia are un numar de 8,84 milioane de locuitori din care aproximativ 20 % sunt imigranti sau au avut in familie imigranti.

Resurse forestiere

Suprafata ocupata de paduri este de 22,6 milioane ha, ceea ce reprezinta un procent de impadurire de aproximativ 50 %.

Raportat la populatia actuala a tarii Suedia are 2,85 ha padure/locuitor.

Datorita exploatarii intensive de catre populatia rurala, resursele paduroase ale tarii pe la mijlocul secolului al IX-lea se estimeaza ca totalizau doar jumatate din volumul actual.

Incepand cu anii 1950, silvicultura suedeza a fost dominata de tratamentul taierilor rase. Padurile virgine au fost adesea inlocuite cu cele cultivate.

In decursul ultimilor 15 ani au fost implementate o serie de masuri pentru a creste importanta pe care o are conservarea mediului natural in cadrul silviculturii.

Repartitia suprafetei padurilor pe specii

Aceasta situatie se prezinza sumar in tabelul urmator:

Tab.1.1

Specia

Suprafata ocupata [%]

Molid

Pin silvestru

Mesteacan

Plop tremurator si paltin de munte

Stejar, fag, alte specii

Masa lemnoasa pe picior totalizeaza 2808 milioane m3.

Volumul mediu pe picior este de 116 m3/ha.

Cresterea medie anuala este de 4,1 m3/ha.

Cresterea anuala totala este de 91,5 milioane m3.

Cota anuala de taieri se ridica la 63 milioane m3.

Suprafata padurilor pe detinatori

In Suedia exista peste 400000 detinatori de padure. Situatia se prezinta in modul urmator:

Detinatori de padure

Suprafata

[mil. ha]

Proprietari particulari

Companii private

Padurile Coroanei

Total

Functiile padurii

Acestea pot fi redate prin prisma noii legislatii silvice “Noua Lege Silvica”, intrata in vigoare in anul 1994, care prevede ca padurile sa fie astfel gospodarite incat sa se respecte in mod aproximativ egal atat functia de productie cat si protectia si mentinerea biodiversitatii in padure.

Conditii stationale

Vegetatia

In Suedia se pot intalni urmatoarele zone de vegetatie:

Zone de vegetatie

Pozitie geografica

Suprafata ocupata [%]

Alpin-subalpin

Nord-vest

Boreal

2/3 nordica

Boreo-nemoral

1/3 nordica



Nemoral

Extremitatea sudica

Conditii climatice

In Suedia, atat padurile de conifere din nord cat si cele din sud se situeaza in cadrul climatului rece, umed, numit climatul padurilor inzapezite (“snow forest climate”). In fiecare iarna, o patura de zapada de grosime apreciabila acopera solul.

Partea sudica a tarii, in cadrul careia exista paduri de foioase se situeaza sub influenta climatului cald si umed. Aici predomina un climat oceanic cu ierni slabe si cu un invelis de zapada subtire si pe o perioada scurta de timp.

Geologie

In general, substratul este format din granite, gnaise, gnaise granitice. In partea de nord-est a tarii exista o proportie mai mare de gresii, cuartite, micasisturi, roci bogate in calcar.

Soluri

In doua treimi din nordul suprafetei Suediei, invelisuri pedologic este constituit in general din Podzoluri.

In partea sudica a tarii se remarca o extindere mai mare in suprafata a Cambisolurilor, iar in partea de vest a Litosolurilor.

2 Lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor

Curatiri

In padurile din Suedia curatirile se aplica incepand din momentul in care arboretul depaseste inaltimea de 2 m si pana ce arboretul ajunge la inaltimea de 14-15m.

Obectivele urmarite, in general, prin executarea acestor lucrari sunt urmatoarele :

reducerea desimii arboretelor, pentru a permite regularizarea cresterii in grosime si in inaltime, precum si a conformarii coroanei;

imbunatatirea starii fitosanitare a arboretului remanent, prin eliminarea treptata a exemplarelor uscate, rupte, vatamate, defectuoase, preexistente etc., avand grija sa nu se intrerupa in nici un punct de masiv;

valorificarea, orcand este posibila, a masei lemnoase rezultate.

Tehnica de executie

In pinete se executa doua interventii, prima cind semintisul depaseste inalsimea de 1 m iar a doua interventie cind arboretul ajunge la in la inaltimea de 5 m.In cazul molidisurilor se executa trei inteventii, prima cand moldul atinge inaltimea de 0,5-1,0 m iar mesteacanul 3-4 m, iar ultima interventie se executa cand molidul ajunge la inaltimea de 3-4 m si mesteacanul la inaltimea de 8-12 m.

Curatireile se realizeaza prin taierea arborilor nevalorosi, (exemplare uscate, atacate, ranite, bolnave) preexistentelor , exemplarele din specia dorita , dar grupate in palcuri prea dese, exemplarele coplesitoare etc. Trebuie sa mentionam ca in Suedia in cazul primei iterventii se lasa cite un un exemplar de mesteacan la o distanta 1,5 m unul fata de altul, in cazul arboretelor constituite din molid si mesteacan in cea de-a II-a interventie se se lasa cate un exemplar din 2,5-3 m, iar in ultima interventie mesteacanul se extrage integral.

