LUCRARE DE LICENTA TURISM - POTENTIALUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI CLUJ - NAPOCA

CAPITOLUL I

CARACTERE GENERALE

1.1. Caractere generale

Turismul, ca fenomen, forma de valorificare intr-o maniera aparte a resurselor naturale si patrimoniului antropic a devenit ramura economica cu impact major asupra lumii contemporane. A fost necesara amplificarea miscarii turistice pana la proportii de masa si relevarea unei eficiente mult superioare altor ramuri, pentru ca treptat acestei geosfere sa i se acorde atentia cuvenita.

Turismul, ca activitate umana este de neconceput fara prezenta factorului antropic, omul devine astfel elementul ei motrice, realizand, prin sine si pentru sine, intreaga suita de elemente componente ale fenomenului turistic, dar acesta la randul sau, include totalitatea motivatiilor si activitatiilor cu caracter recreativ si recuperator.

Turismul fiind o activitate specific umana se adreseaza evident populatiei de diferite varste, profesii si conditii sociale.

Fenomenul turistic, in ansamblul sau, este definit de o serie larga de notiuni specifice care inglobeaza principalele sale insusiri precum si existente in geografia turistica. Principalele notiuni ale geografiei turismului, cele mai intens utilizate in practica de fiecare zi sunt: turist, turism, fond turistic, produs turistic, oferta si cerere turistica.

Turist si turism notiunile de turism sunt strans interconditionate, turistul reprezentand elementul motrice al intregului fenomen turistic, iar turismul este rezultatul activitatii de acest gen.

Termenul de turist este extrem de disputat atat in limba engleza cat si in limba franceza, el avand aproape aceeasi semnificatie: plimbare, calatorie, circuit. Prin turist intelegem ca orice persoana care se deplaseaza in afara domiciliului sau, pentru un interval de timp nedefinit, cu scopul principal al recreerii si refacerii fizico-psihice, iar prin termenul turism intelegem ca este un fenomen socio-economic in continua expansiune, generat de nevoia umana de cunoastere, recreere si recuperare fizico-psihica in conditiile unei civilizatii solicitante, dar cu posibilitati materiale superioare pentru majoritatea populatiei.

Asadar, prin turism se intelege, in primul rand, ansamblul de activitati prin care omul isi petrece timpul liber calatorind in alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si imbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament etc., iar in al doilea rand industria creata pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un inalt nivel calitativ, si in conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, in special, si a mediului inconjurator, in general.

Piata turistica reprezinta aria de interferenta a produsului turistic cu consumatorii sai, a unei parti a ofertei turistice cu cererea. Ea se suprapune, in general, zonelor receptoare, dar nu lipseste nici de-a lungul drumurilor de access au chiar din aria emitatoare. Piata turistica opereaza la randul ei cu doua concepte de baza si anume oferta turistica care exprima in acest caz prin produsul turistic si cererea turistica, ce include turistii cu intregul lor cumul de optiuni si necesitati recreative. Daca produsul turistic implica oferta in realizarea consumului de profil, infrastructura ca parte componenta a produsului, faciliteaza cresterea eficientei economice in vreme ce fondul turistic se institiue in motivatia principala a consumului, prin atragerea si retinerea turistilor in aria receptoare. In consecinta, oferta turistica este o notiune de mare semnificatie, incluzand fondul turistic, infrastructura si produsul turistic, adica totalitatea elementelor care motiveaza si faciliteaza actul turistic. Cererea turistica este elementul cel mai sensibil si mai variabil dintre toate categoriile turismului, ea este alcatuita din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii, pentru alte motive decat prestarea unei activitati remunerate la locul de destinatie.

Potentialul turistic este un indicator de maxima importanta fiind sinonim cu oferta turistica. Aceasta caregorie turistica, avand doua componente se constituie un factor fundamental de dezvoltare a turismului, cuprinde totalitatea factorilor de atractie apartinand cadrului natural si antropic valorificati prin intermediul amenajarilor turistice si care genereaza fluxuri turistice cu arii de provenienta interne sau internationale ce se deplaseaza catre arii de destintie turistica, produsul turistic rezultat din potentialul si amenajarea acestuia.

Potentialul turistic, conditile istorice si social-economice au conditionat in timp edificarea unei baze materiale, amenajarii turistice, complexe de dimensiuni in general crescute, polarizand fluxurile turistice. Baza mateliala cuprinde ansamblul mijloacelor de cazare, balneare, de agreement, alimentatie, transport si comunicatii, destinate satisfacerii cererii turistice.

Capacitatea de cazare reprezinta elementul esential al bazei materiale turistice de care este organic dependenta insasi dezvoltarea activitatilor turistice. Exista o continua corelatie intre marimea, structura, si gruparea bazei materiale de cazare cu intensitatea si canalizarea fluxurilor turistice sau cu aparitia de noi forme de practicare a turismului, toate grefate pe un fond tuistic complex.

Infrastructura turistica sau baza tehnico-materiala este alcatuita din toate dotarile tehnice si edilitare necesare asigurarii tuturor serviciilor reclamate de buna desfacere a fenomenului turistic.

Aceasta trebuie sa creeze toate conditiile de valorificare la maximum a fondului turistic, de satisfacere completa a cererii si realizarea unui consum turistic superior. Repartitia infrastructurii releva prezenta unor areale de maxima si minima concentrare, bazele de cazare beneficiaza adesea de o infrastructura complexa. Bazele de cazare principale alcatuiesc o grupa distincta din care fac parte: hotelurile, motelurile, cabane, vile si hanuri.

Hotelurile au aparut ca unitati de cazare la sfarsitul evului mediu. Principala functie a oricarui hotel este cea de cazare, dar el asociaza acesteia si alte insusiri care-l transforma adesea intr-o celula clasica a habitatului turistic sau chiar intr-un obiectiv turistic de sine statator. Pe langa functia de cazare, a carei importanta se reflecta in dotarile si serviciile proprii, hotelurile moderne se adapteaza tipurilor de turism practicate in sfera lor de influenta. Astfel in cazul turimului cultural, aceste baze vor fi dotate cu sali de conferinta si proiectii, cu spatii expozitionale sau pentru reuniuni stiintifice, iar daca hotelul este situat intr-o zona caracteristica turismului de recreere, din structura sa nu vor lipsi piscine, terenuri de tenis, discoteci, baruri.

Motelul se aseamana structural si functional cu hotelurile, singura diferenta majora constand in dependenta lor de turism de tranzit (in special cel automobilistic). Asa se explica aparitia lor in S.U.A., o tara cu localitati situate adesea la mari distante unele de altele si cu o intensa utilizare a transportului rutier. Serviciile oferite de catre moteluri sunt sumare, comparativ cu hotelurile, de aceea dintre toate tipurile de baze de cazare durata sejurului la motel este cea mai scurta.

Vilele sunt baze turistice de factura traditionala, specifice indeosebi secolului XIX si inceputul secolului XX. Ca destinatie, ele deservesc turismul curativ si de recreere de lunga si medie durata. Principalele trasaturi ca spatiu de cazare este intimitatea, ea se asigura prin capacitatea redusa a edificiului. Fiind o mostenire a trecutului, vilele prin situarea lor in statiuni cu o mare traditie, sunt utilizate de turismul organizat, ceea ce diminueaza mult amplitudinea sezonalitatii.Vilele cauta sa se mentina printre bazele de cazare solicitate intens prin complectarea functiei de cazare cu elemente indispensabile confortului turistic.

Cabanele constituie o grupa de unitati de cazare foarte raspandita si legata aproape in exclusivitate de activitatile turistice. Implantarea cabanelor in teritoriu este foarte mozaicata, intalnindu-se astfel de baze atat in regiunile de campie cat si in cele de deal sau munte, le vom putea localiza deasemenea dealungul raurilor, in aproprierea lacurilor dar si pe versantii sau culmile alpine.Prin introducerea in exploatare, cabanele vor fi un etalon pentru viitorul turismului in regiuni turistice.

Hanurile sunt unitati de cazare si alimentatie public traditionale, fiind precursoarele motelurilor de astazi, unele dintre ele prin conservarea insusirilor arhaice se mentin ca entitati de habitat turistic aparte. Amplasarea tipica era la rascrucea drumurilor sau de-a lungul acestora, prin vechimea si arhitectura lor, multe hanuri au o functie atractiva turistica devenind obiective turistice de rezonanta.

Bazele de cazare secundare indeplinesc o functie de unitati "pioniere", dintre aceste baze sunt; adaposturile si refugiile,pensiunile si campingurile.

Adaposturile si refugiile sunt unitati de cazare cu statut turistic incipient, in care exploatarea economica este practic inexistenta. Raspund in exclusivitate laturii sociale a turismului, prin asigurarea unui minim de conditii, vizitatorilor suprinsi pe traseu de intemperii deosebite. Sunt edificate in regiunile muntoase inalte si accidentate, cu densitati reduse ale bazelor de cazare din celelalte categorii.

Pensiunile si spatiile de cazare private pun la dispozitia turistilor anumite servicii, de calitate superioara, in regiunile locuite, dar in care lipsesc celelelte baze. Nota specifica a pensiunilor este intimitatea si veritabilitate serviciilor, ambele se realizeaza prin numar redus al locurilor de cazare, amenajate in apartamente familiare si recurgerea la ospitalitatea traditionala. In orase sunt puse la dispozitia calatorilor, in perioada de fluxuri maxime, spatii de cazare cu caracter privat, durata sejurului este scurta, iar turistii nu apeleaza la alte servicii oferite de proprietari.

Campingurile s-au inmultit mult in ultimii ani, datorita necesitatilor sporite de cazare si investitiilor reduse necesare amenajarii lor. Astfel cea mai stabila este cea a campingului format din casute si bungalouri, iar cea mai mobila, campingul alcatuit din corturi sau rulote. Perioada de functionare a campingurilor se limiteaza la anotimpul favorabil, vara si toamna timpurie.Dotarile modeste reduce limitele preturilor percepute, ceea ce le face accesibile celor cu venituri reduse, in special elevilor si studentilor.

CAPITOLUL II

CLUJ - NAPOCA - IDENTITATE TERITORIALA

Fig. 2. 1. Harta Municipiului Cluj-Napoca

Sursa :https://www.imocezar.ro/harti/harta_cluj_napoca.gif

2.1. Istoric

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru intaia oara in secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orasului medieval din acest loc.

Toponimul Clus are semnificatia de "inchis" in latina si se refera la dealurile care inconjoara orasul. O alta ipoteza acceptata este aceea a provenientei numelui topic din germanul Klaus sau din cuvantul Klause (insemnand «trecatoare intre munti» sau din clusa «stavilar, baraj»).

Alte denumiri frecvente ale orasului sunt cea maghiara si cea germana, Kolozsvár si, respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele sapte cetati medievale sasesti ale Transilvaniei (in germana Siebenbürgen, cu sensul de Sapte Cetati). Primul nume romanesc al orasului a fost Clus, scris uneori si Klus. Denumirea de Cluj s-a incetatenit mai ales dupa ce orasul a devenit parte a Regatului Romaniei in . In , numele a fost schimbat in Cluj-Napoca, Napoca fiind prima denumire a asezarii, folosita in epoca romana.

2.2. Asezare geografica

Municipiul Cluj-Napoca este situat in zona centrala a Transilvaniei, avand o suprafata de 179,5 km². Situat in zona de legatura dintre Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei, orasul este plasat la intersectia paralelei 46° 46' N cu meridianul 23° 36' E.

Se intinde pe vaile raurilor Somesul Mic si Nadas si, prin anumite prelungiri, pe vaile secundare ale Popestiului, Chintaului, Borhanciului si Popii. Spre sud-est, ocupa spatiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind inconjurat pe trei parti de dealuri si coline cu inaltimi intre 500 si 825 metri. La sud orasul este strajuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maxima de 825 m, in varful Magura Salicei. La est, in continuarea orasului, se intinde Campia Somesana, iar la nordul orasului se afla dealurile Clujului, cu piscuri ca Varful Lombului (684 m), Varful Dealul Melcului (617 m), Techintau (633 m).

Inspre vest se afla o suita de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Garbaului (570 m). Odinioara in afara orasului, acum in interior insa, se afla dealul Calvaria si dealul Cetatuia.Cluj-Napoca, vazut de pe Dealul Feleacului. Prin municipiul Cluj-Napoca trec raurile Somesul Mic si Nadas, precum si cateva paraie: Paraul Tiganilor, Canalul Morilor, Paraul Popesti, Paraul Nadasel, Paraul Chintenilor, Paraul Becas, Paraul Muratorii. Zona din jurul orasului este in mare parte acoperita cu paduri si ierburi. Pot fi gasite plante rare cum ar fi papucul doamnei, stanjenelul, capsunica, serparita.

Exista doua rezervatii botanice cunoscute - Fanatele Clujului si Rezervatia Valea Morii. In padurile din jurul orasului (cum ar fi Padurea Faget sau Padurea Hoia) traieste o fauna diversificata cu specii precum porcul mistret, bursucul, vulpea, iepurii, veveritele. In rezervatia Fanatele Clujului traiesc exemplare de vipera de fanata, o specie destul de rara. O flora foarte bogata se gaseste si in interiorul orasului la Gradina Botanica, loc in care si-au gasit adapostul si unele specii de animale.Clima Clujului este placuta, de tip continental moderata.

Este influentata de vecinatatea Muntilor Apuseni, iar toamna si iarna resimte si influentele atlantice de la vest. Trecerea de la iarna la primavara se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamna la iarna in luna noiembrie. Verile sunt calduroase, iar iernile in general sunt lipsite de viscole.

Temperatura medie anuala din aer este de cca 8,2 °C. Temp. medie in ianuarie este de - 3°C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minima absoluta a fost de - 34,5 °C (inregistrata

in ianuarie 1963), iar maxima absoluta, de 38,5 °C (inregistrata in august 1952). Media precipitatiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasa luna fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscata, februarie (26 mm).

In ultimii ani, se observa faptul ca iernile devin din ce in ce mai blande, cu temperaturi care rareori scad sub - 15°C si cu zapada din ce in ce mai putina. Verile sunt din ce in ce mai calde, crescand numarul de zile tropicale (in care maxima depaseste 30°C).

2.3. Populatia

Populatia orasului a oscilat in ultimii ani in jurul cifrei de 300 000 de locuitori (la recensamantul din : 318 027, in scadere). Conform ultimului comunicat al

Institutului National de Statistica, orasul avea la data de 1 ianuarie o populatie de 309 300 locuitori, fiind al treilea ca populatie din Romania, dupa Bucuresti si

Timisoara.

Proiectul zonei metropolitane ar urma sa sporeasca potentialul demografic al municipiului cu inca aproape 30 000 de locuitori (recensamant 2002: 28 267).Populatia municipiului numara la 18 martie 317 953 locuitori (43,1% din populatia judetului si 65% din populatia urbana) fata de 328 602 locuitori in anul , in scadere cu 3,2%.

Aceasta scadere a populatiei se explica prin emigratia unui numar semnificativ de cetateni ai orasului spre tarile occidentale si totodata printr-o rata a natalitatii scazuta.

2.4. Economie

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din Romania. In economia municipiului activitatea dominanta este industria prelucratoare. La sfarsitul anului , in municipiu activau 29 843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome si filiale ale acestora si 115 societati cu capital mixt. Nivelul investitiilor straine in Cluj-Napoca se cifrau la aceeasi data la 256,06 milioane euro capital strain subscris, insa, tinand seama si de patrimoniul firmelor, active, fond de comert, capital rulant si valoarea afacerii, acesta se ridica la circa 850 de milioane de euro. Principalii investitori straini in municipiu provin din Luxemburg, Italia, Franta, Germania, Spania, China, Statele Unite si alte tari bine dezvoltate.

Sectorul serviciilor financiare si cel IT sunt reprezentative la nivel local. In , Cluj-Napoca a inregistrat doua importante tranzactii in domeniul IT, prin achizitionarea societatii Astral de catre UPC Europa si a societatii Sistec de catre grupul RTC. Anul 2005 a insemnat totodata dezvoltarea retelei si diversificarea serviciilor grupului financiar Banca Transilvania, care a deschis 100 de unitati, ajungand pe locul patru in tara dupa numarul de unitati. Pe langa acestea, Cluj-Napoca a dat nastere si altor companii romanesti importante precum Ardaf (asigurari), Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Napolact (lactate), Ursus (bere) si altele. Societatile comerciale isi desfasoara deopotriva activitatea si in alte ramuri ale industriei, printre care cea alimentara, a constructiilor de masini, chimica, prelucrarea lemnului, sticlarie, textile, fainata, domeniile constructiilor. Totodata, printre companiile multinationale straine care si-au deschis reprezentanta in Romania la Cluj-Napoca se numara Nokia, Perfetti Van Melle, Puma, ECCO, MOL, Aegon, Carion, MBI, Bechtel, Ranbaxy si Emerson. Odata cu venirea marilor companii in Cluj-Napoca s-au construit si doua Moll-uri importante: Iulius Mall si Polus, dar si o serie de super-market-uri, cum ar fi: Cora, Real, Kaufland.

Potrivit unui clasament efectuat de revista Capital in prima parte a anului , Cluj-Napoca este cel mai scump oras din Romania. Rezultatele nu au fost tocmai surprinzatoare: preturile au explodat dupa fenomenul Caritas si au ramas la un nivel ridicat, fiind incurajate de investitorii straini, dar si de numarul mare de studenti (Clujul gazduieste cea mai mare universitate din Romania). Bucurestiul nu a fost inclus in acest top.

Totodata, in topul celor mai bogati trei sute de romani, realizat de revista Capital, se afla 19 oameni de afaceri clujeni. Clujul este primul judet dupa Bucuresti in ceea ce priveste numarul de oameni bogati din Romania.

2.5. Transportul

Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (Bucuresti - Oradea - Budapesta - Viena). Totusi, lipsa legaturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Targu-Mures - Brasov - Bucuresti - Constanta) impiedica intrarea orasului in circuitul european. De asemenea, lipsa interconectarii rapide cu partea de est (in special nord-est) a tarii (Coridorul 9 European) priveaza Clujul de legaturile necesare cu aria sa de influenta economica.

Abundenta fluxului de tranzit si transport de marfa, coroborata cu lipsa unei sosele de centura adecvate, augumenteaza traficul intern, perturband circulatia in municipiu si ridicand gradul de poluare.

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate orasele principalele din Romania, intretinute de compania nationala de transport feroviar de calatori, CFR. Concomitent, exista si doua trenuri internationale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona si Ady Endre). Gara Centrala asigura transportul feroviar spre Bucuresti si multe alte orase principale romanesti, prin linii Intercity si Sageata Albastra. Se poate mentiona ca in anul 2008 prin gara orasului au trecut 10 milioane pasageri. Orasul dispune si de doua gari secundare, Gara Mica Cluj- Napoca (situata in imediata apropiere a Garii Centrale) si Cluj-Napoca Est.

Clujul este deservit de un aeroport international, Someseni, amplasat in partea estica a orasului, intre strada Traian Vuia si albia raului Somesul Mic (la 6 km distanta de centrul orasului). Aeroportul asigura anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care doua treimi pe cursele internationale.Municipiul este strabatut de 662 km de strazi, din care 443 km sunt echipati cu facilitati moderne (structura stradala, echipamente pentru servicii publice).

Transportul in comun se realizeaza pe 342 km din reteaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii autobuz, troleibuz si tramvai (v. situl regiei de transport in comun).

Sistemul de taximetrie se dovedeste a fi de asemenea foarte performant.

In au inceput lucrarile la o noua autostrada, pe ruta Bucuresti - Brasov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfasurat in estul Uniunii Europene. In zona municipiului, autostrada se plaseaza pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petresti, urmand sa se racordeze la DN1 in localitatea Gilau, la 15 km vest de Cluj-Napoca. In , lucrarile la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsa de finantare din partea Guvernului, insa au fost reluate incepand cu aprilie 2006 odata cu resemnarea contractului intre Guvernul Romaniei si compania americana Bechtel. In perioada imediat urmatoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a orasului, cu rolurile de a decongestiona traficul din centrul orasului si a preintampina accidentele care au loc pe Calea Turzii. Anual, pe Calea Turzii, o artera in panta care traverseaza dealul Feleacului, se produce un numar foarte mare de accidente soldate cu morti si raniti, in special pe tronsonul cunoscut sub numele de "Curba Mortii".

In anul 2007 Bulevardul 21 Decembrie a fost prevazut cu prima banda speciala pentru biciclete.

2.6. Educatie

Muncipiu Cluj-Napoca se numara printre orasele cele mai active in sfera culturala, avand un patrimoniu valaros, o veche reputatie in domeniu invatamantului si culturii, precum si numeroase institutii de prestigiu, Clujul are si in prezent o viata culturala si universara complexa. Aici fiind si Universitatea Babes Bolyai (UBB), cea mai mare universitate din tara, ea avand 105 specializari dintre care 98 in romana, 52 in maghiara, 13 in germana si 4 in engleza. Pe langa aceasta mai sunt inca 6 universitati de stat Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hateganu", Universitatea Tehnica, Academia de Muzica "Gheorghe Dima", Universitatea de arta si desing, Universitatea Populara, precum si un numar de 7 universitati private, cum ar fi Universitatea Bogdan Voda, Spiru Haret, Dimitrie Cantemir. In Municipiul Cluj Napoca mai sunt si un numar de 39 de licee dintre acestea amintim cateva Liceul Pedagogic "Gheorghe Lazar", Liceul Sanitar "Victor Babes", Liceul Teoretic "Onisifor Ghibor", Liceul Teoretic "Samuel Brassai".

In Municipiu se afla mai multe biblioteci publice, unele fiind printre cele mai mari din tara: Biblioteca Centrala Universitara "Lucian Blaga", Biblioteca Judeteana "Octavian Goga", Biblioteca Academiei.

2.7. Clujul turistic si cultural

Mostemirea istorica de exceptie a orasului se reflecta in numarul mare de obiective turistice cu valoare istorica autentica. Numarul mare de personalitati istorice, multitudinea de evenimente istorice, caracterul multicultural si multiconfesional se reflecta in numar mare de obiective turistice urbane prezente in oras (case memoriale, biserici, resedinte princiare sau nobiliare), toate aceste creand premisele realizarii unui turism istoric la scara mare.

Municipiul Cluj Napoca aduna pe teritoriul sau monumente istorice si culturale, de la vestigii daco-romane si chiar din epoca bronzului, pana la biserici si catedrale medievale, muzee si case memoriale si monumente arhitectonice din epoca moderna, dar si multe cafenele, cluburi, baruri, pizzeri si altele.

CAPITOLUL III

POTENTIALUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI CLUJ - NAPOCA

Fig. 3. 2. Harta Turistica a Municipiului Cluj-Napoca

Sursa: https:www.romaniatourism.com/map/cluj.gif

3.1. Patrimoniul istoric

Situat pe Somesul Mic, in zona de interferenta dintre Muntii Apuseni si Podisul Somesan, Cluj-Napoca s-a bucurat de privilegiul de a se naste si dezvolta la intretaierea unor principale axe de comunicare. Acestea au legat din vechime Europa apuseana de rasaritul si sudul continentului, ceea ce a dus la crearea unui contex unic de civilizatie materiala si de spilitualitate. Clujul se afla pe o straveche vatra de locuire atestata inca de acum doua milenii de geograful grec Claudius Ptolemeu ( 85-165). Dupa razboaiele de cucerire a Daciei, romanii au pus bazele unei asezari pe care au numit-o Napoca. In vremea lor a fost acordat localitatii statutul de municipium, apoi de colonie si privilegii ca orcarui alt oras roman.Si dupa plecarea romanilor, in 271, oamenii au contiuat sa locuiasca aici, insa orasul a cunoscut un puternic regres din cauza navalirilor barbare. In secolele X-XI ajung in aceste locuri tricurile ungare, sub a caror stapanire de o mie de ani Clujul dobandeste un prestigiu cultural si o inflorire economica datorita carora, in evul mediu, acesta este numit "orasul-comoara".

Multi dintre conducatorii Ungariei au exercitat o influenta benefica asupra Clujului, astfel, Sigismund de Luxemburg ii acorda in 1316 statutul de oras. In anul 1541 Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otonoma, scapa astfel de pericolul transformarii in pasalac si isi asigura premisele prosperitatii.

Desi, pe plan politic, crearea dualismului austro-ungar in 1867 nu a avut un impact pozitiv, dezvoltarea urbanistica a Clujului a continuat cu numeroase influente apusene. Tot atunci se face simtita pregnant afirmarea romanilor ca natiune, fapt ce culmineaza cu revolutia de la 1848 si redactarea Memorandumului. Clujul revine apoi Romaniei reantregite, pana la cel de-al doilea razboi mondial, cand, in conditii istorice turburi, pentru scurt timp, intra sub stapanire ungara. In 1989, dupa peste 50 de ani de comunism, in "orasul-comoara" s-a reinstaurat democratia.

3.2. Gradina Botanica

Gradina Botanica "Alexandru Borza", a Universitatii Babes Bolyai, din Cluj Napoca, a fost fondata in 1920 de profesorul Alexandru Borza, aceasta se intinde pe o suprafata de 14 hectare, ea fiind in partea de sud a Clujului. Gradina contine pe teritoriul sau peste 10.000 de specii de plante din toate colturile lumii, fiind structurata pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic si medicinal.

Fig. 3. 3.Gradina Botanica

Compartimentarea:

Pentru a crea conditiile cele mai propice plantelor a fost realizata o impartire a spatiului in mai multe sectoare:

Sectorul ornamental - Aici sunt cultivate zeci de specii a catorva sute de plante lemnoase si ierboase care incanta vizitatorii de-a lungul intregului an in zone cum ar fi Gradina Japoneza, Rosariumul si Gradina Mediteraneana;

Sectorul fitogeografic contine o colectie de plante aranjate in functie de asociatiile lor naturale;

Sectorul sistematic - un mare numar de specii grupate pe familii, care la randul lor sunt dispuse dupa ordine si clase, din punct de vedere filogenetic;

Sectorul economic este format dintr-o serie de plante cultivate pentru utilitatea lor industriala/economica, cum ar fi cocotierul sau palmierul de ulei;

Sectorul medicinal - plante cunoscute datorita proprietatilor lor medicale si curative.

Sere

Complexul de sere existent este format din 2 grupe cu un total de sase sere (in suprafata totala de peste 3 500 de m²) in care sunt cultivate plante ecuatoriale si tropicale:

Sera cu plante acvatice - aici se poate admira lotusul amazonian cu frunze de peste 1,5 m diametru,

-sera cu palmieri - peste 80 de specii de palmieri decorativi sau industriali (cocotierul, palmierul de ulei), aduse din Japonia, Australia, Asia si Insulele Canare

-sera cu vegetatie din Australia si mediteraneana - diverse specii de ficus, ferigi,

-sera cu orhidee si ferigi,

-sera cu bromeliacee,

-sera cu plante suculente.

Gradina romana

Fig. 3. 4. Gradina romana

Gradina Romana, sau gradina lui Pliniu, este dispusa in jurul statuii zeitei romane a agriculturii Ceres, in acest spatiu fiind aranjate o serie de piese arheologice descoperite in orasul roman Napoca, printre care si doua sicrie romane. Aici se afla totodata o colectie de plante care decorau odinioara gradinile romane.

Gradina japoneza

Gradina Japoneza este aranjata in stilul traditional gyo-no-niwa si cuprinde elemente de peisaj specifice Japoniei, aranjate intr-un cadru traditional japonez: un lac creat artificial, in mijlocul caruia se afla o mica insula legata de marginile lacului pe o parte printr-un pod curbat japonez la capatul caruia se afla o poarta sacra japoneza, iar pe partea opusa se afla un podet din piatra.

In jurul lacului sunt dispuse patru lanterne de piatra, zona fiind amenajata cu plante aduse din Orientul Indepartat. Din pacate, la momentul de fata sistemul de apeducte care alimenteaza lacul este nefunctional.

Fig. 3. 5. Gradina japoneza

3.3. Casa memoriala Matei Corvin

Urmand strada pietonala din centrul Clujului, in locul unde aceasta se largeste, se gaseste o casa inalta, cu arhitectura simpla care are ferestre cu ancadramente din piatra, sarpanta proeminenta si cosuri multe. Casa a fost construita in cateva etape si are elemente gotice si renascentiste, dar nu este faimoasa pentru arhitectura sau pentru ca este cea mai veche cladire laica din Cluj Napoca, ci fiinca aici s-a nascut unul dintre cei mai de seama regi ai Ungariei, Matei (Matia) Corvin.

Fig. 3. 6. Casa memoriala Matei Corvin

Construita intre secolele XIV si XV, casa nu a apartinut efectiv familiei lui Matei Corvin. Cel care avea sa devina mai tarziu rege al Ungariei, al doilea fiu a lui Ioan de Hunedoara, mare voievod al Transilvaniei si guvernator al Ungariei, s-a nascut la hanul din aceasta casa cand mama sa, Elisabeta Szilagy, in trecere prin oras, a poposit aici, ramanand apoi cateva luni. Se spune ca Matei Corvin s-a nascut in camera din stanga intrarii; mai tarziu el a scutit pentru totdeauna casa de darile care se cuveneau proprietarilor.

Casa Memoriala "Matei Corvin" a avut, de-a lungul timpului, mai multe destinatii, mai intai a apartinut unui negustor de vinuri, apoi a devenit han. Municipalitatea orasului Cluj a cumparat-o in anul 1740, transformand-o in cazarma. La scurt timp, structura de rezistenta a partii de nord a cladirii a fost avariata de o explozie produsa in depozitul de munitie.

La inceputul secolului XX, casa a adapostit Muzeul Etnografic si o expozitie a concursului de proiecte pentru construirea statuii lui Matei Corvin, care urma sa fie dezvelita in centrul orasului in 1902. Din 1950, imobilul a intrat in posesia Universitatii de Arta si Desing, care organizeaza aici expozitii temporare pentru studenti si profesori. Pana de curand, in pivnitele sale, care se intind sub toata suprafata cladirii, mai puteau fi vazute vechile suporturi pentru butoaiele de vin.

3.4. Statuia lui Matei Corvin

Fig. 3. 7. Statuia lui Matei Corvin

Cei mai multi tineri cand vor sa se intalneasca in centrul orasului, aleg sa se vada "la coada calului". Aproape la orice ora din zi, aici stau grupuri de localnici sau turisti la taifas, fiind cel mai cunoscut punct de reper.

Nascut la Cluj-Napoca, Matei Corvin a ajuns rege al Ungariei la 15 ani si a domnit pana in 1490, armatele sale au ajuns in 1485 pana la Viena, unde si-au stabilit capitala. Autoritatile ungare au decis in 1894 sa-i ridice o statuie din bronz lui Matei Corvin, la 450 de la nastere si 400 de ani de la trecerea sa in nefiinta.

Statuia de bronz a lui Matei Corvin a fost adusa cu trenul de la Budapesta si transportata pe sinele unei vechi linii de tranvai cu caii pana in centrul Clujului, unde a fost amplasata pe soclul din piatra.

Statuia, dezvelita in 1902, este opera lui Ioan Fadrusz, care a castigat cu ea marele premiu la Expozitia Mondiala de la Paris, si a arhitectului Pakey Lajos, cel care a proiectat soclul in forma unui turn de cetate. Macheta statuii poate fi vazuta la Muzeul de Istorie al Transilvaniei, unde este expusa in cadrul colectiei medievale alaturi de un basorelief a lui Matei si al sotiei sale, Beatrice de Aragon.

Maiestuoasa statuie are 12 m inaltime si ocupa o suprafata de 20 de metri patrati. Compozitia are ca element central statuia ecvestra, caruia i se inchina cateva figuri istorice: batranul conducatori de osti Blasiu Magyar, Pavel Chinezu, banul Timisului, viceregele maghiar Stefan Zapolya si voievodul Transilvaniei Stefan Bathory.

Un alt aspect care o face unica este faptul ca, spre deosebire de alte statui ecvestre, calul lui Matei are toate picioarele pe pamant.

Grupul statuar a fost construit din bronz iar soclul din beton armat in perioada de pionierat a utilizari acestui material. In urma unui sondaj, clujenii o considera cea mai frumoasa statuie a orasului si deoarece era prea veche, Pimaria Municipilui a hotarat sa renoveze.

3.5. Catedrala Sfantul Mihail

Pasii tuturor celor care viziteaza Clujul ar trebui sa porneasca in descoperirea lui din piata centrala. Aici poate fi admirata Biserica romano- catolica "Sfantul Mihail", aceasta "axis mundi" clujana, coloana vertebrala a orasului si prilej de mandrie pentru locuitori.

Constructia maretului oras gotic a inceput odata ce Clujul a fost ridicat, in 1316, la rangul de oras. Evenimentele pe care le-a gazduit de-a lungul timpului dau masura importantei sale in viata clujenilor si a Transilvaniei nu doar in perioada medievala: aici au avut loc 50 de adunari parlamentare, a primit botezul viitorul rege Matei Corvin, au fost incorporati sau au renuntat la tron unii regi si principi. In 1944, Episcopul Marton Aron a rostit aici o faimoasa predica de condamnare a antisemitismului.

Fig. 3. 8. Catedrala Sfantul Mihail

Biserica impresioneaza deopotriva prin maretia arhitecturala, ca si prin delicatetea detaliilor. Contraforturile fatadei amintesc de Biserica din Kosice si incadreaza, in timpanul portii, trei blazoane ale lui Sigismund de Luxemburg, deasupra carora a fost sculptat un basorelief al Sfantului Mihail, patronul Bisericii.

De ziua Sfantului, in 1445, orasul si-a recapatat privilegiile pierdute, iar asemenea unui om a carui frumusete exterioara este expresia celei din interior, Biserica pastreaza numeroase opere de arta ecleziastica, cu toate ca picturile au fost distruse in timpul Reformei. Astfel, altarul neogotic o infatiseaza pe Maria, strajuita de cei doi regi maghiari sanctificati, Sfantul Stefan si Sfantul Ladislau. Pe frumoasa poarta renascentista a sacristiei, sculptata in 1528, pasionatii de istorie vor descoperi vechea stema a Clujului. Cu siguranta insa ca nu va scapa ochiului frumosul amvon baroc sculptat in lemn, acum mai bine de doua secole, de catre sculptorii Nachtigall si Schuchbauer si care il reprezinta, pe baldachin, pe Sfantul Mihail. Biserica este deschisa toata ziua, ca o invitatie pentru trecatori sa intre si sa o admire sau sa se roage.

3.6. Catedrala Ortodoxa

Decizia de construire a Catedralei Ortodoxe a fost luata dupa reinfiintarea Episcopiei Vadului Feleacului si Clujului, la 18 iulie 1921, la scurt timp dupa Marea Unire. Simbolul romanesc al Ardealului, Catedrala a primit hramul "Adormirea Maicii Domnului" deoarece ziua din calendarul ortodox care corespunde acestei sarbatori coincide cu cea in care s-a pornit razboiul de dezrobire a Ardealului (15/28 august 1916). In anul 2006 a fost ridicata la rang de Catedrala Mitropolitana.

Fig. 3. 9. Catedrala Ortodoxa

Arhitectii Constantin Pomponiu si George Cristinel au primit Misiunea de a ridica un monument in care sa se regaseasca virtutiile stilului national, conform cu traditia bizantino- ortodoxa. Planul edificiului este organizat traditional, sub forma unei Biserici de tip central, spatiul interior se grupeaza in jurul motivului principal, cupola, conceputa dupa modelul Catedralei Sfanta Sofia. Cupola pe pandantivi de peste naos are un foisor de arcade care inconjoara tamburul. Constructia are proportii monumentale, cu doua turnuri care flancheaza fatada principala si un fronton de ample dimensiuni, incoronat de o cruce din piatra. Intrarea este pusa in evidenta prin prezenta mai multor randuri de trepte din piatra si a trei usi de acces, strajuite de coloane si ancadramente masive, circulare.

Interiorul este bogat decorat si cuprinde numeroase coloane avand elegante motive geometrice, florale si zoomorfe. Un element inedit este acela al "franghiei rasucite", care se regaseste in exterior, o caracteristica a interiorului este prezentata tribunelor specifice arhitecturii bizantine. Lucrarile au fost conduse de catre Episcopul Nicolae Ivan intre 1923 si 1933, cu mari eforturi materiale si umane. Din cauza recesiunii economice, la sfintirea ei Catedrala nu a putut fi pe deplin terminata, acest lucru realizandu-se abia in anul 2000, in prezent pictura interiorului este refacuta cu mozaic.

3.7. Biserica Calvaria

Fig. 3. 10. Biserica Calvaria

Colonia Calvaria se afla in vechiul sat Manastur care a devenit, in ultimii 20 de ani cel mai mare cartier al orasului Cluj. Inconjurata de blocuri, a ramas un loc de istorie, traditie si marturie al sederii calugarilor benedictini in aceste locuri. Cercetarile arheologice din anii 1970 au dus la descoperirea, pe acest deal, a unei importante cetati din secolul IX, pe care unii istorici o atribuie voievodului Gelu.

Astazi, pe ruinele sistemului de aparare din vremea sa se pastreaza o veche biserica gotica. Biserica singuratica vegheaza acum la capataiul celor care de secole isi adorm somnul vesniciei in cimitirul din apropiere. Putin a mai ramas din gloria de alta data, tinand cont ca aceasta asezare a fost deopotriva avanpostului militar de aparare a Clujului, al doilea centru ecleziastic ca importanta din Transilvania, dupa cel din Alba Iulia, dar si "loc de adeverire" (emitent si pastrator de documente), un fel de notariat. Din constructia edificata, la intretaierea de drumuri de catre calugarii benedictini s-a pastrat doar basorelieful reprezentand un leu, care poate fi vazut in partea superioara a zidului sud-estic. Benedictinii au ridicat aici un ansamblu manastiresc, cu o biserica in stil romantic, care purta hramul "Sfanta Maria". Acesta a fost distrus in anul 1241, dupa navalirea tatarilor, si refacut in stil gotic prin grija regelui Bela al IV-lea. Atunci i-au fost consolidate zidurile si a primit rangul de convent de adeverire. Corul bisericii, cel mai vechi element actual dateaza din 1508, insa biserica a fost refacuta in stil neogotic in anul 1896 si restaurata un secol mai tarziu. Din gloria artistica a constructiei se mai pastreaza doar statuia Preacuratei Fecioarei Marii cu Pruncul Iisus in brate (datand din 1470- 1508), asezata pe un soclu sub un baldachin gotic, chiar deasupra intrarii. Pe zidul sudic a ramas sa masoare curgerea secolelor cel mai vechi ceas solar din Transilvania, care dateaza din secolul XV.

Accesul se face prin coltul sud-estic al dealului Calvaria printre cele doua valuri de pamant ridicate pentru aparare, la intrare pe cele doua valuri se afla "Capela Calvaria" ridicata in 1831, respectiv "clopotnita", proiectata de Karoly Kos in 1922.

3.8. Biserica Sfantul Petru

Fig. 3. 11. Biserica Sfantul Petru

Insula de reculegere si rugaciune in mijlocul agitatiei orasului, pe care n-o poti privi decat mergand pe contrasens, Biserica "Sfantul Petru" se confunda cu istoria satucului Szentpeter, in mijlocul caruia a fost construita prin secolele XII - XIII. Vechea biserica a fost distrusa mai intai de tatari, iar apoi in timpul Reformei, urme ale acelor vremuri mai pot fi gasite in incaperea de sub altar cu ferestre in stil romantic. Drept marturie a vechii sale sta un inscris din 1455, dar Biserica in stil neogotic a fost ridicata in 1848.

Planul lucrarilor a fost intocmit de arhitectul Kagerbauer Antal, pastrandu-se fundatia medievala a lacasului, asa cum era obiceiul. Turnul a fost conceput dupa modelul celui al Catedralei "Sfantul Mihail" din centrul orasului, cu o baza patrata si patru registre, cel superior, hexagonal, avand un ceas foarte vechi. Nava bisercii, sprijinita de coloane, se termina cu un sanctuar trilateral. Stein Janos, Hosszu Marton si Szatmari Karoly au pictat nava cu fresce in 1926, dupa modelul Bisericii de incoronare din Budapesta. Constructia are 27 de metri lungime si o latime de 9,63 metri, iar zidurile au 9,5 metri inaltime.

Portalul baroc amplu a fost adus aici de la Catedrala "Sfantul Mihail", fiind restaurat in 2005. Este opera a sculptorului Johannes Konig si a fost dedicate unor sfinti taumaturci. Desi coloanele au fost distruse au ramas in buna stare statuile celor sapte sfinti. Cea din centru il infatiseaza pe Sfantul Arhanghel Mihail omorand balaurul, la dreapta se afla Sfantul Ioan Botezatorul, Sfantul Sebastian si Sfantul Carol de Borromei, iar la stanga, Sfantul Ioan Evanghelistul, Sfantul Rocus si Sfantul Ioan Nepomuc.

3.9. Statuia Fecioarei Maria

Fig. 3. 12. Statuia Fecioarei Maria

Statuia Fecioarei Maria ("Statuia Sf.Maria Protectoare", "Statuia Ciumei") se afla la ora actuala in spatele bisericii Sf. Petru si Pavel din Cluj-Napoca din cartierul Marasti. Monumentul a fost amplasat initial pe strada Universitatii, in fata Bisericii Piaristilor, pe atunci Biserica Iezuitilor, care avea alaturi colegiul iezuit pe locul caruia a fost construita Universitatea Francisc Iosif din Cluj, actualmente Universitatea Babes-Bolyai.

Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis in anul 1744, ca semn de recunostinta pentru ocrotirea adusa Clujului in perioada ultimei mari epidemii de ciuma. De aceea poarta si numele de "Statuia Ciumei" (ca si statuile similare din alte tari, de pilda numeroasele "Pestsäule" din tarile germanice).Statuia a fost realizata in stil baroc de catre sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).

Statuia a fost demontata in 1959, intrucat conducerea comunista a universitatii nu o agrea. In 1961, la cererea bisericii Sf. Petru, ea a fost amplasata in spatele acesteia. La momentul actual biserica si portalul au fost renovate, dar statuia se afla intr-o avansata stare de degradare, pozitia fiind nepotrivita unui astfel de monument. Ultima restaurare a avut loc in perioada 1957-1958.

3.10. Zidurile orasului - Bastionul croitorilor

Fig. 3. 13. Zidurile orasului - Bastionul croitorilor

La o plimbare pe stazile Clujului, puteti sa vedeti portiuni din vechiul zid de incinta al fostei cetati de aparare medievale si elemente de romanitate in excavatiile centrale sau in incinta Galeriilor Ferdinand. Doar Bastionul croitorilor, in sud-estul fostei fortificatii, Turnul pompierilor (langa Piata Mihai Viteazu), si turnul fostei inchisori au mai ramas din zidurile care au fost demolate in secolul XIX, pentru a nu impiedica dezvoltarea urbanistica a orasului.

La prima atestare documentara a Clujului, din 1275, acesta era protejat de o incinta fortificata de 7 hectare cu ziduri de piatra, prevazute cu patru turnuri si santuri de aprare. Incinta, care se suprapunea peste coltul nord-vestic al fostei fortificatii romane, a fost numita Cetatea Veche, iar in prezent Piata Muzeului. Localnicii, impreuna cu colonistii sasi adusi aici dupa invazia tatarilor din 1241, au reconstruit zidurile, astfel ca in 1316 asezarea a primit statutul de oras si, la inceputul secolului urmator, dreptul de a-si extinde suprafata de 45 de hectare.La aceasta au contribuit breslele orasului, care s-au ocupat mai tarziu si de intretinerea zidurilor si a portilor

Se cunoaste ca fortificatia avea, la un moment dat, 20 de porti, Bastionul Croitorilor a fost denumit dupa una din cele mai prospere bresle care il administra. Functia sa militara era intarita de pozitionarea la intrarea in oras dinspre sud, unde era expus si trupul condamnatilor la moarte. In fata turnului a fost tras in teapa, spre a servi drept pilda, Baba Novac, unul din capitanii lui Mihai Viteazul. Dupa infrangerea sa la Miraslau, Baba Novac si preotul Saski au fost prinsi, judecati, torturati si arsi pe rug in centrul orasului.

Pe locul martiriului bravului capitan a fost ridicata o statuie in 1975, opera a sculptorului Virgil Fulicea. Bastionul a fost refacut de mai multe ori dupa ce a fost distrus, o inscriptie din piarta de pe zildul estic, aratand ca principele Gabriel Bethlen l-a reconstruit in 1629. O vreme, constructia a purtat numele sau.

3.11. Piata Muzeului

Fig. 3. 14. Piata Muzeului

Niciun alt loc din Cluj nu concentreaza atata istorie pe cata ramane de descoperit in Piata Muzeului, leaganul de dezvoltare al orasului modern. Daca doriti sa pasiti pe strazile inguste, vechi de peste 700 de ani, si sa regasiti franturi din intreaga istorie a Clujului, veti zabovi mult timp in scuarul, care vreme de secole s-a numit Piata Mica sau Piata Calolina. Drept marturie a mostenirii romane a acestiu oras, cei ce-i atesta venerabil varsta de doua milenii, stau sapaturile din fata Manastirii Franciscane. Actuala piata a constituit nucleul de dezvoltare al Clujului medieval, fiind centrul unei incinte fortificate de 7 hectare. Aceasta avea drept ax spilitual Biserica Franciscana, ce a fost construita in a doua jumatate a secolului al XIII-lea. Nu departe de biserica se mai pastreaza un turn al primei cetati inghesuit intre cladiri, cu un destin cel putin curios: a fost mai intai bastion de aparare, apoi, vreme de cateva secole, inchisoare, depozit, pentru ca sa primeasca in prezent o destinatie culturala, de muzeu. Latura vestica a acestei piete este dominata de o cladire care indeplineste doar din 1937 functia pe care i-a destinat-o cititorul ei, Daniel Petrechevich- Horvath, aceea de institutie culturala. Aici isi desfasoara de atunci activitatea Muzeul de Istorie a Transilvaniei. In cladirea din fata muzeului a locuit istoricul maghiar, Kovari Laszlo, iar in cea adiecenta, o placa comemorativa atesta ca aici a trait intre anii 1791 si 1815 renumitul oculist roman Ioan Molnar Piuariu.

Centrul pietei este dominat de Obeliscul Carolina, o lucrare impunatoare, inalta de 10 metri, dedicata vizitei din 1817 a imparatului Francisc I si a sotiei sale. Basoreliefulile prezinta scene din vizita lor istorica, alaturi de stema orasului. Iar daca explorarea atator locuri v-a bucurat sufletul, insa v-a istovit trupul, puteti ramane la un pahar de vorba la terasele sau localurile cochete din piata.

3.12. Piata Mihai Viteazul

Piata "Mihai Viteazul", a treia ca importanta a orasului, este dominata de statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul (1558- 1601) si marginita de cateva palate cu arhitectura deosebita. Desi nu a constituit punctual central al unirii infaptuite sub domnia sa in 1600, orasul Cluj a pastrat numeroase legaturi comerciale si de natura politica cu marele voievod, iar legenda spune ca fiul sau, Nicolae Patrascu, a invatat la Colegiu lezuit din Cluj care fusese infintat in 1581.

Statuia de proportii monumentale, ridicata in memoria lui Mihai Viteazul, opera a sculptorului Marius Butunoiu, a fost amplasata in piata in anul 1976. Ansamplul are trei rampe cu cate 12 trepte, iar campurile dintre ele prezinta basoreliefuri cu eliberarea Tarii Romanesti de sub turci, secvente din unirea Transilvaniei si a Moldovei. Pe soclul statuii se afla stema sigiliara a domnitorului care reuneste insemnele heraldice ale celor trei tari romane.

Fig. 3. 15. Piata Mihai Viteazul

Initial, piata s-a chemat "Szechenyi Istvan", apoi numele a fost schimbat in Piata "Mihai Viteazul", in anul 1919, drept omagiu adus primului unificator al romanilor.

Locul a primit o destinatie comerciala si a prosperat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea dupa ce s-a construit aici o cale ferata pentru transportul oamenilor si a marfuruilor. Piata de marfuri, care fusese amplasata pana atunci in centru, a fost mutate aici, iar linia ferata desfiintata in cele din urma din cauza numeroaselor accidente.

Ultimul transport a fost cel al pieselor statuii lui Matei Corvin, in 1902. Din piata "Mihai Viteazul", se poate ajunge la gara prin modernul Bulevard Horea. De-o parte si de alta a podului peste Somes se ridica Palatul Szeky, construit in stil neogotic in 1893, respectiv Urania, in stil secession, in 1910. Arhitectura pietei a fost remodelata in anii 1950, cand au fost construite cladirea Cinematografului "Republica", din spatele statuii, si Hala Agroalimentara.

3.13.Parcul Central

Intrebare: in foisorul carui parc se pot oficia chiar si 70 de casatorii in doua zile? Daca nu ati ghicit, atunci trebuie sa va spunem ca ne referim la Parcul Central din Cluj Napoca, denumit si Parcul Mare sau, mai exact, Parcul "Simion Barnutiu", dupa numele revolutionarului roman, de la 1848. Oaza de verdeata se afla in centrul orasului transilvanean, in apropierea raului Somesul Mic, cu copaci mari, umbrosi, care isi unesc coroanele deasupra capetelor trecatorilor adulti linistiti si melancolici, indragostiti, transpusi, tineri agitati si zgomotosi, parinti care isi supravegheaza copiii.

Fig. 3. 16. Parcul Central

. Arborii si arbusti, alei largi cu dale, dar si poteci inguste, banci, locuri de joaca pentru copii, felinare de inaltimea "umarului", copacilor, nelipsita fantana arteziana si un lac cu forma neregulata, pe care plutesc barci sau hidrobiciclete sunt elemente care alcatuiesc imaginea acestui "plaman verde", clujan si loc favorit de plimbare al localnicilor.

Undeva pe suprafata linistita a lacului domina o insula, la care se ajunge pasind pe poduri arcuite. Acolo se gaseste cladirea "Casino", cu frumoase ancadramente la ferestre, linii simetrice si armonioase, amplasata cu mestesug pe capul de perspectiva al oazei. O alta constructie ridicata la sfarsitul secolului al XIX-lea, a fost refacuta si este sediul Filarmonicii de Stat "Transilvania". De-a lungul anilor aceasta cladire a gazduit un casino, apoi expozitii, dar si un restaurant.

In fata cladirii "Casino", se gaseste pontonul, de unde se pot inchiria mici ambarcatiuni vopsite in albastru. La doi pasi pe principiul captarii atentiei, veti descoperii cateva terase, cu chelneri spilcuiti, care aproape ca va trag de mana sa luati loc la mese. Iar, daca ati cedat tentatiei, nu veti regreta deoarece pe inserat veti asista la unul dintre cele mai frumoase apusuri pe care le-ati trait in ultimii ani.

3.14. Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Spatiul transilvanean, unic prin diversitatea influentelor materiale, culturale si spirituale care l-au creat si modelat, se lasa cunoscut si apreciat in mod unitar in cele doua mari spatii de depozitare ale sufletului sau, Colectia permanenta a Muzeului Etnografic si Parcul etnografic national "Romulus Vuia". Cele doua areale alcatuiesc un intreg a ceea ce reprezinta universul rural al tarii de dicolo de paduri.

Incepand cu uneltele simple sau instalatii ingenioase folosite in activitati casnice si culminand cu bogatele costume populare, care atestau nu doar staduil vietii, ci si pozitia sociala a celui care le purta, colectia permanenta ilustreaza poate cel mai bine particularitatile oamenilor care au trait aici pana cu mai mult de doua secole in urma.

Fig. 3. 17. Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Exponatele sunt plasate, prin fotografii sugestive de dimensiune mare, in contextul in care erau folosite. Mici module reconstitiue cele cateva coordinate ale vietii rurale, ca nasterea, botezul, casatoria, moartea si principalele sarbatori de peste an.

Si cladirea muzeului, monument istoric, ar putea spune multe povesti. Peretii fostei "Rudute" au fost martori tacuti ai intrunirilor Dietei transilvane si al procesului memorandistilor din 1894. Tot aici au rasunat acorduri de muzica, atunci cand au concertat Bela Bartok, Franz Liszt si George Enescu.

Parcul etnografic care poarta numele intemeietorului muzelui, Romulus Vuia, reuneste gospodarii si instalatii taranesti aduse din diverse zone ale Transilvaniei: din Maramures, Bistrita, Satu Mare, Brasov, Alba, Zarand si desigur Cluj. Cea care atrage insa in mod deosebit interesul este Biserica din Cizer, la care a lucrat romanul Horea, cu putin timp inainte de rascoala din 1784. Inalta si svelta, in acest monument de arhitectura populara inca se mai oficiaza cununii, dovedind ca viata se perpetueaza si nu ramane incremenita intr-un muzeu.

3.15. Teatrul si Opera Nationala

Fig. 3. 18. Teatrul si Opera Nationala

La aniversarea a 100 de ani de la infiintare, cladirea Teatrului si a Operei Nationale Romane a primit o haina noua, care reconstituie maretia edificilui construit in anul 1906 de catre firma austriaca Fellner&Helmer. Arhitectii vienezi, renumiti la acea vreme pentru rapiditatea cu care construiau si pentru cele 48 de teatre pe care le-au ridicat in toata lumea, au innobilat astfel fosta piata de lemne a orasului. Realizarea lor si-a dovedit valoarea arhitecturala intrand in patrimoniul UNESCO pentru monumentele protejate formata din trei portaluri cu arc si doua turnuri incununate de cate un car tras de lei, confera armonie cladirii. Reprezentatiile se desfasoara in doua sali: Sala Mare, cu 928 de locuri, si Stadionul Euphorion, avand 100 de locuri. Sala Mare prezinta elemente specifice barocului decorative, cu cariatide care sustin lojile si decoratiunile bogate constand in elemente vegetale aurite. Scena este prevazuta cu o cortina pictata de fier.

Teatrul si Opera Nationala din Cluj au fost infiintate la 18 septembrie 1919,fondatorul si primul director al Teatrului a fost Zaharia Barsan, actor, regizor, autor dramatic si animator. Acesta a reusit sa intemeieze o trupa inchegata, valoroasa, cu un repertoriu variat si care s-a impus cu prestigiu. In prezent, teatrul clujean deruleaza unul dintre cele mai ambitioase proiecte teatrale de dupa revolutie, sub titulatura "Mari regizori, mari spectacole".

Primele reprezentatii ale Operei au constat in doua concerte simfonice, in 13 si 14 mai 1920. Spectacolul inaugurat a avut loc la 25 mai 1920, cu opera Aida, de Giuseppe Verdi. In cele 88 de stagiuni lirice ale Operei Nationale clujene au fost prezentate peste 200 de titluri de opere, operete si balete din repertoriul universal si romanesc, precum si peste 40 de creatii romanesti.

3.16. Muzeul de speologie Emil Racovita

Fig. 3. 19. Muzeul de Speologie Emil Racovita

Istoria, uneori nedreapta, incearca sa vindece ranile trecutului. Fosta inchisoare unde se crede ca insusi Baba Novac, capitanul lui Mihai Viteazul, si-a asteptat sfarsitul in 1601 gazduieste in prezent Muzeul de Speologie "Emil Racovita". Cladirea, datand din secolul al XIV-lea, este cea mai veche constructie din oras. Aici, fostul turn de aprare al celei dintai cetati medievale a fost transformat in inchisoare, apoi depozit a unui restaurant, iar din 2003 este muzeu.

Alegerea, fireasca aproape, a acestui loc pentru a fi muzeu are o dubla semnificatie:

pe de o parte, interiorul reda, daca nu frumusetea, cel putin atmosfera unei pesteri; insa cel mai important este ca in orasul de pe Somes si-a desfasurat activitatea unul dintre cei mai de seama cercetatori romani, Emil Racovita, carui ii este dedicat acest muzeu. Prin el, la Cluj s-a nascut ca stiinta biospeologia si a fost fondat primul institut speologic din lume. Muzeul memorial este, si el, unic in Romania, in lume mai exista doar 5 cu aceasta tematica.

Cei care cauta urmele vechii inchisori vor descoperi numeroase inscriptii datand de pe vremea detinutilor si a gardienilor de odinioara, dintre care unele nu au fost inca cercetate. Vizitatorii pasionati de stiinta vor putea afla aspecte din viata si opera savantului, in instantanee din expeditia la Polul Sud, cercetarea domeniului subteran si a faunei cavernicole. Contrastiv, vor putea vedea echipamentul sau datand de acum un secol, dar si multe documente, obiecte personale si distinctii care i-au apartinut sau l-au insotit in explorarile sale.

Chiar si profesori vor gasi metode didactice foarte avansate pentru inceputul de secol XX, cu care profesorul Emil Racovita facea sali pline la cursurile sale universitare.

Aparatul de proiectii pentru diapozitive, diapozitivele si un ecran suflat cu perle de sticla, primul de acest fel din Romania, sunt toate functionale.

3.17. Biblioteca Centrala Universara

Fig. 3. 20. Biblioteca Centrala Universara

Daca ati vizitat orasul elvetian Basel si, aflandu-va la Cluj, aveti la un moment dat o senzatie de déjà vu, inseanma ca ati ajuns in preajma Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga", cea mai mare biblioteca din Transilvania. Studentii ajung sa o cunoasca deandata ce vin sa studieze la Cluj, prin oferta sa de carte foarte bogata, iar trecatorii apreciaza stilul secession-eclectic al constructiei, subliniat de portalul monumental.

Biblioteca este situata la intersectia a sase strazi, intr-o piata care poarta, de asemenea, numele lui Lucian Blaga, aflandu-se in imediata vecinatate a Clinicilor universitare. A fost construita intre 1906- 1909, dupa planurile arhitectilor Korb Floris si Giergl Kalman, si extinsa pana in anul 1960. Ca institutie, biblioteca a fost construita in 1872, din fondurile bibliotecii Academiei de Drept, ale fostei Academii de Medicina, ale Arhivei Guberniale Cluj si ale fostei biblioteci a Societatii Muzeului Ardelean, ale carei fonduri de carte insumau 31.000 volume. Cea mai valoroasa donatie este cea a carturarului moldovean Gheorghe Sion, din 1923, de 4500 de volume cuprinzand carti, reviste, manuscrise, stampe, picture, fotografii, harti, monede si medalii.

Daca la inceput putea primi in saliile sale 252 cititori, in prezent Biblioteca dispune de 60 de Sali de lectura si 2.177 locuri, deservind studentii si cercetatorii mediului universitar central. Biblioteca are si o poveste mai deosebita, cu iz de castel medieval. Adesea cei care au ramas mai pe inserat in acest paradis, povestesc despre usi trantite de o persoana nevazuta. Spiritul nelinistit al contesei maghiare Wesselenyi, cea care a donat terenul din jurul bibliotecii, pare sa bantuie holurile cladirii. Legenda spune ca aceasta contesa a facut donatia in memoria fiicei sale, care a fost studenta la nuniversitatea clujeana, insa a murit la varsta de 20 de ani.

3.18. Muzeul de istorie

Fig. 3. 21. Muzeul de istorie

Lasand centrul in urma si urmand strada medievala care a purtat de secole numele lui Matei Corvin, inca pare ca se aud copitele cailor si rotile carutelor care treceau candva pe pavajul din piatra. Umbrele cavalerilor stand semeti in sa de parada, lucrata luni in sir de mesteri, si purtand armura, zalele si sabia batuta cu pietre pretioase, trec nestiute pe ziduri. Vremea lor a apus, dar iscusinta artei mesterilor a dainuit, gasindu-se acum in colectia medievala a Muzeului de Istorie a Transilvaniei.

Cele pomenite pana acum fac parte din colectia de arme a Muzeului de Istorie, alaturi de alte exponate interesante, cum sunt armele orientale, curiozitati precum securi sau sabii-pistol, arbalete sau o teava de tun cu ghiulele. Chiar si pasionatii de marketing pot studia aici felul in care, cu o sa in miniatura, breslasii selari isi promovau mestesugul.

Mobilierul realizat in stiluri vest-europene pastrat aici pentru o dovada a faptului ca nobilimea clujeana, tinea pasul cu moda Europei si poate constituii o imagine a unui interior luxos, intregit de covoare, lazi de zestre si broderii.

Un loc care cu siguranta va incanta simtul estetic al privitorilor este Tazaurul. Ar fi greu de gasit cea mai frumoasa piesa, de la ingenuitatea podoabelor romane si pana la nepretuitele monede habsburgice. Desi neintentionata, alaturarea pieselor vechi unor emisiuni recente de obiecte numismatice va va face sa apreciati si mai mult arta si tehnica vechilor mesteri.

O vizita la Muzeu n-ar fi complecta fara colectia egipteana. E vorba de o mumie autentica in sarcofagul ei de lemn pictat, datand din secolul III i. Hr. In evul mediu, mumia ar fi putut ajunge pulbere-panaceu, dimpreuna cu praful de pietre pretioase si alte prafuri, pulberi si licori, spre a lecui diversele afectiuni ale clujenilor.

Aceste lucruri starnesc acum zambete, care le stau drept marturie pe rafturile cele mai vechi farmacii a Clujului, gazduita de casa Hintz.

3.19. Palatul Banffy

Palatul Bánffy este un important edificiu baroc din Clujul secolului XVIII (Piata Unirii nr.30), opera a arhitectului german Johann Eberhard Blaumann.

Construit intre 1774 si 1785 pe laturile unei curti rectangulare de catre contele Gheorghe (György) Banffy, este considerat a fi cea mai reprezentativa cladire in stilul baroc din Transilvania. Incepand cu 1951, palatul adaposteste Muzeul National de Arta Cluj-Napoca cu al sau valoros patrimoniu de pictura, grafica si arta decorativa.

Fig. 3. 22. Palatul Banffy

Nucleul acestui patrimoniu este Colectia Virgil Cioflec, ce reuneste opere ale artistilor consacrati (Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Dimitrie Paciurea) cu cele ale talentelor autentice (Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu s.a.) dispuse in peste 20 de incaperi. Pe langa acestea mai exista lucrari ale unor artisti mai putin cunoscuti din Transilvania secolelor XVIII-XIX.

Etajul cladirii, ce adaposteste Galeria de Arta, a fost inchis in 1990 din cauza starii avansate de degradare a edificiului si redeschis in 1996.

2.20. Dealul Cetatuii

Temerarii care se incumenta sa urce lungul sir de trepte care duce in varful dealului Cetatuia, vor fi rasplatiti cu una dintre cele mai frumoase panorame ale Clujului, dar si cu o frantura de istorie a orasului. Aceasta Acropola a Clujului, cu o altitudine de 405 de metri, isi trage numele de la fortificatia austriaca, in forma stelara, ridicata aici. Dominand centrul istoric al fostei cetati, pe malul stang al Somesului Mic, ansamblul a fost ridicat in secolul al XVIII-lea. Rolul acestei constructii era de a asigura controlul asupra orasului, dupa trecerea Transilvaniei sub stapanire austriaca si mutarea temporara a guberniului de la Sibiu.

Contele de Steinville, care se afla in fruntea conducerii armatei austriece, a inceput construirea ansamblului de cladiri si ziduri in 1716, dupa planurile arhitectului militar Giovanni Visconti, iar lucrarile au fost terminate in anul 1735.

Incinta, sub forma de poligon neregulat (in stil "Vauban"), era marginita de un val de pamant si prevazuta cu bastioane. Principala poarta de acces era cea de est, care se mai pastreaza inca si azi, poarta de vest s-a daramat din cauza alunecarilor de teren, care afecteaza si in prezent dealul. Deasupra acestor porti se aflau cladiri, utilizate ca birouri, loc de incartiruire a ofiterilor si depozit de armament, dar servind adesea si drept inchisoare.

Unul dintre principalii eroi ai revolutiei de la 1848, sasul Stephan Ludwig Roth, detinut in inchisoarea de la Cetatuie, a fost acuzat de inalta tradare de catre curtea martiala maghiara si executat prin impuscare la poarta de nord, la 11 mai 1849.

Colina dealului este dominata de Hotelul "Belvedere", care a fost construit sub forma unei nave.In apropiere se afla o cruce inalta de 23 de metri, amplasata aici in 1995, in locul celei distruse in anul 1950 de catre comunisti. Crucea comemoreaza martiriul revolutionarilor de la 1848.

Fig. 3. 23. Dealul Cetatuii

CAPITOLUL IV

HOTEL BELVEDERE - STRUCTURA, FUNCTIONALITATE SI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE

Fig. 4. 1. Hotelul Belvedere

4.1. Istoricul Hotelului Belvedere 4 stele

Hotelul Belvedere este situat in centrul Municipiului Cluj Napoca pe Dealul Cetatuii, pe strada Calarasilor, numarul 1-3, telefon , fax: (+)40 264 432076, e-mail: belvedere.cluj@unita-turism.ro. In 1976 a fost marea deschidere,a hotelului "nava" cum i se mai spunea.

Pana in 1990 acesta a fost in patrimoniul statului, dar dupa aceea a ramas in patrimoniul OJT-ului pana in 1992. Dar din 1992 OJT-ul s-a divizat in mai multe subdiviziuni, una dintre ele este S.C. Turism Transilvania S.A.

Societatea Comerciala "Turism Transilvania" S.A., a preluat in 1992 o mare parte din patrimoniul fostului O.J.T., printre care urmatoarele unitati hoteliere: Hotel Transilvania, Hotel Sport, Hotel Vladeasa, Vila Casa Alba, Camping "Faget", Agentia de turism KM 0, pana in 2002 cand a fost preluata de Unita Turism Holding.

Pana la revolutie a avut numele de Belvedere, iar dupa revolutie a avut numele de Hotel Transilvania, iar apoi a fost preluat de Unita Turism i-a fost reschimbat numele din nou in Hotel Belvedere, cum se numeste si in momentul de fata.

Acesta are 9 nivele, 156 de camere, din care 51 camere cu pat matrimonial, 99 camere cu 2 paturi sau twin, si 6 apartamente.

4.2. Evolutia numarului de camere si a locurilor de cazare

Tabelul 1. Evolutia numarului de camere si a locurilor de cazare

Fig. 4. 2. Evolutia camerelor in perioada 2005-2009

Fig. 4. 3. Evolutia nr. locuri de cazare

In prezent, Hotel Belvedere din Cluj-Napoca are o capacitate de cazare de 156 camere, din care 51 de camere sunt matrimoniale(duble), 99 de camere cu doua paturi si 6 apartamente.

Evolutia numarului de camere la Hotel Belvedere in perioada 2005-2009, a ramas constanta, cu 156 de camere, asa cum rezulta si din graficul de mai sus. Acest lucru se datoreza faptului ca nu s-au construit corpuri noi, deoarece cererea locurilor de cazare nu a fost asa de mare incat sa fie nevoie de constructii noi.

Cu toate ca numarul camerelor a ramas constant, numarul locurilor de cazare in perioada 2005-2009 a crescut de la 290 de locuri la 312 locuri de cazare. Acestu lucru se datoreaza faptului ca pana in anul 2005 existau 11 camere cu un singur pat, iar in anul 2006 aceste camere au fost transformate in camere matrimoniale. Camerele matrimoniale si cele cu doua paturi sunt dotate cu o singura baie iar apartamentele sunt dotate cu doua bai.

Capacitatea de cazare a hotelului a facut fata cererilor intotdeauna.

4.3. Evolutia gradului de ocupare

Tabelul 2. Evolutia gradului de ocupare

Fig. 4. 4. Evolutia grad de ocupare

Evolutia gradului de ocupare atat pe locuri cat si pe camere este intr-o scadere continua in perioada 2005-2009. Gradul de ocupare pe locuri in anul 2008 (14.8%), a ajuns aproape la jumatate fata de gradul de ocupare din anul 2005 (28%), diferenta fiind de 13.2%, fata de anul 2005.

Evolutia gradului de ocupare pe camere in anii 2005 si 2007 a ramas constanta 29%, cu toate ca numarul de turisti a scazut, acest lucru se datoreaza faptului ca turistii au ocupat mai multe camere cu un singur pat decat camere matrimoniale.

Clientii Hotelului Belvedere sunt in principal turistii straini, romani si persoane aflate in interes de afaceri (serviciu) in orasul Cluj-Napoca. O alta categorie de clienti o reprezinta turistii aflati in tranzit prin Cluj-Napoca, majoritatea practicand un turism organizat

Evolutia numarului de turisti in perioada 2005-2009 este intr-o continua scadere, atat pentru turistii romani cat si pentru cei straini, ajungand de la 21520 de turisti in 2005 la 9743 de turisti in 2008.

Evolutia numarului de cazare pe nopti a turistilor este intr-o usoara scadere de la 34682 de innoptari in anul 2005 la 16912 de innoptari in 2008.

Numarul de innoptari este mai mare fata de numarul de turisti, ceea ce inseamna ca unii turisti au petrecut mai multe nopti la Hotel Belvedere.

Structura principalilor turisti straini pe nationalitati este prezentata in anexe , unde vom vedea evolutia acestora in perioada 2005-2009.

4.4. Evolutia cifrei de afaceri pe hotel si restaurant

Tabel 3. Evolutia cifrei de afaceri pe hotel si restaurant

Fig. 4. 5. Evolutia cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezinta totalul vanzarilor realizate pe parcursul unui exercitiu fiscal, fara TVA. Cifra de afaceri cuprinde suma totala a veniturilor din operatiunile comerciale efectuate de firma, respectiv vanzarea de marfuri si produse intr-o perioada de timp determinata

Valoarea cifrei de afaceri pe hotel in perioada 2005-2009 este int-o usoara scadere, dar avem o crestere in anul 2006, cand cifra de afaceri ajunge la valoarea de 3.869.500 Ron, iar in ceilalti ani s-a avem o usoara scadere, care se datoreaza numarului scazut de turisti.

Valoarea cifrei de afaceri pe restaurant in perioada 2005-2009 este intr-o semnificativa crestere de la valoarea de 2.630.000 Ron in 2005 la valoarea de 3.450.000 Ron in 2009. Cresterea cifrei de afaceri pe restaurant se datoreaza faptului ca restaurantul pe parcursul anilor a organizat o serie de evenimente festive, precum: nunti, banchete, botezuri, conferinte si alte evenimente speciale.

4.5. Evolutia numarului de angajati pe hotel si restaurant

Tabel 4. Evolutia numarului de angajati pe hotel si restaurant

Fig. 4. 6. Evolutia nr. de angajati

Numarului de angajati pe hotel a scazut semnificativ in anul 2006 fata de 2005 din cauza numarului scazut de turisti, am putea spune ca aceasta este cauza iar in perioada 2006-2009 numarul de angajati a ramas constant, la 23 de angajati.

Numarului de angajati pe restaurant a crescut in anul 2007 fata de anul 2005 datorita faptului ca sunt mai multe evenimente la restaurant, am putea spune ca sunt mai multe mese festive, conferite, botezuri, nunti, iar in perioada urmatoare numarul de angajati variaza intre 32 si 33 de angajati.

Dupa cele vazute mai sus putem spune ca personalul Restaurantului Hotelului Belvedere a facut fata la toate evenimentele care au fost facute si nu a fost nevoie de reanoirea persolalului.

4.6. Evolutia preturilor

Tabel 5. Evolutia preturilor

Fig. 4. 7. Evolutia preturi camere 2005-2009

Preturile pe camere in perioada 2005-2009 au crescut semnificativ de la un an la altul, un element principal este inflatia.

In anul 2005 pretul unei camere single se inchiria cu 120 Ron, iar in anul 2009 pretul acestei camere a ajuns la valoarea de 275 Ron.

O camera dubla in 2005 se inchiria cu 170 Ron, iar in anul 2009 a ajuns la valoarea de 360 Ron, la fel si in cazul apartamentelor, pretul a urcat de la 190 de Ron la 450 Ron. Aceste cresteri au fost cauzate de imbunatatirea dotarilor la camere, cat si de imbunatatirea serviciilor oferite de hotel. Dotarile facute in hotel, in aceasta perioada, sunt: televizor, internet, cablu TV, telefon, mini-bar.

Pe langa aceste preturi hotelul include o alta serie de taxe, cum ar fi: garajul sau parcarea, la care pretul a crescut odata cu cresterea preturilor pe camere, de la 5 Ron in anul 2005 la 12 Ron in anul 2009.

O alta taxa este taxa locala, care este impusa de Consiliul Local si se vireaza la Primarie. Aceasta taxa in 2005 a fost de 2% din valoarea totala de cazare, iar in prezent este de 5%.

4.7. Evolutia numarului de locuri la restaurante

Tabel 6. Evolutia numarului de locuri la restaurante

Fig. 4. 8. Evolutia nr. locuri restaurant

Hotelul Belvedere este dotat cu trei saloane avand in total 340 de locuri si trei sali de conferinta avand 200 de locuri.

Salonul mic-dejun care are 90 de locuri mai este numit si Salonul Rosu, salonul de fumatori, avand si el 90 de locuri este numit Salonul Cristal, salonul receptie dotat cu 160 de locuri poarta denumirea de Salonul Madrigal.

Sala de conferinta de 120 de locuri este numit si Salonul Miorita, iar cele doua sali de 40 de locuri fiecare se numesc Salonul Galben si Salonul Verde.

Numarul locurilor la restaurante au ramas constante in acesti cinci ani, la fel si numarul locurilor pentru salile de conferinta.

Conducerea hotelului nu a considerat necesar extinderea saloanelor si a salilor de conferinta, deoarece cererea pentru acestea nu era mai mare decat oferta hotelului.

Facilitatile hotelului:

Hotel Belvedere considera ca este premiat cu un titlu de glorie de fiecare data cand un zambet de multumire apare pe fata unui client, multumit ca cele mai exigente dorinte ale sale au fost satisfacute. Tocmai de aceea lista facilitatilor oferite va ramane mereu deschisa:

Expidiere-primire faxuri

Frizerie- cuafor

Spalat- calcat- imbracaminte

Convorbiri telefonice, locale, nationale si internationale

Inchiriat sali de conferinta

Vanzare marfuri (deodorante, pasta de dinti,stric necesar)

Garaj, parcare subterana pazita

Copiere documente

Asigurarea de informatii (informeaza turistii despre locurile de vizitat in Cluj)

Mini-bar

Acces internet gratuit in camere

Comenzi taximetrie

Pastrarea obiectelor de valoare

Restituirea obiectelor gasite

Informatii CFR si TAROM

Trezirea la ora dorita

Acordare de prim ajutor

Piscina, sauna, sala de fitness

Transmiterea de mesaje

Agentie de turism

Lant hotelier apartinator:

Unita Turism reprezinta cea mai mare retea hoteliera din Romania. Cele 25 de hoteluri Unita Turism acopera toate genurile, de la cel de afaceri si tranzit, pana la turismul de agreement si turismul balnear.

Infiintata ca retea hoteliera in anul 2000 la Timisoara, Unita Turism reuseste hoteluri de traditie din 11 orase ale tarii. Capacitatea totala de cazare a retelei hoteliere depaseste 5.000 de locuri in hoteluri si 6.000 de locuri in restaurante si baruri. Hotelurile acopera toate categoriile de clasificare pana la 4 stele, oferind conditii de cazare la standarde turistice internationale. Procesul sustinut de extindere a standardelor de dotari si servicii si programele investitionale programate pentru urmatorii ani recomanda reteaua hoteliera Unita Turism ca un important reper in industria hoteliera si de agrement din Romania.

Compania s-a extins foarte rapid pe piata hoteliera romaneasca, ajungand sa ofere in numai cativa ani servicii hoteliere pentru 25 de unitati din patrimoniul propriu, completandu-si totodata gama de servicii prin agentiile de turism Unita Tour.

Industria hoteliera, fiind o industrie bazata pe servicii, are ca prim obiectiv si suport pentru dezvoltare satisfactia clientilor sai. Conducerea executiva din cadrul Unita Turism Holding a realizat ca doar integrand serviciile de rezervare, cazare, alimentatie publica, relaxare si tratament, se poate atrage fidelitatea clientilor. Pentru a reactiona rapid la nevoile de confort si calitate ale acestora, era nevoie de o disponibilitate imediata a datelor privind gradul de ocupare a hotelurilor, rezervarile efectuate i nivelele de incasari.

4.10. Meniul Restaurantului

Meniul Hotelului Belvedere nu are un specific anume. Majoritatea bucatarilor isi fac singuri preparatele sau meniurile.

La Restaurantul Hotelului se poate servi preparate din oua, sunca, piept de pui, la gustarile reci sunt salate de cruditatii, salate de ton, cocktail de cruditati, gustari calde: cascaval pane, mamaliga cu branza de vaci si smantana, supe, ciorbe, crème de legume, ciorba de burta si de perisoare. Preparatele culinare de baza sunt pulpe de pui cu ciuperci, muschi de porc cu migdale, preparate din paste: spaghete Millaneze, spaghete Bologneze.

Ca si meniu la desert se poate servi inghetata asortata, mere coapte, papanasi cu smantana si dulceata. Meniul pentru bauturi este complect avand atat bauturi alcoolice: vinuri, bere, whisky, cat si bauturi non-alcoolice. Lista cu meniurile Restaurantului se poate vedea la anexe.

4.11. Prognoze

SC. Unita Turism SRL., pe viitor se gandeste la renovarea holului, receptiei, restaurantului si a centrului SPA. Nu considera necesar renovarea altor corpuri din incinta hotelului.

CAPITOLUL V

TRASEE TURISTICE

5.1. Potentialul Romaniei

Ansamblul conditiilor naturale si contextul social- economic istoric in care a evoluat Romania s-au constituit ca premise cu o favorabilitate diferentiata in dezvoltarea acestiu fenomen complex. Se remarca astfel intrarea treptata in aria de interes a celor mai multe componente ale cadrului natural si antropic, de o mare diversitate, cu o puternica particularizare in cadrul categoriilor mari si a modalitatilor de valorificare turistica componenta hidrominerala, resursele peisagistice apartinand spatiului montan carpatic dar si patrimoniului cultural-istoric.

Turismul desfasurat pe teritoriul tarii noastre, a parcurs, in linii mari, toate etapele caracteristice turismului european.

Pentru ca avem o tara atat de frumoasa si de bogata, m-am gandit la cinci circuite turistice pentru ca potentialii turisti, cazati la Hotelul Belvedere sa viziteze pitorescul zonelor.

5.2. Traseu turistic in Despresiunea Transilvaniei

Plecarea va fi din Cluj-Napoca, din fata Hotelului Belvedere.

Tarif: de la 345 RON persoana (circa 700 KM)

Durata: 1.07.2009-6.07.2009 (6 zile)

Tariful include:

transport cu autocar 4*, capacitate autocar: 52 locuri

2 soferi pe autocar

cina si mic dejun inclus

5 nopti de cazare la hotel si pensiuni de 3 si 4

asistenta turistica pe tot parcursul circuitului

ghid

Tariful nu include

intrarea la obiectivele turistice

Circuitul va parcurge urmatoarele orase: Cluj Napoca- Targu Mures- Sighisoara- Brasov- Sibiu- Alba Iulia- Cluj Napoca.

Ziua I - Miercurea, 1 Iulie Cluj Napoca - Targu Mures (120 Km)

Se va ajunge in Targu Mures, vor lua pranzul apoi se va pleca in oras pentru vizitarea obiectivelor turistice. Acestea sunt: Casa pe Arcuri, Biserica din Piatra, Palatul Cluturii, Biblioteca Teleki, Cetatea Medievala si Teatrul. Innoptarea se va face la Hotel Laguna de 3 unde se va servii si cina.

Cateva cuvinte despre obiectivele turistice din Targul Mures:

Casa pe Arcuri Cladirea construita pe arcuri, ca pietonii sa poata circula protejati pe timp de ploaie, dateaza din secolul al XV-lea. La inceputul secolului al XVIII-lea a fost casa de locuit, si cum se situa langa scoala bisericii romano-catolice, in anul 1732 a fost cumparata de biserica, pentru scoala. Intre anii 1787-1792 a fost cazarma, dupa care iarasi scoala catolica pana in 1905. In anul 1873 acoperisul si o parte din sali a ars, in 1874 a fost renovata, ocazie cu care s-a construit inca un etaj. In secolul al XX-lea pe fatada cladirii au fost efectuate mai multe schimbari care, au periclitat stabilitatea casei. Intre anii 1983-84 a fost renovata, si readusa la forma initiala

Biserica din piatra: Pe locul acestei biserici in anul 1750 a fost construita de credinciosii greco-catolici o biserica din lemn, care cu treizeci de ani mai tarziu a ars. Astfel in perioada 1792-1794 s-a construit o alta biserica, din piatra. Lucrarea a fost proiectata cu multe elemente de baroc de arhitectul Topler János. Dupa al doilea razboi mondial biserica a trecut in proprietatea ortodocsilor. Biserica a fost renovata, mobila a fost schimbata, dar icoanele vechi au fost pastrate.

Palatul Cluturii Palatul a fost construit intre anii 1911-1913 in stil secesionist, dupa planurile lui Komor Marcell si Jakab Dezső. Tiglele colorate sunt de la firma Zsolnay. Pe scena salii de concerte, cu o capacitate de 800 de locuri, au evoluat Pablo Cassals, Jan Kubelik, George Enescu, David Ojsztrah, Bartók Béla. Farmecul holului lung de 45 m este asigurat de cele 12 vitralii, proiectate de Thorozkai-Wigand Ede si Nagy Sándor, care au fost realizate pentru a reprezenta Europa la Expozitia mondiala de arta decorativa din San Francisco in 1914dar a izbucnit I.razboiul mondial! In timpul celui de al II-lea razboi mondial vitraliile au fost ascunse in pivnita. Cele doua capete ale holului sunt acoperite cu oglinzi venetiene. Perla palatului este sala cea mai mica, cea cu oglinzi. Pinacoteca de la etajul trei gazduieste peste 1000 tablouri valoroase, iar biblioteca are peste un milion de volume cu multe raritati.

Biblioteca Teleki Cladirea a fost construita intre 1799 si 1808 dupa planurile arhitectului vienez Ignatz Schlaff. Sala bibliotecii, are doua nivele, este prima biblioteca din tara. Biblioteca pastreaza si astazi mobilierul si aranjarea originala a cartilor. Cele peste 200 000 de volume au fost prelucrate si structurate tematic, intre 1796-1819 s-a tiparit la Viena catalogul bibliotecii in 4 volume. Biblioteca Telki-Bolyai are una dintre cele mai bogate colectii de carte veche din Transilvania.

Cetatea Medievala Construita in secolul al XVII-lea, cetatea medievala a fost ridicata in locul castelului-cetate de odinioara al voievodului transilvanean Báthori István din 1492, distrus in anul 1601 de invazia turco-tatara. Un an mai tarziu au fost incepute lucrarile de reconstructie. Au fost ridicate 7 bastioane, din care 5 construite de bresle. Bastioanele cizmarilor, blanarilor si lacatusilor, dogarilor, croitorilor, macelarilor, a lui Báthory si bastionul de poarta au fost legate intre ele de ziduri de 10m inaltime. Cetatea a mai fost inconjurata de un sant de 10 metri latime si 8 de adancime, astupat la inceputul secolului a XX-lea. In incinta cetatii au existat diferite cladiri, care au fost demolate in anul 1962, pentru realizarea unui parc de distractii. Biserica Reformata a ramas intacta.

Teatrul Radacinile teatrului in Targu Mures se intind pana in secolul al XVII-lea. In primavara anului 1946 sub indrumarea directorului-regizor Tompa Miklós se deschid portile Teatrului Secuiesc. Spectacolele se tin in cladirea Palatului Cultural. Numarul premierelor intr-o stagiune este de 9 in limba romana si 9 in limba maghiara. Trupele efectueaza numeroase turnee in strainatate, iar cladirea este gazda numeroaselor festivaluri. Din anul 1978 institutia preia numele de Teatrul National.

Ziua a II-a, Joi, 2 Iulie Targu Mures - Sighisoara (80 Km)

Se va lua micul dejun si se va pleca spre Sighisoara unde se vor vizita urmatoare obiective turistice: Scara Acoperita, Cetatea Sighisoara, Turnul cu ceas, Biserica Manastirii, Casa Vlad Dracul, iar cazarea va fi la Hotel Transilvania 3*.

Scara Acoperita: Mai poarta denumirea de 'Scara Scolarilor'. A fost conceputa pentru a facilita drumul elevilor spre Scoala din Deal pe perioada iernii. A fost construita in anul 1662 si era alcatuita din 300 de trepte protejate de un acoperis. In urma modificarilor din 1849 au ramas doar 175 de trepte.

Cetatea Sighisoara: O data cu secolul al XIV-lea, asezarea cunoaste o crestere semnificativa a populatiei, un numar mare de mestesugari stabilindu-se pe platoul inferior. Inevitabil, in 1376 apar primele bresle, fapt ce dovedeste o ierarhie bine inchegata in randul locuitorilor sighisoreni. Puternicele sisteme defensive ce au fost ridicate in secolul al XIV-lea si in secolul al XV-lea, sunt foarte costisitoare, de altfel, si denota prosperitate a localnicilor care au cheltuit sume enorme pentru a le inalta. Centura de fortificatii consta intr-un zid de piatra lung de circa 930 de metri si inalt de 4 metri.

Turnul cu ceas: Este principalul punct de interes al cetatii si reprezinta simbolul orasului. A fost construit pentru a apara poarta principala a cetatii. A primit aceasta denumire datorita ceasului cu figurine, unic in Romania, aflat la etajul al patrulea. Turnul prezinta cinci nivele, care impreuna cu balconul si acoperisul piramidal au o inaltime de 64 m.

Biserica Manastirii: Biserica este un monument de arhitectura in stil gotic. Se gaseste in imediata vecinatate a Turnului cu Ceas. Biserica a apartinut calugarilor dominicani si este mentionata documentar inca din anul 1298. Dimensiunile bisericii ating 44,5 metri lungime si 12,6 metri latime.

Casa Vlad Dracul: Este situata vis-a-vis de Casa Venetiana si este considerata a fi o cladire foarte veche, datata aproximativ in secolele XIV-XV. In aceasta cladire se presupune ca s-a stabilit intre anii 1431-1435, principele Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran, domnul Tarii Romanesti. Vlad Dracul este tatal lui Vlad Tepes despre care la randul lui se presupune ca s-a nascut in 1431. Prin asocierea anului nasterii lui Vlad Tepes cu prezenta tatalui sau in acelasi an la Sighisoara, se presupune ca locul nasterii lui Vlad Tepes este acest burg medieval.

Ziua a III-a, Vineri, 3 Iulie Sighisoara- Brasov (130 Km)

Mic dejun iar dupa aceea ne vom indrepta spre Brasov, se va vizita Prima Scoala Romaneasca, Biserica Neagra, Piata Sfatului, Poarta Schei si Casa Muresenilor.

Dupa vizitare se vor caza la pensiunea Paloma de 3* , unde vor lua si cina iar dupa aceea un tur noctur prin Brasov.

Prima Scoala Romaneasca: In 1495, cand si-a deschis portile Prima Scoala Romaneasca, era lucru mare. La scoala venea doar alesul satului, ca sa invete si sa devina dascalul, notarul sau chiar preotul satului. Venea la scoala, si aducea o galeata de grau, un car cu lemne si 4 florini (bani cu care cumparai 3-4 boi), si studia gramatici, invatatura bizantina, pilde din biblie, dar si filozofia secolul XVI, citate din Aristotel, Democrit si altii.

Biserica Neagra: Impozantul monument din centrul Brasovului a fost construit in secolele XIV-XV. Lucrarile incep in 1383 si au la baza un proiect in stil gotic, cu marimi impresionante: 89 m lungime, 38 m latime si 42 m inaltime. In planul initial erau prevazute doua turnuri, dar a fost realizat doar unul, cu o inaltime de 65 m. In 1421 cand lucrarile se apropiau de sfarsit, navalesc turcii producand pagube serioase constructiei.

Piata Sfatului: Din 1520, acest loc atestat ca targ, numita in documente Markplatz, a fost gazda a numeroase targuri. Din 1364 era organizat targul anual cu participare larga, unde ajungeau si negustori de peste hotare. Frumoasele case cu arcade din jurul pietii ar putea povesti multe. In piata candva a existat Stalpul infamiei, unde au fost judecate si vrajitoarele si se aplicau public pedepse corporale vinovatilor de diferite fapte. Aici in 1688 a fost decapitat Stefan Stener, seful breslei cizmarilor, care s-a impotrivit intrarii austriecilor in oras.

Poarta Schei: Poarta Schei se afla langa Poarta Ecaterina si a fost construita in perioada 1827 - 1828 cu rolul de a fluidiza traficul marit din aceasta zona. Cu aceasta ocazie Poarta Ecaterina a fost zidita si folosita in continuare ca si depozit. Construita din piatra si caramida in stil classic, Poarta Scei are forma unui arc de triumf cu trei intrari, una principala de mari dimensiuni in mijloc si doua intrari mai scunde in stanga si in dreapta care sunt destinate pietonilor. Inscriptia in latina marcheaza momentul construirii portii cat si precizarea ca aceasta poarta a fost ridicata in urma vizitei imparatului Francisc I. la Brasov in anul 1817.

Casa Muresenilor: In aceasta casa de locuinta a familiei Muresenilor, si fostul sediu al redactiei Gazeta Trasilvaniei (aparuta in 1838), din anul 1968 functioneaza Muzeu memorial Casa Muresenilor. Aici se pastreaza numeroase manuscrise, corespondente ale Muresenilor si ale corespondentilor ziarelor conduse de ei, mai bine de o jumatate de secol. Tot aici se afla si documentele legate de istoria imnului Desteapta-te Romane, creatie a lui Andrei Muresanu.

Ziua a IV-a, Sambata, 4 Iulie Brasov- Sibiu (140 Km )

Mic-dejun si se va pleca spre Sibiu fosta capitala cultural-europeana, vom vizita importante puncte turistice, Capela Sfintei Cruci, Podul Minciunilor, Parcul Sub Arini, Muzeul de Locomotive, Muzeul de Arme si Trofee, dupa care se va lua cina la Pensiunea Casa Alesia de 3* si se va innopta tot acolo.

Capela Sfintei Cruci: In 1219, cand regele maghiar s-a intors sanatos din cruciada a ordonat construirea unei cruci si a unei capele in fata portii Sibiului, unde in fiecare vineri sa se tina o slujba. Peste catva ani de capela a fost lipita manastirea dominicanilor. In anul 1417 Peter Lantregen sculptor austriac a realizat o cruce monolitica de 7,3 m care a fost expusa pe altarul capelei. Acest complex situand in afara zidurilor de aparare a fost expus in permanenta atacurilor inamicilor.

Podul Minciunilor: Sibiul gazduieste cel mai vechi pod metalic din Romania. Faimosul pod metalic numit oficial Liegende Brücke, adica Podul Culcat, a fost inaltat in 1859, in locul unui vechi pod de lemn, numit Podul Minciunilor, nume ce aminteste de nascocirile pline de exagerari ale cofaritelor care isi expuneau boarfele in zona podului.

Parcul Sub Arini: Este o padure amenajata pe 30 ha, cu peste 80 de specii de arbusti forestieri ornamentali si arbori, dintre care 33 de specii sunt exotice.

Muzeul de Locomotive: Exista o nostalgie pentru acesti monstri de metal care, la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, se dovedeau, impreuna cu vagoanele pe care le tractau, cele mai rapide si mai confortabile mijloace de transport. Muzeul Locomotivelor cu abur, din 1994 ofera celor interesati 40 de locomotive cu abur construite intre 1885-1959 in Germania, USA, Ungaria, Polonia, Germania si Romania. Doua dintre aceste locomotive sunt functionale si folosite in diverse ocazii.

Muzeul de Arme si Trofee: Muzeul realizat in 1966 a fost reorganizat in 1981 in vila colonelului August von Spiess, care a fost multi ani Maistru de Vanatoare a Casei Regale. Colectia numara peste 1.550 de piese, unele cu o vechime de peste 100 de ani, achizitionate de la colectionari sau obtinute din donatii. Astfel pe langa colectia August von Spiess (1841-1923) aici se afla si cea a lui Emil Witting (1741-1787) si cea de la Societatea Ardeleana de Stiinte Naturale din Sibiu.

Ziua a V-a, Duminica, 5 Iulie Sibiu- Alba Iulia (100 Km)

Mic dejun. Pornirea spre Alba Iulia unde vom vizita Ruinele Vechii Cetati Medievale, Palatul Voevodal, Obeliscul Horea, Closca si Crisan, Cetatea Alba Iulia, Celula lui Horea, dupa care au timp liber pentru a se plimba si a face cumparaturi, iar pe urma se vor intalni la pensiunea Mihaela de 3 * unde vor servii si cina.

Ziua a VI-a, Luni, 6 Iulie Alba Iulia- Cluj-Napoca (115 Km)

Se va servi micul dejun si se va pornii sper Municipiul Cluj.

5.3. Incursiune prin Moldova

Plecarea din Cluj-Napoca, traseul va fi urmatorul: Cluj Napoca- Gherla- Bistrita- Vatra-Dornei, Campulung- Moldovenesc, - Targul Lapus- Cluj Napoca.

Tarif :250 RON persoana (circa 500 Km)

Durata: 17.06.2009- 20.06.2009 (3 zile)

Tariful include:

transport autocar 4 *, locuri autocar 40, 1 sofer

ghid

cina si mic dejun inclus

cazare 3 nopti la pensiuni de 3 *

Tariful nu include intrarea la obiective.

Ziua I, Vineri, 17 Iulie Cluj Napoca- Gherla (54 Km)

Aici se va vizita Manastrirea Nicula, Cetatea Gherla, iar pe urma se vor indrepta spre Bistrita, unde viziteaza urmatoarele Cetatea Medievala, Muzeul Sasesc, Casa Argintarului, Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud. Dupa care se vor indrepta spre Vatra Dornei unde se vor caza la pensiunea Dornelor de 3 stele si vor luat cina .

Manastrirea Nicula este un important centru de pelerinaj din Ardealul de Nord. Aici s-a aflat renumita icoana pictata in anul 1681 de mesterul Luca din Iclod. Conform unui proces-verbal intocmit de ofiteri austrieci, icoana ar fi lacrimat intre 15 februarie si 12 martie . In anul guvernatorul Transilvaniei Sigismund Kornis a dus icoana in castelul sau de la Benediugu Dejului, dupa care aceasta a ajuns la Cluj.

Cetatea Gherla: Cetatea a fost inaltata pe malul drept al raului Somesul Mic, la o distanta de numai cativa kilometri de ruinele castrului roman Secunda Pannoniorum si in vecinatatea micului sat Gherla, actual municipiu. Sub conducerea arhitectului Domenico da Bologna (1540-1551), cetatea a fost ridicata sub forma unui patrulater cu bastioane de aparare la colturi, inconjurat de ziduri groase de 3-4 metri si un sant cu apa, iar intrarea si iesirea din cetate se facea pe un pod mobil (pe latura estica), existand si accesul prin o serie de tuneluri subterane. Pe 20 octombrie imparatul Iosif al II-lea a transformat cetatea Gherla in inchisoare centrala pentru Transilvania. Inchisoarea Gherla, una dintre cele mai vechi din Romania a devenit dupa 1989 penitenciar de maxima siguranta.

Cetatea Medievala: Cetatea medievala (secolul al XIII-lea, refacuta in secolele XV-XVI) a ramas in peisajul orasului cu fragmente din zidul de aparare (in Piata Unirii si pe patru strazi invecinate) si cu Turnul dogarilor.

Muzeul Sasesc: Acest muzeu al civilizatiei sasesti din Transilvania de nord-est s-a constituit avand ca baza, colectia de obiecte sasesti a lui Ion Rusu din Livezile ('Muzeul de sub poarta'). Muzeul este format dintr-o gospodarie saseasca completa: casa, sura, grajd. Vizitatorul are posibilitatea sa cunoasca mobilierul si textilele sasesti de interior, o soba din cahle, obiecte de uz casnic. Surile si grajdurile (cate doua) ofera vizitatorului posibilitatea sa cunoasca atat spatiile respective cat si uneltele agricole, instalatii de tehnica populara. Deschis pentru public in august 1998, muzeul 'Casa saseasca' umple unul dintre golurile unui drum muzeologic-muzeografic inceput cu mai bine de un secol in urma.

Casa Argintarului: Monument de arhitectura de la inceputul secolului al XVI-lea, fosta locuinta a unui mare mester bijutier care i-a infrumusetat fatada (intre 1560-1563) cu admirabile ancadramente de piatra in stilul Renasterii, executate de pietrarul italian Petrus da Lugano. In acest edificiu functioneaza acum Sectia de istorie a muzeului, avand un fond de peste 10.000 piese, printre care o sabie de bronz de tip micenian (secolul al XV-lea BC), bronzuri tracice (secolele XIII-X BC), podoabe si arme traco-scitice (secolul al VI-lea BC), ceramica, arme si alte obiecte din marea necropola celtica de la Fantanele (secolele IV-II BC), piese din castrele romane de la Orheiu Bistritei, tezaure monetare (romane si feudale), obiecte ale breslelor bistritene.

Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud Muzeul, infintat in 1950, dupa ce a schimbat mai multe locatii, functioneaza azi in localul fostei cazarmi a Regimentului 63 Infanterie, cladirea datand din 1898. Cuprinde sectii de: etnografie - arta populara, stiintele naturii, arta plastica, colectia de gravura, istorie si arheologie. Colectia de arheologie cuprinde: piese din epoca bronzului apartinand culturii Wietenberg, depozite de bronzuri, inventarul unor morminte daco-celtice, tezaurul monetar de la Sieu-Odorhei (secolele II - I a.Ch.), tezaure monetare romane si medievale, unelte si arme medievale. Colectia de etnografie cuprinde piese de arta populara romaneasca, maghiara si saseasca: unelte, instalatii de tehnica populara, costume populare, casa taraneasca , biserica de lemn o colectie de lazi de zestre, opere ale unor artisti plastici, in majoritate transilvaneni; colectia de geologie: flori de mina, colectii de petrografie (in special colectia de concretiuni grezoase - unicat), colectii de palentologie si micropaleontologie. Sectia de stiinte ale naturii prezinta fauna specifica zonei.

Ziua a II-a si a III-a Sambata si Duminica, 18-19 Iulie Vatra Dornei- Campulung Moldovenesc (25 Km)

Se va lua micul dejun, la Vatra Dornei se va vizita Muzeul Etnografic al Bucovinei amplasat in cladirea primariei, Parcul din centrul statiunii, si o serie de manastiri care sunt foarte importante.

Muzeul Etnografic al Bucovinei Muzeul orasului-infiintat in 1954, in prezent prezinta trei sectii : arta plastica contemporana, stiintele naturii si cinegetica. Sectia de arta este amenajata in impunatoarea cladire a primariei, construita in 1896-1897 pentru a comemora succesul obtinut de dorneni in procesul purtat timp de un secol cu autoritatile austriece, sectia de stiintele naturii este axata pe prezentarea faunei si florei dornene : pesti si batracieni din bazinul Bistritei, pasari, mamifere.

Parcul din centrul statiunii renumit pentru veveritele care traiesc acolo, si pentru concertele sustinute in sezonul estival de orchestra de alamuri. Parcul orasului are o suprafata de 50 ha, este declarat rezervatie dendrologica a Academei Romane fiind si principala zona de concentrare a izvoarelor minerale.De asemenea, in parc traiesc veverite, denumite popular Mariana, care reprezinta un punct mare de atractie al parcului, pe langa speciile rare de arbori.

In apropierea orasului Vatra Dornei se afla o serie de manastiri ortodoxe care impresioneaza atat prin vechimea lor, cat si prin arhitectura lor. Dintre acestea enumeram: Manastirea Piatra Taieturii, Schitul Mestecanis, Schitul Podu Cosnei, Manastirea de Maici Acoperamantul Maicii Domnului: (ctitorita de IPS Teodosie Tomiteanul, Arhiepiscopul Tomisului), si la cativa km de Vatra Dornei: Putna Sucevita Moldovita Voronet (1488), Humor (1530), etc., vestitele manastiri din Bucovina. Toate aceste manastiri sunt monumente unicate ale artei feudale romanesti, cu picturi murale atat interioare cat si exterioare.

Pe urma se va pleca spre Campulung iar aici se va vizita Muzeul Artei Lemnului, Muzeul lingurilor de Lemn Ion Tugui, Cadrul secular de la Slatioara, unde cazarea se va face la Pensiunea Bucovina de 3 *, unde vor si lua cina. Dupa aceea au program liber.

Muzeul Artei Lemnului Muzeul se afla intr-o cladire monument de arhitectura construita in 1900 si care a fost o perioada sediul Prefecturii Judetului. Cuprinde piese de mobilier din lemn, instalatii tehnice: prese de ulei, mori manuale de apa, ciocane pentru batut panura. In curtea muzeului exista un mic ansamblu de case, porti si obiecte mestesugaresti.

Muzeul lingurilor de Lemn Ion Tugui Casa-muzeu adaposteste cea mai mare colectie de linguri de lemn din tara, adica peste 5300 de exemplare de diverse marimi, utilizari, forme, din diverse specii de lemn atat obisnuite(plop,tei etc) cat si exotice (smochin, lamai). Pe peretii casei sunt expuse mii de piese, de la linguri obisnuite la linguri uriase, de la linguri folosite in zilele noastre pana la linguri folosite cu mai bine de un secol in urma

Cadrul secular de la Slatioara: Este o rezervatie forestiera aflata la 18 km departare de Campulung Moldovenesc si la 400m altitudine, cu exemplare de brazi si molizi de peste 400-500 de ani si peste 50 inaltime. Din punct de vedere geologic, teritoriul codrului secular Slatioara apartine cuvetei marginale mezozoice, avand cele mai mari dimensiuni in limita inferioara a bazinului

Ziua a IV-a Luni, 20 Iulie Campulung Moldovenesc- Targul Lapus Km

Se va luat micul dejun si se va porni spre Targul Lapus, unde se va vizita, Defileul Lǎpusului, Biserica de Calugari, si un numar de biserici.

Defileul Lǎpusului: Defileul Lǎpusului incepe din localitatea Rǎzoare si are o lungime de 28 km, sfarsindu-se in apropierea localitǎtii Remecioara. Cheile Lǎpusului oferǎ posibilitatea prac ticǎrii de sporturi extreme: rafting, pescuit sportiv, zonǎ de campare.

Biserica de Calugari  Este situata la 16 km nord-est de Tg. Lapus si la 5 km de satul Boiereni. Peste deal, la circa 6 km, este satul Strambu si tot peste deal, prin satul Boiereni, la circa 10 km, este manastirea de maici Casiel-Strambu, judetul Cluj, iar la 8 km spre Targu Lapus (dupa Boiereni), este manastirea Rohia. Din Tg. Lapus este autobuz local pana in Boiereni si de aici este drum carosabil de piatra pana la 2 km de manastire, dar este in constructie si portiunea ramasa necarosabila. Ansamblul manastiresc este construit pe coama unui deal inalt pe care s-au facut lucrarile de nivelare.

Apoi se vor indrepta spre Cluj, unde va lua sfarsit circuitul nostru.(150 Km

5.4. Circuit turistic in Transilvania si Maramures

Plecarea va fi din Cluj Napoca, iar circuitul va strabate urmatoarele trasee turistice: Cluj Napoca- Jibou- Simleul Silvaniei- Tasnad- Sighetul Marmatiei- Baia Mare- Cluj Napoca.

Tarif: 250 RON persoana (650 Km)

Durata: 24.06.2009- 28.06.2009 (5 zile)

Tariful include:

- cina si mic dejun inclus

- transport cu autocar 4 *, capacitate 40 de locuri, 2 soferi

- 4 nopti de cazare

- ghid

- asistenta turistica

Tariful nu include intrarea la obiectivele turistice.

Ziua I Vineri, 24 Iulie Cluj Napoca- Jibou (76 Km )

Plecarea va fi la ora 8:00, se va pleca spre Jibou, iar acolo se va vizita Gradina Botanica, dupa care se porneste spre Simleul Silvaniei (50 Km ), unde se vor vizita urmatoarele obiective turistice Ruinele Cetatii Bathory, Sinagoga, Biserica romano-catolica.

Gradina Botanica din Jibou a fost infiintata in 1968 ca baza didactica. Gradina ocupa o suprafata de 24 ha pe vestigiile unui vechi parc de agrement din preajma castelului medieval, fosta resedinta nobiliara a familiei Veseleny. Sunt cultivate aici numeroase plante din toate regiunile lumii. Astfel este posibila o cunoastere mai buna a acestor specii atat de studenti cat si de vizitatori. Orele de biologie sunt sustinute cu un material biologic bogat. In Gradina este produs un sortiment variat de plante ornamentale, plante care sunt distribuite institutiilor interesate. Elevii si studentii care studiaza biologia gasesc conditii excelente pentru invatare si cercetare in laboratoarele Gradinii. Personalul de cercetare participa activ la simpozioane si congrese nationale si internationale, fiind implicati in proiecte de cercetare. Rezultatele acestor activitati stiintifice sunt publicate in reviste stiintifice din tarasau de peste hotare. Gradina Botanica editeaza in fiecare an Index Seminum pe care-l distribuie la peste 450 gradini botanice si institutii din toata lumea. Vizitatorii gasesc in Gradina Botanica un loc pentru instruire, pentru recreere, pentru admirarea frumusetii florilor.

Ruinele Cetatii Bathory Ruinele cetatii Báthory (secolul XVI), de fapt un castel rezidential, a fost un interesant reprezentant al arhitecturii renascentiste din Transilvania. Este alcatuit din doua incinte fortificate, construite in doua etape. Aflat azi in ruina, castelul pastreaza pavilionul portii, cu doua nivele, deasupra gangului boltit. Se mai pastreaza deasemenea doua turnuri, un bastion si o parte din zidurile de aparare. In 2007 au avut loc sapaturi arheologice in vederea unei restaurari si eventuale puneri in valoare a sitului arheologic.

Ziua a II-a si a III-a Sambata si Duminica, 25-26 Iulie

Se vor indrepta spre satatiunea Tasnad (50 Km), unde se va poposi 2 zile pentru tratamente si recreere. Cazarea va fi la Pensiunea Doina de 3 *, micul dejun si cina se vor lua la pensiune, iar in aceste 2 zile turistii vor avea program liber.

Principalele obiective turistice din statiunea Tasnad sunt:

Statiunea turistica cu strand de apa termala, care atrage annual mii de turisti

Muzeul orasenesc, ce functioneaza intr-o veche resedinta nobiliara. Cladirea a fost construita in a doua parte a secolului al XVIII-lea, in stil baroc, restaurant ulterior si declarat monument istoric. Astazi adaposteste o colectie etnografica cu exponente specificei zonei si una arheologica.

Casa de Cultura, obiectiv edificat in primul deceniu al secolului trecut, a avut initial destinatie de cazinou.

Biserica Reformata, monument istoric, construita in anul 1476, in perioada in care episcop era Vingrádi Gerép László, ruda cu regale Matei Corvin. Biserica realizata in stil gotic, are numeroase elemente de constructie si obiective de cult valoroase.

Pe teritoriul localitatii a fost descoperit un important zacamant hidrografic termomineral, in anul 1978 fiind forat un put de captare a apei termale la o adancime de 1354 m. In zona de agrement a orasului functioneaza inca din anul 1978 strandul termal.
Apa termala care are o temperatura de suprafata de 72 Celsius si o mineralizare totala de 9,84 g/l, este predominant clorurata-bicarbonatata-sulfatata (din punct de vedere al dominantei anionilor) si sodica-calcica-magneziana in prezenta amoniului si potasiului. Aceste calitati o recomanda pentru utilizarea in cura externa, in afectiuni reumatismale degenerative, afectiuni reumatismale abarticulare, afectiuni neurologice periferice cronice, afectiuni ginecologice cronice (in afara puseelor inflamatorii), afectiuni posttraumatice, boli asociate (boli profesionale, endocrine, boli de metabolism), dar si pentru bai tonifiante, de intretinere a conditiei fizice sau pur si simplu agremental, prin imbinarea curelor de apa, aer si soare.

Ziua a IV-a Luni, 27 Iulie Tasnad- Sighetul Marmatiei (226 km)

Dupa luarea micului dejun se pleaca spre o alta zona importanta, se vor vizita urmatoarele obiective Cimitirul vesel localitatea Saptanta si Manastirea Perii, Memorialul victimelor comunismului si al rezidentei, Muzeul de istorie si arheologie, Muzeul satului.

Cimitirul vesel localitatea Saptanta: Adevarat muzeu in aer liber, Cimitirul Vesel se afla in centrul comunei, la biserica parohiala si cuprinde peste 800 de monumente de arta populara, cu o infatisare si semnificatii cu totul aparte. Ineditul acestui cimitir este diferentierea fata de majoritatea culturilor popoarelor, care considera moartea ca un eveniment foarte solemn. Uneori, caracterul aparte a acestui cimitir a fost pusa in legatura cu cultura dacilor, a caror filosofie era bazata pe nemurire si pe consideratia ca moartea era un motiv de bucurie, persoana respectiva ajungand intr-o alta viata, mai buna.

Cimitirul isi are originea in cateva cruci sculptate de Stan Ioan Patras. Astfel, in 1935, Patras a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 incoace, intreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu in aer liber de natura unica si o atractie turistica.

Manastirea Perii Biserica manastirii, inalta de 75 m, este cea mai inalta structura de lemn din Europa si cea mai inalta biserica de lemn din lume. Acest sfant lacas a fost ridicat incepand cu anul 1996, in 2003, fiind oficiata slujba de sfintire. Mai multe detalii despre manastire am aflat de la parintele Grigore Lutai, de la biserica din Sapanta: 'Peri-ul este o manastire veche, istorica, de sute de ani, se afla dincolo de Tisa, in vechiul Maramures voievodal care acum este ocupat de Ucraina. Este o biserica in stil maramuresean. Crucea de deasupra manastirii are 7, 5 metri'. Actuala manastire, aflata pe malul stang al Tisei, a fost construita in memoria fostei Manastiri Perii Maramuresului, aflata pe celalalt mal al Tisei si desfiintata in anul 1703, dupa cum ne-a spus parintele Grigore Lutai: 'Sihastria de la Peri dateaza de la inceputul secolului al XIII-lea. Se pare ca in 1215 a fost pusa temelia Manastirii 'Sf. Mihail' din Perii Maramuresului. In anul 1703, in timpul rascoalei antihabsburgice, Manastirea Peri a fost desfiintata si distrusa, episcopul si calugarii au fost alungati, teritoriile au fost confiscate de regimul maghiar, cladirile anexe au fost distruse, iar biserica a fost incediata

Memorialul victimelor comunismului si al rezistentei: Este localizata in zona centrala a Municipiului Sighetu Marmatiei, fiind un simbol al represiunii puterii comuniste impotriva celor care cu gandul, vorba sau fapta s-au opus instaurarii comunismului in Romania. Este o cladire mare, cu mai multe corpuri, construita in perioada 1896-1899 de catre Imperiul Austro-Ungar. In anii de dupa razboi, in aceasta inchisoare au fost adusi prim - ministri, ,ministri, generali de armata, profesori universitari, academicieni, episcopi. Trupurile celor care si-au gasit aici sfarsitul au fost ingropate fara vreun semn intr-un cimitir de la marginea orasului (Cimitirul Saracilor) devenit ulterior componenta a muzeului. Incepand cu anul 1993, inchisoarea a fost transformata intr-un muzeu unic, unde gasim marturii despre intelectualii de prestigiu, aruncati in temnita de aici . Orice persoana care parcurge incaperile fostei inchisori, unde sunt prezentate instrumentele si tehnnicile de tortura, haineale detinutilor, obiecte personale, informatii, raman mult timp cu imaginea socanta a ceea ce s-a putut intampla cu doar 50 de ani in urma.

Muzeul de istorie si arheologie: Situat intr-o cladire datata Muzeul de istorie-arheologie detine colectii impresionante prin bogatie si varietate, in special din epoca bronzului, dar si documente si obiecte medievale si din alte epoci. In aceasi cladire se afla si Muzeul de stiintele naturii care adaposteste pe langa celebrul 'Herbar ing. Coman Arthur' cu peste 16.000 de planse, colectii de flori de mina, mamifere, pasari.

Muzeul satului: Sectia etnografica in aer liber, numita si Muzeul Satului maramuresean este situata pe Dealul Dobaies, in partea de est a orasului, la 300 m distanta de drumul national DN18. In jurul bisericii din lemn, adusa din satul Oncesti, se dezvolta un adevarat sat tipic maramuresean. Gospodariile acestuia ii permit vizitatorului sa sesizeze adevarata esenta a arhitecturii populare a Tarii Maramuresului, asa cum a fost aceasta structurata de-a lungul secolelor.

Dupa terminarea programului de vizitare se vor caza la Hotel Nova de 3 *, unde vor si cina.

Ziua a V-a Marti, 28 Iulie Sighetul Marmatiei- Baia Mare(85 Km)

Mic dejun si acestia se vor indrepta spre Baia Mare unde vor vizita Casa de Cultura, Biserica Sfanta Treime, Vechiul Han al orasului, Teatrul Dramatic, Casa Iancu de Hunedoara, Turnul Stefan.

Casa de Cultura: Ridicata in anul 1971, aceasta are o sala de spectacole de 700 locuri, precum si o serie de sali pentru diverse activitati cultural-artistice, holurile spatioase, finisajele cu lambriuri din esente lemnoase constrastante si structura mestesugita a plafonului, cu o imensa dantelarie din piatra, confera edificiului o nota distincta de maretie.

Biserica Sfanta Treime: A fost construita in perioada 1717-1720. Este o constructie in stil baroc, avand doua turle identice cu acoperisul in forma de bulb. In prezent folosita ca lacas de cult pentru credinciosii romano-catolici, aceasta biserica este inzestrata cu picturi murale, vitralii si sculpturi, precum si cu un mobilier masiv de lemn.

Vechiul Han al orasului Aici se desfasurau in trecut targurile baimarene. Din anul 1870, acesta a servit ca sediu al primariei orasului; in prezent, in aceasta cladire functioneaza Judecatoria locala, Notariatul si Colegiul de Avocati.

Teatrul Dramatic: Isi are sediul intr-o cladire adecvata, proeminenta ca stil si proportie, construita in forma actuala in anul 1967. Holul spatios de intrare este decorat in partea superioara cu o fresca policroma creata de pictorul Nicolae Apostol.

Casa Iancu de Hunedoara: Situat in Centrul Vechi al orasului Baia Mare, acest edificiu, construit in anul 1446, reprezinta o parte a fostului castel medieval ridicat de voievod pentru sotia sa Elisabeta. In prezent, aici se organizeaza diverse expozitii, cladirea fiind parte integranta a Muzeului Judetean Maramures

Turnul Stefan: Situat in Piata Pacii, acesta reprezinta o anexa a Catedralei Sfantul Stefan, ctitorita de Iancu de Hunedoara in secolul al XV-lea. S-a impus in timp ca simbol al trainiciei orasului nostru. Este monumentul cel mai reprezentativ de arta medievala din Baia Mare, fiind construit in stil gotic si avand o inaltime de peste 40 m. Initial a servit pentru supravegherea strategica a orasului si pentru paza impotriva incendiilor. Acum, prin valoarea arhitecturala si istorica incarcata de semnificatii, Turnul Stefan vegheaza asupra locuitorilor orasului.

Dupa vizitarea obiectivelor se va lua o masa in oras iar apoi se vor porni la Cluj unde se va termina circuitul.(150 Km)

Circuit turistic in Muntii Apuseni

Plecarea va fi din Cluj- Napoca, pe traseul: Cluj-Napoca- Ciucea- Oradea- Pietroasa- Padis- Scarisoara- Turda- Cluj-Napoca.

Tarif: 200 RON persoana (450 Km)

Durata: 01.08.2009-05.08.2009 (5 zile)

Tariful include:

transport cu autocar, capacitate 40 locuri, clasificat la 4 *

4 nopti cazare la hotel si pensiuni de 3 *

ghid

1 sofer

Ziua I, a II-a Sambata si Dunimica, 01-02 August Cluj-Napoca- Ciucea-Oradea (150 Km)

Plecare din Cluj, oprire in Ciucea pentru vizitarea Muzeului Octavian Goga. Dupa care continuarea traseului pana la Oradea cu cazare 2 zile in Baile Felix la Hotelul Poenita de 3 *, unde se vor vizita urmatoarele obiective Biserica cu Luna, Palatul Vulturul Negru, Palatul Apolo si Cetatea Oradea. Iar in a 2 a zi turistii vor merge la bazinele din cadru Complxului Felix.

Muzeului Octavian Goga Complexul muzeal cuprinde castelul, devenit muzeu memorial, Casa Ady Endre, constructia in stil taranesc cunoscuta sub denumirea de sufrageria alba, o bisericuta adusa de Goga din satul Galpaia (Salaj) si mausoleul. Prima dintre cele doua incaperi ale muzeului este biblioteca care cuprinde cca. 9.000 de volume, alaturi de o lada maura din lemn de cedru (din secolul al XVI-lea), o masa de lucru o canapea si cateva scaune. In birou sunt expuse cateva fotografii de familie, schite de Nicolae Grigorescu, candele brancovenesti (secolele XVII - XVIII), brauri (cingatoare) cu incrustatii din pietre pretioase, provenite din India, Siria, Turcia, o masuta cu tablierul din faianta, originara din Persia (secolul al XVI-lea), o icoana bizantina din secolul al XI-lea. Multe lucrari de arta de mare valoare se gasesc aici: obiecte din bronz provenite de la Pompei, un goblen francez din secolul al XVI-lea, picturi semnate de Theodor Pallady si Nicolae Darascu, un scrin care a apartinut lui Avram Iancu. Alaturi de acestea, se mai intalnesc corespondenta si manuscrise apartinand poetului, publicistului si omului politic Octavian Goga (1881 - 1938). In amintirea poetului maghiar Ady Endre, prieten cu Goga, a fost amenajata la Ciucea cladirea in care acesta a locuit timp de patru luni. Ea cuprinde un interior de casa specific romanesc si altul unguresc.

Biserica cu Luna: Biserica cu luna, construita intre anii 1784 si 1790, in stil baroc cu influente neoclasice este Catedrala Episcopiei Ortodoxe din Oradea. Planurile au fost realizate de arhitectul Éder Jakab, iar picturile interioare de fratii Alexandru si Arsenie Teodorovici si de Paul Murgu. In turnul-clopotnita inalt de 55 m, sub orologiu se afla o sfera cu diametrul de 3 m, vopsita jumatate in negru, jumatate in auriu. Cu ajutorul unui mecanism, bila se roteste in functie de miscarea de rotatie a Lunii in jurul Pamantului, redand prin rotirea sa toate fazele lunii. Mecanismul executat in 1793 de ceasornicarul Georg Rueppe, functioneaza si astazi.

Palatul Vulturul Negru: Palatul Vulturul Negru, hotelul de odinioara, a fost construit intre anii 1907-1909 pe amplasamentul vechiului han Vulturul. Ansablul dotat cu un pasaj acoperit cu sticla, facand legatura intre trei strazi a devenit cea mai importanta realizare a cuplului de arhitecti Komor Marcell si Jakab Dezső. Vitraliul cu vulturul negru, emblema ansamblului, a fost executat in anul 1909 in atelierul oradean Neumann K.

Palatul Apolo Palatul Apollo a fost construit intre anii 1912-1914. Prin stilul lui, secession berlinez, are niste decoratiuni care amintesc de stilul Empire. Aceata cladire este ultima lucrare a renumitului constructor Rimanóczy Kálmán junior, care a incetat din viata prematur. In prezent parterul cladirii adaposteste Magazinul Unic

Cetatea Oradea: In cele 9 secole de existenta constructiile care s-au inaltat pe aceasta suprafata de 150 000 mp au avut o istorie zbuciumata. Pana in 1241 a fost o cetate cu val de pamant si palisada de lemn, intre anii 1247-1569 s-a inaltat o cetate circulara de piatra. Cetatea Oradea, in felul in care se prezinta si astazi - pentagonala, cu bastioane pe colturi si sant cu apa - a fost inaltata intre anii 1570-1618 de arhitecti italieni, ramanand cea mai bine pastrata cetate in stil renascist italian din Europa centrala. Oradenii au avut de partea lor pe domnul Tarii Romanesti, Mihai Viteazul, precum si ploile care au inundat tabara otomana si bolile care au decimat-o. Astazi suntem martorii restaurarii si revitalizarii cetatii.

Ziua a III-a, a IV-a, Luni si Marti, 03-04 August Oradea- Pietroasa- Padis (90 Km)

Mic dejun care se va servi la Hotel Poenita, iar pe urma se va pleca spre Pietroasa unde se va vizita Pestera Ursilor, dupa care drumul va continua la Padis unde se vor caza la Cabana Padis 3 *, pentru 2 nopti. Aici se vor vizita Cetatile Ponorului, Cetatile Radesei si Cheile Galbenei.

Pestera Ursilor a fost descoperita in , cu ocazia unei dinamitari executate la cariera de marmura din zona. Interiorul se distinge prin diversitatea formatiunilor de stalactite si stalagmite existente, ca si prin cantitatea impresionanta de urme si fosile ale ursului de caverna - Ursus spelaeus - care a disparut acum 15.000 de ani. Pe langa acesta au mai fost descoperite si fosile de capra neagra ibex leu si hiena de pestera. La intrarea in pestera se afla un pavilion, compus dintr-o sala de asteptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic si un stand cu suveniruri si obiecte artizanale specifice zonei. Cu o lungime de peste 1.500 m, pestera se compune din galerii aflate pe doua nivele: prima galerie, cea superioara, in lungime de 488 de metri poate fi vizitata de turisti, iar cea de-a doua, lunga de 521 m este rezervata cercetarilor stiintifice.

Cetatile Ponorului Traseul porneste de la Cabana Padis (impreuna cu punctul galben si triunghi rosu), coboroara in poiana Ponor ce este strabatuta de paraul cu acelasi nume ce izvoreste in izbucul din dreapta si intra in munte prin ponorul aflat din stinga. De aici poteca urca pieptis, pe urma coboara si traverseaza un drum forestier si un parau intrand in padurea de molid. Dupa 5 minute ajungem pe fundul unei doline unde se desparte drumul spre circuitul galbenei (punct galben). Drumul nostru coboara pe un grohotis in Dolina I unde se afla marele portal de 74 m al Cetatilor Ponorului. Intrand in pestera pe sub portal coboram pana la cursul raului subteran care nu poate fi explorat in amonte datorita unui lac adanc.

Cetatile Radesei se afla la obarsia Somesului Cald. Pestera se afla intr-un stadiu avansat de evolutie, exemplificand perfect modul in care are loc transformarea cavernamentelor in chei de amploare. Pestera are un portal inalt de peste 15 m si lat de 7 m, de forma ogivala, in care intra paraul Radeasa. Pestera are o galerie unica, de forma unui tunel lung de 212 m, cu sali de mari dimensiuni si hornuri ce razbat in tavanul pesterii pana la suprafata. Cele cinci ferestre create de aceste hornuri, lasa sa patrunda in pestera raze de lumina. In aval, tunelul se continua cu un canion lung de circa 50 m si foarte ingust.

Cheile Galbenei: Situata in sud-vestul si vestul Bazinului inchis Padis - Cetatile Ponorului, in afara acestuia, Valea Galbenei reprezinta un culoar de drenare spre Depresiunea Beiusului a majoritatii apelor din Bazinul Padis. Aproape pe tot parcursul ei, Valea Galbenei cuprinde sectoare de chei inguste, marginite de pereti verticali si pante abrupte, avand numeroase cascade si fiind deosebit de greu de strabatut. Sectorul amonte este cel mai spectaculos, portiunea dintre Izbucul Galbenei si confluenta cu Valea Luncsoara, constituind un canion ingust, marginit de pereti verticali de peste 100 m.

Ziua a V-a, Miercuri, 05 August Padis-Scarisoara- Turda-Cluj (209)

Mic dejun la Padis, dupa care se va porni spre Scarisoara unde se va vizita Ghetarul de la Scarisoara, dupa care drumul va continua spre Turda cu oprire in Cheile Turzii si pe

si pe urma se va continua drumul spre Cluj.

Ghetarul de la Scarisoara: Pestera Ghetarul de la Scarisoara face parte din sistemul carstic Ghetar - Ocoale - Dobresti, reprezentand (alaturi de Pestera Pojarul Politei) etajul superior, fosil al acestuia. Este sculptata in calcare de varsta Jurasic superior, dispuse monoclinal pe directia NV-SE, la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Ghetari - Ocoale. Lungimea totala a pesterii este de 720 m, denivelarea (negativa) fiind de 105 m. Se dezvolta pe o succesiune de fete de strat (vizibile in special in Sala Mare si in Galeria Maxim Pop); salile mari ale pesterii fiind formate la contactul dintre fetele de strat si diaclaze. Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adancime si 60 de metri in diametru. La baza avenului se gaseste poarta propriu-zisa a pesterii care da acces la o sala imensa, numita Sala Mare, cu un diametru de aproximativ 47 m, ce se continua spre NV cu Sala 'Biserica', principala atractie turistica a pesterii. In partea de sud a Salii Mari se deschide intrarea larga de 15 m si inalta de 7 a Galeriei Maxim Pop, care dupa ce coboara 68 m se continua cu Rezervatia Mare a pesterii.

Cheile Turzii sunt o rezervatie naturala protejata, aflata la o distanta de 6 km vest de Turda, de-a lungul vaii Hasdate. In punctul "Piatra Taiata", la 1,5 km de intrarea in Cheile Turzii, se afla in perioada romana principala cariera a orasului si a castrului Potaissa. In secolul XIX, cand urmele exploatarilor romane mai erau vizibile, s-au facut observatii detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar si de avansare in masiv. Din cariera a fost transportata la biserica din satul invecinat Cheia o coloana inalta de 1,5 m si cu diametrul de 0,34 m. In cariera si in imprejurimile sale s-au descoperit tigle, chei, opaite fragmente ceramice si mai multe monede (o tetradrahma, un denar din timpul imparatului roman Domitian, un denar din vremea lui Macrinus si alte doua monede). Descoperirile indica existenta unei asezari in preajma carierei de calcar.

Excursie in Muntii Apuseni

Plecarea din Cluj-Napoca, pe traseul Cluj- Suncuius- Valea Draganului-Belis- Cluj.

Tarif: 120 Ron persona (320 Km

Durata: 21.08.2009-23.08.2009 (3 zile)

Tariful include

transport microbuz, capacitate 18 locuri

2 nopti cazare la pensiuni de 2

ghid

1 sofer

Ziua I Vineri, 21 August Cluj- Suncuius (70 Km)

Se va pleca din Cluj, cu un popas la Piatra Craiului, cu destinatia Suncuius cazarea fiind la Pensiunea Perla Albastra,unde se va dormi o noapte si se va lua cina. Aici se va vizita Pestera Unguru Mare, Pestera Vadu Crisului, Pestera Vantului, iar cine doreste poate practica sporturi extreme(rafting, rapeluri si escaladari ).

Pestera Unguru Mare Pestera Unguru Mare impresioneaza prin dimensiunile si frumusetea spatiului subteran si prin atmosfera plina de istorie datorata numeroaselor vestigii care atesta locuirea ei din cele mai vechi timpuri. Pestera are o deschidere impresionata: 27 de metri inaltime si 24 latime, iar in interior au fost gasite numeroase ramasite umane, unelte de piatra sanctuare, obiecte din ceramica, urme de incinerari si mult negru de la fum. Tavanul si peretii etajelor inferioare sunt captusiti in intregime cu lungi cristale transparente de calcita, cu tenta aurie si cu varfuri ascutite de prisma traigonala

Pestera Vadu Crisului: Descoperirea acestei pesteri, in 1903, se datoreaza cantonierului K. Handl din comuna Vadu-Crisului. G. Czaran publica in 1905 un prim ghid turistic al pesterii, insotit de o remarcabila schita, iar H. Kessler exploreaza pentru prima data portiunea dintre cele doua sifoane, intre 1955 si 1962, pestera a fost intens cercetata de un colectiv din Cluj-Napoca al Institutului de speologie. Pestera este cunoscuta si sub numele de Pestera de la Vad sau Pestera lui Zichy. Localizare si cale de acces Situata in zona centrala a defileului Crisului Repede, la baza versantului stang al Crisului, pestera se afla la o departare de circa 2,5 km amonte de comuna Vadu-Crisului.

Pestera Vantului este cea mai mare pestera din Romania, cu o lungime totala de 52 km. Se afla in Muntii Padurea Craiului, in vecinatatea localitatii Suncuius. Pestera nu este deschisa publicului, fiind rezervata cercetarilor stiintifice, existand un proiect de deschidere a pesterii catre public. A fost explorata pentru prima oara in 1952. Se numeste Pestera Vantului datorita curentilor de aer extrem de puternici care pot fi simtiti in pestera, in special la intrare. Temeperatura medie este de 11.8˚C.

Ziua a II-a, Sambata, 22 August Suncuius-Valea Daganului-Belis (150 Km)

Se ia micul dejun si se va porni inspre Valea Draganului unde se vizita cel mai inalt Baraj din tara Barajul Dragan, dupa care se va porni spre Belis. Aici se va innopta, la Pensiunea Andreea, urmand ca a doua zi, turisti sa faca o plimbare la bordul vaporasului pe Lacul Belis, unde se vor putea relaxa si apoi se vor plimba prin imprejurimi.

Ziua a III-a, Duminica, 23 August Belis- Cluj-Napoca (100 Km)

Se va lua micul dejun iar apoi turistii se vor indrepta spre Cluj, unde pe traseu se va mai vizita Cascada Valul Miresei din comuna Rachitele, iar pe

unde pe traseu se va mai vizita Cascada Valul Miresei din comuna Rachitele, iar pe urma se vor vizita diversele obiective intalnite pe traseu.

Cascada Valul Miresei: Regiunea Rachitele este situata pe ramura nordica a lantului Muntilor Apuseni, la poalele Muntilor Vladeasa, pe Valea Stanciului. Satul Rachitele este renumit in zona pentru caderea de apa a raului Stanciu, formand Cascada. Cascada Valul Miresei, este o cascada in doua trepte si este cea mai reprezentativa din Muntii Apuseni. Cascada are aproximativ 50 m inaltime, dar grandoarea si salbaticia ei a fost partial afectata datorita drumului din apropiere. Legenda spune ca o mireasa a cazut chiar in ziua nuntii sale de pe stanci, iar voalul i-a ramas agatat. Nuntasii s-au oprit din petrecere si au plans-o pe mireasa iar in locul respectiv s-a format cascada din lacrimile lor.

CAPITOLUL VI

ANALIZA SWOT

Analiza "SWOT

Analiza SWOT este o metoda de analiza multipla a factorilor interni si externi organizatiei ce consta in sesizarea principalelor puncte forte, puncte slabe, oportunitati si amenintari, valorificabile in procesul strategic.

In continuare este prezentata analiza SWOT, care urmareste sa evidentieze principalele puncte tari si puncte slabe pentru domeniul de activitate al hotelului, precum si considerente despre oportunitati si amenintari asupra activitatii hotelului.

Puncte tari ale Hotelului Belvedere

Pozitia in centrul Municipiului Cluj-Napoca, la o distanta mica de obiectivele turistice

Faptul ca este un hotel renumit

Vizibilitatea fizica din alte puncte de vedere ale Municipiului Cluj-Napoca

Crucea luminata

Priveliste asupra orasului si imprejurimile

Capacitate mare de cazare

Cifra de afaceri pe restaurant este in crestere

Localizat in apropierea stadionului CFR

Acces internet

Capacitate mare de cazare la anumite evenimente

Apartinator de Unita Turism

Contracte incheiate cu numeroase agentii de turism

Amplasarea hotelului pe Dealul Cetatuii langa un vestigiu si monument istoric

Puncte slabe

Gradul de ocupare in descrestere

Accesul in incinta hotelului

Prezenta temperaturii scazute, stationarea cetii si umiditatea crescuta

Mediul natural este neatractiv si poluat

Distanta mare fata pana la mijloacele de transport in comun

Lipsa din baile camerelor a materialelor de igiena personala si prezenta acestora la receptia hotelului

Dependenta de administratia publica locala in intretinerea proximitatilor

Investitii reduse in mobilier

Oportunitati

Implicarea autoritatilor locale cu fonduri finantate de UE

Interesul acordat turismului la nivel national de catre Guvernul Romaniei

Obligarea prin companiile aeriene pentru a se caza, prin Hotarare de Guvern

Cresterea cererii pentru serviciile prestate, in conditiile imbunatatirii de trai

Continuarea modernizarii unitatii si imbunatatirea calitatii prestate

Amenintari

Existenta teraselor (gradinilor de vara), care aduce la scaderea cifrei de afaceri pe restaurant

Exitenta a numeroase hoteluri si restaurante in oras

Alunecarile de teren din zona hotelului

Scaderea numarului de turisti

Instabilitatea preturilor