Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Pomicultura


Index » business » » agricultura » Pomicultura
» CIrese Negre tarzii


CIrese Negre tarzii


CIrese Negre tarzii

Sinonime: H. VIII/10 - 2 Bistrita.

Origine. A fost obtinut din semintele soiului Hedelfinger rezultate din polenizarea libera la Statiunea experimentala Bistrita, in anul 1957, de catre I. Ivan.

Prima fructificare a avut loc in anul 1964.

Raspandire. Este inmultit si introdus in culturi comparative la Statiunea experimentala Bistrita.



Caracteristica soiului

Pomul creste moderat pana la viguros, reusind bine altoit pe cires salbatic si pe mahaleb. Nu este pretentious fata de sol, dar reactrioneaza pozitiv la actiunile agrotehnice. Rezistenta la ger si la seceta este buna. De asemenea, este rezistent la boli si daunatori.

Infloreste relative tarziu, iar perioada respective dureaza 5 - 6 zile. Ca polenizatori se recomanda soiurile Hedelfinger, Gemersdorfer, Bigarreau jaune Donissen, Negre timpurii de Bistrita, Rosii de Bistrita etc.

Intra pe rod tarziu si produce multumitor.

Fructele sunt mari si foarte mari, appreciate pentru consumul in stare proaspata cat si pentru industrializare; suporta bine transportul si se pot pastra 5 -6 zile. Contin in medie 13,24 % zahar, 0,72 g% acid malic, 0,60 % substante pectice, 0,10 % substante tanoide, 6,34 mg% vitamina C si 18,2 % substanta uscata in suc. Dintr-un kilogram de fructe rezulta 960 g pulpa si 40 grame samburi.

Caliatati : gustul bun, rezistenta la transport si pastrare a fructului.

Defecte : intrarea relative tarzie pe rod.

Pomul

Marimea - mijlocie spre mare.

Trunchiul - gros, drept, cu scoarta groasa, de culoare brun-cenusie pe nuanta rosiatica.

Coroana - mijlocie, larg-piramidala, neregulata.

Ramurile de schelet - de lungime si grosime mijlocii, in numar de 3-4 intr-un etaj cu directia de crestere oblica si cu unghiul de ramificare de 35-60°; scoarta, de culoare cenusie, prezentand lenticele de marime mijlocie, potivit de dese, suberificate, asezate transversal.

Ramurile de rod - predomina buchetele de mai si in numar mai mic cele mijlocii.

Lastarii - de lungime mijlocie spre lungi, usor ingrosati la baza si la varf, unde prezinta 3 muguri terminali, cu scoarta de culoare cafenie capatand spre toamna o nuanta cenusie.

Mugurii vegetativi - mijlocii sau mari, conici, usor ingrosati la baza, de culoare cafenie, asezati pe pernite putin proeminente.

Mugurii floriferi - mijlocii sau mari, ovoizi, cu varful ascutit si departat de ramura, asezati pe pernita slab dezvoltate.



Frunzele - mijlocii sau mari, avand in medie 142 mm lungime si 83 mm latime, de forma eliptica sau ovat-lanceolata, cu varful acut, marginile dublu-serate, cu dinti de marime mijlocie; limbul este de grosime mijlocie, de culoare verde-inchis, aproape neted, cu marginile usor ridicate si nervurile potrivit de dese; petiolul lung de 39 mm, de grosime mijlocie, prevazut cu 1-2 galnde de culoare rosie-carmin asezate in apropierea limbului.

Florile - intr-un buchet de mai sunt 2-3 inlorescente, iar intr-o inflorescenta 2-3 flori mijlocii, cu petalele de forma eliptica, putin grofate, vu varfurile ridicate, de culoare alba, iar sepalele de marime mijlocie si de forma parabolica; staminele in numar de 25-30, au antenele de culoare galben-deschis; stilul are o lungime mijlocie, iar stigmatul este relative mic si situate la nivelul staminelor.

Fructul

Marimea - mare sau foarte mare, avand in medie: H = 22,1 mm, D = 23,4 mm, d = 20,1 mm; greutatea = 7,2 g.

Forma - sferic-cordiforma, bombata la partea dorsala, putin turtita la partea ventrala, cu varful rotunjit; brazda ventrala este marcata printr-o linie de culoare mai inchisa, asezata intr-o usoara depresiune.

Culoarea - rosu-rubinie inchis, cu striatii mai deschise.

Pedunculul - lung, de marime mijlocie, de culoare verde si bine prins de fruct.

Cavitatea pedunculara - potrivit de larga si adanca, cu marginile regulate.

Punctual stilar - de marime mijlocie, de culoare neagra, putin proeminent.

Pielita - destul de groasa, lucioasa, atragatoare, rezistenta, aderenta la pulpa.

Pulpa - de culoare rosie pietroasa, destul de suculenta, cu sucul roz-rosiatic, dulce, fin acidulate, cu gust placut, aderenta la sambure.

Samburele - de marime mijlocie, ovoid, cu suprafata neteda, cu santul ventral de marime mijlocie.

Maturitatea - inceputul lunii iulie, la 1 - 2 zile dupa soiul Hedelfinger.

Recomandari. Negre tarzii se recomanda pentru livezile de tip industrial si gradinile de langa casa.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate