Cirese Negre de Bistrita

Cirese Negre de Bistrita

Sinonime: H. 14/5 Bistrita.

Origine. A fost obtinut din hibridarea soiurilor Hedelfinger si Germersdorfer la Statiunea experimentala Bistrita, in anul 1956, de catre I. Ivan.

Prima fructificare a avut loc in anul 1962.

Raspandire. Este inmultit si introdus in culture comparative la Statiunea experimentala Bistrita si in bazinul pomicol Bistrita.

Caracteristica soiului

Pomul creste moderat pana la viguros, reusind bine altoit pe cires salbatic si pe mahaleb. Este pretentious fata de sol si umiditate, dar reactrioneaza pozitiv la actiunile agrotehnice. Rezistenta la ger si la seceta este buna. De asemenea este rezistent la boli si daunatori.

Infloreste timpuriu, relative abundant, iar perioada respective dureaza 6 - 10 zile. Ca polenizatori se recomanda soiurile Ramon Oliva si Cea mai timpurie.

Intra pe rod de timpuriu si produce abundant.

Fructele sunt de marime mijlocie, de calitate buna, appreciate pentru consumul in stare proaspata; suporta bine transportul si se pot pastra 4 -6 zile. Contin in medie 11,67 % zahar, 0,49 g% acid malic, 0,25 % substante pectice, 0,16 % substante tanoide, 8,98 mg% vitamina C si 18 % substanta uscata in suc. Dintr-un kilogram de fructe rezulta 950 g pulpa si 50 grame samburi.

Caliatati : productivitatea ridicata, intratrea timpurie pe rod, fructele cu coacere timpurie si cu gust foarte bun.

Defecte : pretentious fata de sol si umiditate.

Pomul

Marimea - mijlocie spre mare.

Trunchiul - gros, putin stramb, cu scoarta groasa, de culoare cenusie pe fond roscat-maroniu.

Coroana - globuloasa sau slab piramidala.

Ramurile de schelet - de lungime si grosime mijlocii, in numar de 3-4 intr-un etaj cu unghiul de ramificare de 40-80°; scoarta, de ciloare cenusiu-inchis, se exfoliaza in fasii inguste, prezentand lenticele de marime mijlocie, potivit de dese, dispuse transversal.

Ramurile de rod - predomina buchetele de mai si in numar mai mic cele mijlocii.

Lastarii - de lungime mijlocie, relativ subtiri, glabri, de culoare verde-maslinie inchis.

Mugurii vegetativi - mijlocii sau mari, ovoconici, cu varful ascutit, de culoare cafeniu-maronie, asezati pe pernite slab proeminente, cu solzi mari prevazuti cu o dunga cenusie la partea superioara.

Mugurii floriferi - mijlocii, ovoizi, cu varful ascutit si departat de ramura, asezati pe pernita slab dezvoltate.

Frunzele - mijlocii sau mari, avand in medie 132 mm lungime si 66 mm latime, de forma eliptica sau ovat-eliptica, cu varful acut, baza rotunjita sau atenuata, marginile dublu-serate, cu dinti proeminenti; limbul este de grosime mijlocie, usor valurat, cu nervurile potrivit de dese; petiolul lung de 54 mm, de grosime mijlocie, verde-violaceu, prevazut cu 1-2 galnde de culoare carmine in apropierea limbului.

Florile - intr-un buchet de mai sunt 3-5 inlorescente, iar intr-o inflorescenta 2-3 flori mijlocii sau mici, de forma rotunda, cu petalele mijlocii, albe, avand varful indreptat spre interior si sepalele de marime mijlocie, de forma parabolica.

Fructul

Marimea - mijlocie, avand in medie: H = 19 mm, D = 20 mm, d = 17 mm; greutatea = 5 g.

Forma - ovoida, turtita lateral, mai ascutitta spre varf si rotunjita; brazda ventrala este larga, superficiala.

Culoarea - rosie inchis iar la maturitate aproape neagra, uniform repartizata pe suprafata fructului.

Pedunculul - scurt, de grosime mijlocie, de culoare verde-galbui, bine prins de fruct si de ramura, avand pozitia perpendiculara.

Cavitatea pedunculara - potrivit de larga si adanca, prerzentand doi umeri laterali.

Punctual stilar - mic, cenusiu deschis.

Pielita - subtire, lucioasa, elastica, bine intinsa pe fruct.

Pulpa - de culoare rosie inchis, strabatuta de vinisoare albe, semicrocanta, suculenta, dulce, placuta, de calitate foarte buna, aderenta la sambure.

Samburele - de marime mijlocie, ovoid-alungit, cu suprafata neteda, de culoare galbana inchis cu santuri superficiale.

Maturitatea - la sfarsitul primei decade a lunii iunie cu 2 zile inaintea soiului Ramon Oliva.

Recomandari. Negre de Bistrita se recomanda pentru livezile de tip industrial si gradinile de langa casa.