Curatirile sunt lucrari care se executa mecanizat,cu ferestraie mecanice de tip usor, cele cu disc circular, precum si cu ajutorul masinilor de tipul celor folosite la rarituri, dar evident mai mici, cu brat hidraulic si organul activ fiind reprezent in general de un cutit disc.

Aspecte    economice

Lucrari

Volum

m3/ha

Net

*Kr/ha

Parcurs

Neparcurs

Parcurs

Neparcurs

Curatiri

Rarituri

Rarituri

Rarituri

Rarituri

Taieri finale

Suma



*1Kr = 3300 lei

Rarituri

In general, in padurile Suediei se aplica doua tipuri de rarituri:

- raritura de calitate in cadrul careia calitatea viitoare a arborilor ce raman dupa executarea operatiunii, hotaraste ce arbori vor fi extrasi. In cadrul acestui tip de raritura, distributia pe categorii de diametre ocupa un loc secundar. Oricum, in momentul executarii rariturii, arborii cu diametre mari fusesera arbori dominanti si tind sa aiba o calitate inferioara (lemn mai poros, cu insusiri calitative si mecanice scazute). Ca urmare, in cadrul acestui tip de raritura, cand se va alege intre doi arbori care par sa aiba potentiale insusiri calitative similare, arborele mai mare ar trebui extras.

- raritura de jos este executata in arboretele in care raritura de calitate este considerata ca fiind o operatiune ce implica riscuri mari, de exemplu in arborete foarte dense, care contin arbori cu coroane mici si asimetrice, in conditii stationale unde arboretele sunt foarte expuse rupturilor de zapada si doboraturilor de vant sau in cazul in care exploatarea arborilor de dimensiuni mari poate duce la prejudicii mari in ceea ce priveste calitatea arboretului remanent.

Care dintre aceste doua tipuri de raritura este aleasa, depinde de conditiile din arboret, pozitia arboretului in cadrul peisajului natural si de consideratii de ordin tehnic. In practica, ambele tipuri sunt folosite, una completand-o pe cealalta. In ultima instanta, alegerea tipului de raritura precum si a arborilor de extras ramane la latitudinea operatorului de pe masina multifunctionala care executa raritura.

Obiectivele rariturilor

recoltarea unei cantitati de material lemnos cu o compozitie care sa aiba posibilitatea de a satisface multiplele nevoi umane;

profit economic pentru companie atat pe termen scurt cat si pe termen lung;

cresterea valorii materialului lemnos la exploatabilitate;

concentrarea productiei de biomasa intr-un numar redus de arbori;

favorizarea cresterii arborilor care sunt de asteptat sa produca cherestea de calitate superioara;

impiedicarea procesului de eliminare naturala a arborilor si a vatamarilor de ordin mecanic in arboretul remanent;

controlul distributiei speciilor;

favorizarea si conservarea anumitor elemente ale naturii.

Tehnica de executie

Aceasta faza variaza in limite reduse in cadrul diferitelor companii de exploatare a lemnului. Informatiile prezentate in continuare se refera la marile companii forestiere din Suedia. Oricum, micii proprietari de padure au alte prioritati. Este un lucru obisnuit ca proprietarii particulari de padure sa vanda “padure pe picior” companiilor mari, iar exploatarea propriu-zisa este executata de contractori care folosesc sisteme mecanizate de masini pe scara larga.

Planificarea rariturilor

Prima data se executa un calcul al posibilitatii de extras, unde se specifica proportia de lemn ce urmeaza a fi extrasa prin rarituri pe durata urmatoarei perioade de timp (ciclu de productie).

Alegerea arboretelor care vor fi supuse apoi planificarii detaliate se face din cadrul unei liste de arborete generate de un soft special al companiei, in corelatie directa cu necesarul de masa lemnoasa pentru perioada de timp ce urmeaza, dar, de asemenea, si in functie de varsta arboretelor, specie, compozitie, accesibilitate.

Arboretele alese urmeaza apoi sa fie planificate amanuntit. Acest lucru implica culegerea de date suplimentare din teren si verificarea proprietatilor arboretului in asa numitele “sabloane pentru rarituri”. Aceste date suplimentare se obtin in cadrul unor suprafete de proba. In cadrul acestor suprafete de proba se masoara suprafata de baza si inaltimea dominanta, iar cu ajutorul acestor date se calculeaza intensitatea si periodicitatea rariturilor cu ajutorul “sabloanelor pentru rarituri[D&C1] ”.(fig.1)

Bonitatea stationala se calculeaza cu ajutorul tabelelor de determinare a bonitatii pe specii in care se intra cu inaltimea si varsta.

In exemplu de mai jos, bonitatea stationala este T20, ceea ce corespunde unei productivitatii de 3,3m3 /an/ha la pin (Pinus sylvestris), in regiunea de nord a Suiediei .

Fig.1 Sablon pentru rarituri

Aceste sabloane (“Gallringsmallar”) se diferentiaza in functie de regiunile geografice (nordul si sudul tarii), specie (molid sau pin) si bonitatea stationala.

Aspecte de ordin tehnic

In Suedia operatiile de recoltare a masei lemnoase sunt dominate de metoda de exploatare in “sortimente si multiplii de sortimente”. In anii 1994/1995 aproximativ 54 % din volumul de masa lemnoasa recoltata a provenit din tratamente, 28,5 % din rarituri, 1,5 % din curatiri, iar 16 % din alte tipuri de taieri.

In Suedia, rariturile se executa, in general, pe cale mecanizata, folosind masini multifunctionale. In prezent cele mai folosite masini in operatiile de rarituri sunt masinile de recoltat (harvester-Valmet 901(fig.3), Valmet 911 si Timberjack (fig.4) ) si masinile de scos-apropiat (forwarder-fig.5).

Recoltarea cu harvester

Masina doboara si proceseaza arborii cu ajutorul unui cap de doborare montat la capatul unui brat hidraulic.

In lucrari de rarituri se folosesc masini de dimensiuni mai reduse .Acestea cantaresc de obicei intre 10-11 tone si sunt dotate cu un brat hidraulic ce are o autonomie de lucru de pana la 9-10 m. Un ferastrau mecanic actionat hidraulic taie arborele de la cioata, ii directioneaza caderea, apoi trunchiul este tras prin capul de procesare cu ajutorul unor role cu lant. In timpul acestei miscari se executa si indepartarea cracilor cu ajutorul unor cutite concomitent masurandu-se automat lungimea si diametrul arborilor. In continuare, trunchiul este taiat in sortimente cu ajutorul ferastraului mecanic, iar toate datele sunt inregistrate automat la un calculator de bord.

Masinile lucreaza de-a lungul unor drumuri de exploatare de aproximativ 4m latime, distantate la circa 18-20 m unele de altele(fig.2). Masina doboara si proceseaza toti arborii din drumuri, impreuna cu ce alesi pentru a fi extrasi din spatiul intermediar. Mentinerea unei distante cat mai ridicate intre drumuri este esentiala pentru executarea unei rarituri de calitate. La o distanta intre drumuri de 26 m , 50 % din suprafata de baza de extras prin rarituri se va recolta doar din cadrul drumurilor. Operatorul masinii lucreaza astfel incat sa asigure formarea unor stive din parti de arbori lipsite de reziduri , separate pe sortimente, iar resturile de la exploatare sunt asezate in drum pentru a proteja atat solul cat si radacinile arborilor care raman in picioare. Daca se doreste o spatiere mai mare intre drumuri, arborii dintre drumuri pot fi doborati cu ajutorul ferastraielor mecanice in directia drumurilor astfel incat sa poata fi ajunsi de catre bratul hidraulic al masinilor si procesati in continuare.

Inainte de demararea operatiilor de rarituri, operatorului masinii i se da suprafata de baza care trebuie extrasa prin raritura. De obicei, operatorul planifica el insusi reteaua de drumuri si alege si arborii care urmeaza sa fie extrasi respectand anumite instructiuni. Din aceste motive, el trebuie sa fie foarte bine pregatit si experimentat in munca pe care o face. De asemenea, operatorul este responsabil sa analizeze care sunt cerintele din punct de vedere al protectiei si conservarii mediului natural si sa lase anumiti arbori si anumite suprafete neatinse.

Productivitatea medie a unei masini de recoltat in Suedia este de 20 m3/ora in tratamente si 10 m3/ora in cazul rariturilor.


Fig.2 Executarea rariturilor mecanizat

(doborare,colectare)

Scosul-apropiatul cu forwarder

Datorita sasiului articulat si tractiunii integrale, masina de scos prezinta o buna mobilitate chiar si pe terenuri dificile. Pe langa acestea, datorita faptului ca este echipata cu 6 sau 8 roti de dimensiuni mari, masina exercita presiuni reduse asupra solului.

Masinile de scos, care au o greutate intre 7-18 tone, sunt echipate cu un incarcator hidraulic pentru operatiile de incarcat si descarcat, avand o mobilitate de 5-10 m.

Lucrul cu incarcatorul hidraulic ocupa circa50-75 % din timpul necesar scosului materialului lemnos, de aceea este important ca operatorul masinii sa fie bine pregatit.

Materialul lemnos se stivuieste in stive stabile, lipsite de reziduri de la exploatare si accesibile incarcatoarelor de pe autotrenurile forestiere ce vor transporta materialul lemnos la centrele de prelucrare.

Autotrenurile folosite in Suedia au lungimi de 24 m si o capacitate maxima de incarcare de 40 tone de material lemnos[D&C2] 

Fig. 5 Forwarders


 [D&C1]Poze

 [D&C2]poze cu rarituri si cu timberjack+concluzii








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate