Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Turism


Index » business » » afaceri » Turism
» Turismul cultural in judetul Cluj - Monumente
Trimite pe WhatsApp


Turismul cultural in judetul Cluj - Monumente




Turismul cultural in judetul Cluj - Monumente


Se refera la acele edificii cu rol glorificator, de omagiere a unor personalitati, fapte, evenimente sau simboluri. Sunt incluse doar acele realizari simbolistice menite a rememora si perpetua in timp imaginea si trasaturile oamenilor si evenimentelor de rezonanta in spiritualitatea unui popor. Vor intra in aceasta categorie statuile, grupurile statuare, busturile, placile commemorative.

Statuile sunt foarte numeroase, mai raspandite spatial si mai diversificate tematic, decat celelalte categorii. Ele devin surse ale atractiei turistice prin dimensiunile, expresivitatea sau simbolurile inmagazinate.




De un statornic interes se bucura statuile ecvestre infatisandu-i pe marii nostri voievozi. In Cluj-Napoca exista trei astfel de statui: statuia ecvestra a lui Mihai Viteazu, ridicata in anii 70 de catre Marius Butunoiu; statuia ecvestra a regelui maghiar de origine romana, Matei Corvin, este o opera de inalta tinuta artistica, a carei machete a castigat, in 1896, marele premiu la Expozitia de la Paris. Statuia a fost realizata de sculptorul Ioan Fadrusz si il infatiseaza pe regele Ungariei, Matei Corvin.Regele era prezentat calare, iar un grup de personaje (Blasiu Magyai- commandant de osti, Pavel Chinezu- comite al Timisoarei, Stefan Bathory- voievod al Transilvaniei si Stefan Zapolya este cea a Sfantului Gheorghe omorand balaurul. Aceasta a fost realizata in stil gotic de catre fratii Martinus si Georgius din Cluj, in 1373. Originalul statuii se afla la Praga.

Busturi ale marilor personalitati se gasesc in incinta celor mai multor scoli, ale caror nume il poarta.

Personalitati istorice au fost imortalizate si in alte atitudini, pe socluri mai mult sau mai putin monumentale. Statui si busturi ale lui Avram Iancu, acel fiu de mot care s-a identificat cu interesele maselor populare, intalnim in Cluj-Napoca, Turda, Huedin (in bronz). Alte statui si busturi au ca subiect mari personalitati ale culturii romane: Mihai Eminescu, Lucian Blaga in fata Teatrului National, Emil Racovita in fata Facultatii de Biologie.

La Vad si la Feleac exista busturile lui Stefan cel Mare, ctitorul bisericilor din aceste localitati (vezi foto 6).



In Turda, monumental Dr. Ioan Ratiu este opera sculptorului Cornel Modrea. Pe doua din laturile postamentului exista cate un basorelief care infatiseaza scene din timpul procesului memorandistilor din 1894; cuvintele, sapate in bronz, exprimate in cadrul depozitiei la procesul tinut la Cluj : “ existenta unui popor nu se discuta, ci se afirma” au ramas nemuritoare.

In general, acest tip de monumente se afla in localitatile natale sau in cele de care si-au legat principalele monumente ale vietii. Busturile scriitorilor si artistilor romani impodobesc frecvent aleele percurilor din orase.

Monumentul statuar “ Lupoaica cu Romulus si Remus” din Turda, a provenit din donatia statului Italian in anul 1921. Statuia a fost mutata in Cluj-Napoca, insa in urma cu cativa ani a fost dusa inapoi in Turda si asezata in intersectia care duce spre Alba-Iulia, Targu-Mures si Cluj.

Grupurile statuare reprezinta ansambluri sculpturale dedicate unor evenimente la care au participat mai multe personaje, mase de oameni.

La Cluj-Napoca sunt monumentele Glorie Ostasului Roman, Scoala Ardeleana. In fata Universitatii se afla grupul statuar realizat de Romul Ladea, reprezentand pe cei trei corifei ai Scolii Ardelene: Gheorghe Sincai, Petru Maior si Samuil Micu. Grupul statuar Horea, Closca si Crisan poate fi vazut atat la Cluj, cat si la Turda.



La Dej poate fi vazut grupul statuar Monumentul Deportatilor, cu patru figure foarte expresiv redate, care exprima tot tragismul fostelor persecutii rasiale.


Placile commemorative readuc in actualitate, de asemenea, mari personalitati si monumente mai semnificative din istoria si cultura poporului nostru. Ele se substituie constructiilor monumentale si au rol important in turismul cultural, dandu-i consistenta si multiplicandu-i obiectivele. Un mare numar de cladiri din orase, dar si din alte localitati vechi, de traditie, poarta astfel de inscriptionari ce atesta trecerea sau locuirea acolo a scriitorilor, artistilor, oamenilor de stiinta, luptatorilor pentru idealurile nationale. Placile commemorative suplinesc frecvent lipsa altor dovezi materiale care sa reliefeze subiectul in cauza. Astfel, este placa comemorativa de pe cladirea care gazduieste Muzeul de Etnografie (Reduta), pe care scrie ca in aceasta cladire a avut loc procesul Memorandistilor. O alta placa este cea de pe Maternitatea din strada 21 Decembrie, care poarta numele doctorului Dominic Stanca (1892-1979), cel care a infiintat la Cluj primul spital de ginecologie-obstretica.

Alte monumente sunt Obeliscul Francisc I, din Cluj-Napoca care a fost ridicat in anul 1817, cu ocazia vizitei la Cluj a imparatului Francisc I si a sotiei sale. Basoreliefurile monumentului infatiseaza emblema orasului, primirea oaspetilor, titlurile imparatului, precum si vizitele acestuia la diferite institutii.



Un alt obelisk este cel din Turda, de la mormantul lui Mihai Viteazul, situate la 4 km de centrul orasului, intr-un frumos parc.


Vechea troita din lemn care purta inscriptia  ,,Aici a fost rapus marele voievod Mihai Viteazul la 9 august 1601”, a fost inlocuita cu un impunator obelisk de 16 mtri inaltime, placat cu travertin la Banpotoc si marmura de Ruschita, opera a sculptorilor Marius Butunoiu si Vasile Rus-Batin. Dezvelirea monumentului s-a facut la 8 mai 1977, zi in care locuitorii acestor meleaguri au cinstit memoria acelui care a fost ,,…Domn al tarii Romanesti, al Ardealului si a toata tara Moldovei”, cel care a realizat dorinta de veacuri a romanilor: de a se uni intr-un singur stat putenic si independent. Monumentul este semnalizat de la intrarea dinspre Alba-Iulia.

Un alt monument deosebit este cel de la Bobalna. Taranii romani si maghiari s-au adunat pe dealul Bobalna, in vara anului 1437, formand o puternica tabara. In memoria primei victorii asupra stapanirii feudale, in 1957, cu ocazia implinirii a 520 de ani de la rascoala, la cota maxima a dealului Bobalna s-a ridicat un impresionant monument, opera arhitectului Virgil Salvan si a sculptorului Alexandru Kos. Pe acest loc, devenit symbol al biruintei si luptei pentru libertate, in fiecare an, in a doua jumatate a lunii iulie, mii de locuitori ai acestor meleaguri vin sa cinsteasca evenimentul prin serbari si manifestari folclorice specifice poporului nostru romanesc.









Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate