 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
1. Introducere
1.1 Memoriu justificativ
'Societatea moderna nu mai are timp nici pentru ritualuri nici pentru ritmuri. Omul modern isi serveste masa in mare graba la fast-food-ul aflat in imediata apropiere a locului sau de munca, inconjurat de alte persoane, dar nu mereu de cunoscuti. Omul modern este lipsit de timp, caci pentru a se bucura de consideratia aproapelui sau se cuvine sa fie grabit, preocupat si coplesit de numarul problemelor sale.'
Daca in trecut populatia oraselor se indrepta spre forme de turism organizate in mari centre aglomerate cu programe fixe, rigide, monotone, in prezent, a aparut o noua forma de turism, cautarea mediului rural pentru odihna si rec recreere. Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti, bine constituite, situate intr-un mediu pastrator de traditii si un lung trecut istoric, care in afara functiilor politice-administrative, sociale, economice, culturale proprii, indeplinesc sezonier sau in tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur de durata nedefinita.
Importanta agroturismului este data si de faptul ca stimuleaza dezvoltarea altor activitati in mediul rural, printre care amintim: industria locala de produse agroalimentare, prelucrarea fructelor de padure, a ciupercilor, industria mestesugareasca, transportul, etc. Deasemeana dotarea tehnico-edilitara a pensiunilor agroturistice conduce la ridicarea economiei localitatilor rurale.
1.2 Contextul geografic al zonei
Orasul Horezu se afla situat in partea de nord-vest a Judetului Valcea, in depresiunea omonima, la poalele Muntilor Capatanii.
Este o vatra de cultura si civilizatie, se inscrie ca unul dintre punctele turistice importante din tara noastra. Este mentionat pentru prima oara in documentul dat la Ramnic la 5 septembrie 1487 de catre voievodul Vlad Calugarul. Satul este apoi donat de Constantin Brancoveanu Manastirii Hurez. Asezarea se dezvolta ceva mai mult dupa anul 1780, cand devine cunoscut sub numele de 'Targul Horezu', data de la care devine centru de plasa, apoi resedinta de raion. Prima scoala a luat fiinta in 1832. Odata cu noua impartire administrativ teritoriala din 1968, localitatea este declarata oras si de atunci cunoaste o rapida ascensiune pe treptele urbanizarii.
Teritoriul administrativ al orasului cuprinde un numar de 7 localitati, orasul resedinta Horezu si 6 sate apartinatoare: Romanii de Jos, Romanii de Sus, Ramesti, Ifrimesti, Tanasesti si Ursani, care s-au dezvoltat in jurul centrului urbanistic si cultural - istoric, Horezu, atestat documentar din anul 1487. Se invecineaza la nord cu comuna Malaia, la est cu comuna Costesti, la sud-est comuna Tomsani, la sud comuna Maldaresti, iar la vest comuna Vaideeni.
Orasul Horezu este cunoscut ca centru etnografic si ca un vechi centru de ceramica populara. Din punct de vedere al ocupatiilor traditionale, Horezu este cunoscut ca zona de practicare a pomiculturii, cresterea animalelor, olaritului, exploatarea si prelucrarea a lemnului. Olaritul continua sa reprezinte emblema locului. De asemenea trebuie remarcata pozitia privilegiata din nordul Olteniei unde exista cea mai mare concentrare de manastiri din tara, majoritatea din ele aflandu-se in aproprierea Horezului.
Aceste valori culturale aflate intr-o zona cu flora si fauna bogata, cu peisaje deosebite, atrag turistii pe acest taram binecuvantat cu un mare potential turistic unde va asteptam si pe dumneavoastra sa le descoperiti.
Localitatea este parte componenta a Depresiunii Horezu, care se desfasoara intre Dealul Costestilor la est si Dealul Milostea la vest. Altitudinea medie se situeaza la circa 550 m, dar variaza intre 470 - 2.124,6 m (Vf. Ursu). La 01.02.2008, populatia orasului si a satelor apartinatoare, numara 7.816 locuitori.
Accesul in oras se face pe D.N. 67, care face legatura intre municipiul Rm. Valcea (45 km) si municipiul Tg.-Jiu (70 km). Catre sud se face legatura cu municipiul Craiova (113 km) pe D.N. 65C.
Din punct de vedere cultural, caracterul acestei zone este unul istoric, monahal, orientat catre activitati de artizanat specific romanesc, precum olaritul, tesaturile executate manual, pictura religioasa etc.Decorul lucrat de olarii de la Horezu este bogat, realizat cu mare finete si cu tehnici deosebite cum ar fi: stropitul, jiravitul, desenare cu cornul, gaita, tiparitul etc. Vasele de Horezu sunt in prealabil angobate si apoi smaltuite si arse de doua ori.Un mare centru de pregatire al copistilor, diecilor, gramaticilor au fost cel de la Manastirea Hurez, ctitoria lui Constantin Brancoveanu.Scoala de pictura de la Hurezu a polarizat la un moment toate fortele creatoare locale, dand nastere unui curent si unei comunitati artistice in cadrul careia s-a cristalizat stilul brancovenesc. In general, pe baza unor simboluri ale trecutului, exista un potential cultural care nu este cunoscut si exploatat indeajuns, relevat astazi prin: muzee, manastiri, case de cultura, biblioteci, manifestari culturale, ceramisti, etc.
In depresiunea marginita de lantul Carpatilor Meridionali la nord, se afla un orasel linistit de munte, renumit pentru arta nascuta din bulgarele de lut,
creata de mesterii ceramisti si admirata de iubitorii de frumos.
Situat intr-un peisaj natural deosebit - inconjurat de Muntii Capatanii, Magura Slatioarei, dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, Horezu cel mai renumit centru de olarit din tara, unul dintre punctele turistice importante din tara noastra a devenit oficial statiune turistica. Anual numerosi turisti romani, si straini sunt atrasi de cel mai mare numar de manastiri din tara, amplasate intr-o zona de munte cu flora si fauna bogata, cu peisaje de un farmec aparte, dar si de indeletnicirea mesterilor ceramisti. Este de neimaginat ca turistii care viziteaza zona noastra sa nu se opreasca la atelierele mesterilor ceramisti, pentru a impartasi secretul crearii oalelor de lut. Pregatirea pamantului se face cu foarte multa atentie; dupa ce este adus, pamantul se depoziteaza si se lasa la dospit. Urmeaza apoi curatirea pamantului si framantatul, modelarea vaselor pe roata, uscarea si razuirea. Instrumentele folosite la ornamentare sunt cornul de vaca (umplut cu vopsea) si gaita (pana de gasca prin care se scurge vopseaua din corn). Cele mai raspindite motive ornamentale sunt: cocosul, pestele, frunzele, florile, paunul, si spicul de grau. Imprejurimile orasului Horezu contribuie si ele la prestigiul national si international al noii statiuni turistice. La numai 2 km de oras se afla manastirea Hurezi considerata, impreuna cu muzeul si schiturile sale, cel mai reprezentativ complex de arhitectura, definitoriu pentru stilul brancovenesc. In imediata vecinatate a orasului se afla Complexul muzeal Maldaresti care reuneste culele Duca si Greceanu precum si casa memoriala Gh. Duca, monumente deosebite ale arhitecturii romanesti care dainuiesc vremii, in care se impleteste armonios caracterul de fortificatie al constructiei cu elemente taranesti.
Zona noastra adaposteste Manastirile Bistrita si Arnota, Cheile Bistritei si Pestera Liliecilor, precum si Schitul Papusa iar in comuna Polovragi se regaseste manastirea si pestera cu acelasi nume si splendidele chei ale Oltetului. "Muzeul Trovantilor" situat la 8 km de Horezu, declarat monument UNESCO, desfasoara in aer liber, pe vai si dealuri stranii formatiuni, denumite si "pietrele care cresc" de la dimensiuni de cativa milimetri pana la 6-8 metri. Statiunea Ranca aflata la numai 35 de km de Horezu ii intampina pe iubitorii sporturilor de iarna, pasionati de ski si snowboard, cu o instalatie de teleski si doua partii dintre care una cu nocturna. Baile Govora situate in apropiere de Horezu sunt complexe balneare moderne, utilate cu facilitati pentru bai cu ape minerale iodate si sulfuroase, tratamente cu produse apicole, sali pentru aerosoli, inhalatii, aplicatii cu namol cald, electroterapii, kinetoterapii, etc. Este una dintre statiunile cele mai bogate in ape minerale bromurate iodurate din Europa si este recomandata in tratamentele bolilor respiratorii, bolilor reumatice articulare, bolilor degenerative, ca si in tratamentul disfunctiilor neurologice periferice si centrale. La Vaideeni, turistii pot vedea modul in care se prepara branza la stana si felul in care isi duc traiul cotidian cele cateva familii de ciobani autentici care traiesc in localitate.
Principalele atractii turistice din zona pensiunii sunt:
Manastirea Horezu este considerata cel mai reprezentativ monument al arhitecturii secolului 17 al Tarii Romanesti (inscrisa pe Lista patrimoniului cultural mondial UNESCO). Este cea mai importanta manastire construita de Constantin Brancoveanu, intre 1688-1714, detinand un loc special in istoria artei si arhitecturii romanesti, cunoscuta pentru puritatea si echilibrul sau arhitectural, pentru bogatia detaliului sculpturii, si pentru tratarea compozitiilor sale religioase.
Vechiul muzeu de arta al manastirii Horezu pastreaza carti vechi, icoane pictate pe lemn si tesaturi pretioase.
Manastirea Arnota , situata la 15 km de orasul Horezu a fost ridicata in anul 1634 de catre Matei Basarab la inceputul domniei sale (este si loc de veci al domnitorului, din anul 1654), fiind considerata unul dintre cele mai importante monumente istorice si religioase, apreciata pentru stilul arhitectural, picturi si sculpturi.
Manastirea Bistrita situata la 12 km distanta de Horezu , dateaza din jurul anului 1490 fiind denumita, pe buna dreptate, leaganul culturii romanesti, important centru medieval cultural.
'Manastirea dintr-un lemn' incanta ochiul trecatorului si daruieste bucurie sufletelor ce zabovesc la adapostul zidurilor ei atragand numerosi vizitatori, in special datorita felului cum a fost construita bisericuta veche, din trunchiul unui singur stejar, lucrata din barne groase, incheiate in coada de randunica. Manastirea este situata la aproximativ 25 de kilometri de Horezu si este, in acelasi timp, loc de rugaciuni pentru aviatori si marinari.
Manastirea Polovragi dateaza din jurul anului 1505 si a fost ctitorita de Radul si Patru, fiii lui Danciul Zamona, mentionati intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tanar.
Manastirea Surpatele , este situata in comuna Francesti, satul Surpatele, la 3 km de Manastire Dintr-un Lemn.
Manastirea Govora reprezinta unul dintre cele mai vechi ansambluri manastiresti din Tara Romaneasca , monument arhitectonic medieval de o rara frumusete Asezamantul monahal de la Govora se numara printre cele mai vechi din tara, fiind ridicat partial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul.
Schitul Papusa (1712) , se afla in vecinatatea Manastirii Bistrita situat peste rau, si poate fi vazut foarte bine din partea ce duce la pestera Sfantului Grigorie Decapolitul .
Schitul Patrunsa situat in comuna Barbatesti. este declarat monument istoric
Schitul Sfantul Stefan situat in satul Romani.
Schitul Sfantii Apostoli situat in satul Romani.
Complexul Muzeal Maldaresti situat in localitatea Maldaresti (3 km), reuneste Culele Greceanu, Duca, precum si casa memoriala Ioan Gh. Duca, considerate monumente deosebite ale arhitecturii romanesti, in care se impletesc armonios caracterul de fortificatie al constructiei cu elemente taranesti.
Muzeul Trovantilor , situat la 8 km de localitatea Horezu, este constituit din formatiuni, construite predominant din siliciu pietrificat raspandite prin vai si dealuri, care se repeta de la dimensiuni de cativa milimetri pana la formatiuni care ating 6-10 metri.
Parcul National Buila-Vanturarita cu o suprafata totala de 4500 ha,
situat intre raurile Bistrita si Olanesti, a fost supranumit datorita frumusetilor si asemanarilor sale 'Piatra Craiului din Oltenia'.
Cheile Bistritei cele mai inguste chei din Romania, cu o lungime totala de 1,5 km, deosebit de spectaculoase, reprezinta un colt de natura care merita a fi vizitat in special pentru numeroasele guri de pesteri care se vad in versantii abrupti ai vaii Bistritei, dar si pentru frumusetea reliefului si bogatia florei si faunei.
Cheile Oltetului cu o ungime totala de 2 km, ofera un peisaj suberb: peretii gauriti de zeci de 'grote ' insotit de sunetul cristalin al raului Oltet, habitatul al catorva sute de pastravi. Zona Cheilor Oltetului prezinta deosebit interes si din punct de vedere floristic si peisasgistic.
Pestera Sfantul Grigorie Decapolitul sau Pestera Liliecilor adaposteste doua vechi bisericute: Biserica Sfintii Arhangheli si Biserica Ovidenia
Pestera Polovragi situata la 16 km de Horezu cu o lungime de 900 m, este una dintre cele mai mari si mai frumoase din Europa, fiind cunoscuta inca de pe vremea poporului dac. O veche legenda spune ca aici traieste Zamolxe, zeul dacilor, si ca picaturile ce se preling din turturii de piatra sunt lacrimile varsate de zeu dupa cucerirea Daciei de catre romani. Pestera electrificata din anul 1984, este deschisa tot timpul anului fiind deservita de ghizi.
Pestera Muierii situata la 19 km de Horezu, in Baia de Fier, este cel mai vizitat obiectiv speologic din Romania. Salile acestei rezervatii speologice au nume sugestive: 'Sala liliecilor' (adaposteste numeroase colonii de lilieci), 'Galeria ursilor' (unde s-au gasit oseminte ale ursului de caverna) sau Sala Minunilor. Este denumita "Pesterea Muierilor" deoarece a servit drept adapost femeilor si copiilor in epoca migratiei popoarelor. Pestra electrificata, este deschisa tot timpul anului fiind deservita de ghizi.
Targul olarilor 'Cocosul de Hurez' are loc anual, in luna iunie la Horezu, pe platoul 'Stejari' si dureaza trei zile.
'Fagurele de aur' , sarbatoare nationala a apicultorilor, este organizata in a doua saptamana din iunie, si dureaza doua zile in comuna Tomsani.
'Festivalul folcloric Hora Costumelor' se tine anual in luna aprilie in comuna Pietrari.
Nedeia pastoresca 'Invartita dorului' , festival de cantec ciobanesc si parada de costume populare, se organizeaza in a treia saptamana din luna iunie in comuna Vaideeni.
'Braul de Aur' sarbatoare a jocului popular de la Barbatesti, este organizata anual in luna septembrie.
'Targul International al tiganilor' este organizat anual pe data de 8 septembrie, in satul Bistrita, comuna Costesti.
'Festivalul Eco-Etno-Folk-Film' este organizat anual la inceputul lui septembrie la Casa de Cultura 'Dinu Sararu' din Slatioara unde sunt premiate productii cinematografice de scurt metraj pe teme ecologice, etnologice si folclorice.
2. Amenajarea tehnologica a unitatii
Pensiunea Fiona situata in localitatea Horezu, va ofera conditii excelente de a petrece vacanta, un concediu sau weekend-ul, intr-un cadru pitoresc, departe de agitatia oraselor, de stres si poluare. Pensiunea este membra Antrec si este clasificata de Ministerul Turismului la 3 stele.
Facilitati:
- sistem de incalzire centrala;
- TV color si conectare prin satelit in fiecare camera;
- gratar in aer liber;
- 2 pavilioane de gradina;
- acces liber la frigider si bucatarie pentru cei ce vor sa-si prepare masa;
- parcarea asigurata;
- loc de joaca pentru copii special amenajat.
Va oferim cazare in 6 camere duble, atat cu paturi de 2 persoane (matrimoniale) cat si paturi de 1 persoana (single), dotate cu mobilier complet, cu grup sanitar propriu, incalzire centrala, apa calda si rece permanenta. Camerele sunt spatioase, bine organizate si dotate.
Spatiile pentru productie si anexe cuprind: bucataria, oficiul, spatiile pentru depozitarea si pastrarea marfurilor si ambalajelor, utilitati social administrative.
Bucataria unitatii proiectate trebuie sa pregateasca si sa distribuie preparate,sa asigure pastrarea lor si a materiilor prime, intretinerea inventarului din dotarea bucatariei. Scopul sistemului de organizare al bucatariei este de a produce cantitatea necesara de produse cu standard inalt, pentru segmentul de consumatori ales, cu distributie corecta in timp, prin cea mai eficienta utilizare a echipamentului, materialului si personalului existent. Operatiile efectuate trebuie sa fie simplificate, trebuie eliminate miscarile inutile, combinate doua operatii in una singura sau inlocuite metodele vechi si ineficiente. Daca echipamentul este bine amplasat in spatiu, atunci activitatile se vor succede intr-o secventa adecvata, fara intersectari sau reintoarceri in circuit. Amenajarile constructive ale unitatii proiectate constituie primul element cu care clientul vine in contact, ele avand rolul de a capta atentia si de a atrage eventualii consumatori prin crearea unui cadru ambiental care sa asigure conditii de divertisment. Organizarea interioara a unitatii trebuie astfel conceputii incat sa asigure un flux tehnologic optim pentru circulatia clientilor, a personalului, precum si pentru desfasurarea in bune conditii a activitiitilor de servire, pregatirea preparatelor culinare, pastrarea alimentelor si bauturilor si pentru alte utilitati gospodaresti, sociale si administrative. Se acorda o atentie deosebita dimensionarii suprafetelor comerciale ale unitiitii. Astfel, se va tine cont de terenul disponibil, de posibilitatea de aprovizionare, de alimentare cu apa si energie, de existenta conditiilor de evacuare a apei menajere si a deseurilor, de specificul arhitecturii zonei.
Spatiul se imparte in spatii pentru primirea si servirea consumatorilor (salon), spatii de productie (bucatarie in primul rand) si anexe (grupuri sanitare, garderoba, vestiare, depozite materii si materiale).
a) Spatiile pentru primire si servire, creeaza clientului o prima impresie asupra unitiitii.
Salonul este reprezentat de restaurant de nota caracteristica ambiantei corespunzatoare, servirii preparatelor si bauturilor ce formeaza obiectul sortimental al unitatii. Salonul are o capacitate de 20 locuri, care sunt repartizate pe 5 mese a cate 4 locuri.
b) Grupurile sanitare, separate pentru clienti si personal, asigura o buna impresie privind gospodanrea unitatii. Grupurile sanitare sunt separate pe sexe, iar intrarea se face direct Dimensionarea grupurilor sanitare se realizeaza conform numarului maxim de clienti.
c)Garderoba prezinta un spatiu amenajat corespunzator si este amplasata astfel incat sa aiba intrarea din holul de acces.
d)Bucataria este amplasata in continuarea salonului de servire si are o inaltime de 3,5m, peretii sunt protejati cu faianta pana la o inaltime de 1,70m; pardoseala trebuie sa fie impermeabila la abur, alcatuita din placi de gresie. Bucataria va fi proiectata atat constructiv cat si functional astfel incat sa fie simplu si eficient organizata. Circuitul de productie va delimita strict zonele cu risc avansat de comunicare si sectiunile contaminate. Alimentele trebuie sa parcurga spatiul activ de lucru cu minimum de intreruperi, intersectari, intoarceri, etc.
La proiectarea spatiului de productie se vor lua in considerare:
- spatiul de receptie, dotat cu aparate automate de cantarire pentru cantitati mici si medii (5-20Kg);
- spatii de depozitare pentru: produse conservate si uscate, produse refrigerate, produse congelate, vesela, materii prime pentru gatit, etc.
- spatiul de gatit: pentru prelucrarea materiilor prime, pentru utilajele de preparare a produselor culinare, etc.
Succesiunea fazelor prin care tree materiile prime pana la stadiul de preparat in farfuria clientului este urmatoarea:
Depozitarea in spatii frigorifice sau depozite;
Producfia cu zone distincte de prelucrare preliminara pentru carne, peste, legume;
Distributia la nivelul oficiului restaurantului cu evitarea luarii de contact a preparatelor care-si urmeaza drumul spre farfuria clientului, cu resturile inscrise deja intr-un circuit aparte;
Servirea si consumul preparatelor in salonul de servire.
Baile sunt spatioase, iar peretii si pardoseala sunt protejate cu placi de faianta si gresie. Acestea sunt dotate cu utilitati de inalta calitate, incluzand: lavoar, closet, cabina de dus, cada de baie, suporturi pentru hartie igienica, uscatoare de maini, recipiente pentru colectarea hartiei uzate, oglinzi, etajere suspendate, distribuitoare de sapun.
Pensiunea dispune de un living cu capacitate de 15 de persoane, ideal pentru a lua masa intr-un cadru intim si agreabil, pentru a urmari TV prin satelit, pentru a juca jocuri video (PlayStation 3), jocuri gen sah, table, rummy, poker, etc.
Terasa ofera un cadru intim inconjurat de verdeata iar in cele 2 pavilioane de gradina se poate servi masa, si se pot organiza petreceri cu gratar in aer liber.
3. Utilaje specifice unitatii
Echipamente mici si ustensile. Sunt obiecte de inventar cu ajutorul carora se efectueaza unele operatii de preparare si finisare a preparatelor culinare. Aceasta grupa este reprezentata de: strecuratori, site de cemere, razatori, tavi de gatire, prezentare, oale, tigai, cutite, castroane, caserole, ibrice, ceainice, gratare speciale, cuva sita perforata cu maner pentru prajirea in
baie de ulei, tel, spumiera, polonic, lingura, lingura perforata, lingurita, ferastrau, cutite, etc.
Cuptor cu microunde (Whirlpool) sunt echipamente tehnice care servesc la incalzirea rapida si uniforma a alimentelor pe baza energiei microundelor. Microundele nu interactioneaza cu materialele lipsite de conductivitate dielectrica (sticla, materiale plastice, hartie, carton, portelan, etc) si isi conserva integral energia de camp la reflectarea pe suprafetele metalice amagnetice.
Hota de absorbtie a gazelor montata deasupra sistemului modular, are rolul de a favoriza eliminarea gazelor si aburului rezultat din procesele de prelucrare termica. Toate masinile de gatit emana gaze nocive rezultate din arderea combustibilului precum si datorita vaporilor de apa cu grasime care se degaja de la produsele care se prepara. Hota se va amplasa la 2 metrii fata de pardoseala, iar dimensiunile hotei vor depasi cu 200 - 300 mm dimensiunile sistemului.
Echipamente frigorifice (combina frigorifica Indesit) sunt utilizate pentru racirea si pastrarea unor materii prime, dar si a unor preparate culinare si sunt amplasate atat in depozitul frigorific cat si in bucataria propriu-zisa. Spatiile in care se amplaseaza echipamentele frigorifice vor fi bine ventilate. De asemenea trebuie ferite de actiooea directa a surselor de caldura si a radiatiilor solare.
Bucataria va fi dotata cu o combina frigorifica. De asemenea se va prevede o vitrina frigorifica la bar.
Robotul universal (Moulinex) este utilajul mecanic cel mai des utilizat mtr-o bucatarie, deoarece cu ajutorul acestuia se pot realiza o multitudine de operatii in functie de dispozitivele ce pot fi montate pe axul robotului. Avantajele robotului sunt:
· dispozitiv de framantat, amestecat si batut;
· dispozitiv de tocat carne;
· dispozitiv de macinat condimente;
· dispozitiv de taiat legume;
· dispozitiv de stors si razuit;
Masina de feliat preparate din carne si branzeturi este un aparat actionat electric, format in principal dintr-un cutit sub forma de disc, montat intr-un suport si prevazut cu aparatoare. Grosimea feliei taiate (de la11 la 16 mm) se poate regIa cu ajutorul unui maner.
Aragazul (Beko) este utilizat pentru procesarea termica a produselor prin intermediul arderii gazului metan.
Masina de spalat vase (Indesit) cu o capacitate 12 seturi, clasa AAA, consum energie 401 kWh/an, consum apa 14 litri, dimensiuni (IxLxA): 85x60x60 cm.
Masina de spalat rufe (Whirlpool) cu 1000 rpm, functie super clatire, cuva Poliplex, clasa energetica A+, clasa eficientei de spalare A, silver, Dimensiuni: 85 x 60 x 53 cm.
Prajitor de paine cu putere 1100 W, 2 fante, suport chifle rabatabil.
Sandwich maker cu putere 700 W, capacitate 4 sandwich-uri triungiulare.
Aparat cafea Espresso Personalizezi cafeaua ori de cate ori vrei cum nu se poate mai usor. Poti alege o cafea scurta, medie sau lunga, o aroma de la tare la foarte slaba, la o temperatura ridicata sau medie. Masina poate utiliza atat cafea boabe cat si macinata. Aparatul este dotat cu Cappuccino System - dispozitiv ce mixeaza vapori, aer si lapte preparand o spuma densa pentru cappuccino.
Centrala termica cu putere 24 kW, functie AUTO, sistem INFO PLUS, afisaj digital. Aparat utilizat pentru confortul termic al clientilor.
Aparat de aer conditionat (LG) Tip split : format din 2 corpuri, unitate externa+unitate interna, capacitate racire BTU: 12000, capacitate incalzire BTU: 13000, dimensiuni: - unitate interna - 1030/290/153 mm, - unitate externa - 770/540/245 mm, filtru aer One Touch (anti bacterian), hot start - numai pentru pompa de caldura.
Plasma TV (Panasonic) cu diagonala 106 cm, HD Ready, Tehnologie V-Real - calitate inalta a imaginii, 3D Colour Management, VIERA Link, design elegant de inalta calitate, intrare PC, 2xHDMI, control HDAVI. Aparatul este amplasat in salonul pensiunii si este cuplat la sistemul Audio-Video Home Cinema LG cu putere 500 W (70WX5 + 150W), redare DivX/DVD RW/R /WMA/MP3/JPEG, intrare USB.
Receptor de satelit cu telecomanda inclusa si cartela de acces la serviciul Focus Sat (smartcard), receptor digital CONAX/FTA, decodor Dolby Surround, programe radio, jocuri multimedia in meniul receptorului, iesiri: optica/digitala, 2 mufe scart.
Televizor CRT (Samsung) cu diagonala 54 cm, Flat Screen, 50 Hz, teletext. Acest tip de televizor exista in fiecare camera impreuna cu conexiune la receptorul de satelit.
Deasemenea pensiunea asigura telefonie fixa, acoperire pentru retelele de telefonie mobila, precum si conexiune activa la internet prin fibra optica. Serviciile de internet sunt gratuite pentru clientii pensiunii.
Dotarea cu inventar de servire se face in concordanta cu nivelul categoriei de incadrare a unitatii, pentru efectuarea corespunzatoare a serviciilor.
Vesela cuprinde totalitatea vaselor utilizate la masa - recipiente din
portelan, faianta, metal, lut - ce folosesc la pastrarea, transportul si servirea preparatelor. in aceasta grupa intra: platouri, tavi, farfurii, cesti, ulcele, strachini, salatiere, sosiere, mustariere, scrumiere.
Farfuriile folosite la servirea clientiilor vor fi din portelan sau din lut decorat cu motive traditionale si florale.
Sticlaria cuprinde totalitatea obiectelor din sticla si semicristal destinate servirii si consumului bauturilor: pahare, cani, carafe. Paharele utilizate in cadrul unitatii, sunt transparente, pentru a nu denatura culoarea bauturii servite. Acestea se vor caracteriza prin rezistenta si intretinere usoara, stabilitate buna, amortizandu-se eu restul inventarului.
Tacamurile cuprind totalitatea obiectelor de inventar din metal sau in combinatie cu alte materiale. in aceasta categorie intra: tacamuri pentru gustari, tadimul mare, lingurite (inghetata, prajituri, cafea).
Articole de menaj, accesorii de serviciu diverse reprezinta o grupa care cuprinde in principal urmatoarele: oliviere, presaratori, suporturi de scobitori, cupe pentru inghetata, zaharnite.
Lenjeria cuprinde totalitatea materialelor textile folosite de clienti sau de lucratori: fete de masa, servete, perdele, draperii.
4. Fluxul tehnologic al preparatelor culinare
Fig.1.Schema tehnologica de obtinere a ciorbei de vacuta
Fig.2.Schema tehnologica de obtinere a pieptului de pui umplut
5. Prezentarea meniului
ANTREURIPret (LEI)
Omleta taraneasca 2 oua 7
(sunca, ceapa, rosii, ardei gras, verdeata)
Cascaval pane 140 g 7,5
Ciuperci la gratar 150 g 9
Spaghete Primavera 300 g10
(cu legume si usturoi)
Mamaliguta cu branza si smantana 300 g 8,0
Tochitura romaneasca 200 g 12,0
(vaca, porc, cabanos, branza, ou, mamaliguia)
GUSTARI - SALATE
Salata de cruditati 200 g 6,5
(telina, morcovi, mere)
Salata de pasare 200 g8,0
(piept de pui, telina, mere, maioneza)
Salata boeuf 200 g 8,0
(carne de vaca, legume fierte, gogosari)
Salata orientala 200 g 8,0
(salata verde, cartofi, ceapa, masline, ou fiert)
Salata de vinete 200 g 8
(vinete, rosii, ceapa)
CREME - SUPE - CIORBE
Crema de legume 300 g6,0
Supa de pasare cu galuste 300 g 6,0
Ciorba taraneasca de vacuta 300 g 7
Ciorba de perisoare 300 g 6,0
Ciorba de fasole cu costita 300 g 6,0
PREPARATE DIN PESTE
File de crap prajit 150 g 12,0
Jumari de somn cu mamaliguta 150 g 13,0
File de salau prajit cu lamaie 120 g 15,0
PREPARATE DIN PUI
Piept de pui la gratar 150 g 10,0
Mini-frigarui (2 bucati) 150 g 10,0
Snitel de pui pane 150 g11,0
Pulpe de pui la ceaun 100 g4,0
Pulpe de pui pane 100 g 4,0
Tocanita de pui cu mamaliguta 300 g 12,0
PREPARATE DIN CARNE DE PORC
File de porc la gratar 150 g 12,0
Cotlet de porc la gratar 150 g 12,0
Ceafa de porc la gratar 150 g 12,0
Muschi de porc impanat 200 g 15,0
Ciolan de porc cu varza 200 g 12
Carnati cu fasole 200 g 11,0
GARNITURI
Cartofi prajiti 150g 4
Cartofi natur 150 g 4
Cartofi taranesti 150 g 6,5
Piure de cartofi 150g 5,0
Pilaf simplu 150 g 5
Pilaf cu ciuperci 150 g 7,0
Legume asortate 150 g 7,0
DESERT
Clatite 2buc 4,0
(cu ciocolata,gem,miere cu nuca)
Papanasi 1buc. 4,0
Salata de fructe 200g 7,0
Tarta cu fructe 200g 6.0
BAUTURI
BERE
Ursus3
Beck's 4
Tuborg 4
Bergenbier 3
Gosser 3,5
Stella Artois4,5
Heineken5
BAUTURI SPIRTOASE
(100ml)
Whiskey J & B 15
Gin Finsbury 8
Metaxa ***** 10
Tuica olteneasca 5
Vodka Smirnoff 7
Martini 7
Miorita Vinars XO 12
VINURI
(750ml)
Grasa de Cotnari 17,5
Tamaioasa Romaneasca 18
Feteasca Neagra 194940
Busuioaca de Bohotin 18,5
RACORITOARE
(500 ml)
Coca Cola, Pepsi Cola, Sprite, Fanta 3,5
Prigta Nectar4
Lipton Ice Tea 3,8
Apa minerala2,2
Milk Shake10
BAUTURI CALDE
Espresso 4
Capucino 5
Caffe Latte5,5
Meniul zilei
Micul dejun - este oferit oaspetilor care se cazeaza peste noapte in pensiune. Refuzul micului dejun nu impune in mod automat reducerea tarifului de cazare aplicat pentru o zi.
Pranz: - fel I - supa/ciorba
- fel II - principal
- Desert
Cafea/apa (1/2l) = 27,5 lei/ persoana
Cina - fel principal,
- desert,
- vin (1 pahar) / bere (1 halba) = 25 lei/ persoana
In afara meniului zilei, restaurantul va propune ŕ la carte, o bogata gama de preparate specifice bucatariei romanesti.
Surpriza bucatarului - Vulcanii Noroiosi
Bucatarul-sef va va pregati specialitatea casei - Vulcanii noroiosi, o conceptie gastronomica unica prin aspect si gust.
Ingrediente: 80 g piept de pui, 80 g cotlet de porc, 80 g muschi de vita, o ciuperca mai mare, 150 g cartofi natur (fierti), o salata verde; pentru sos: 150 ml supa de legume, 30 g unt, 20 g faina, 50-70 g smantana, 20 g sos de soia, un varf de lingurita de mustar, sare, piper.
Preparare: Pieptul de pui se bate cu ciocanul de snitele, se sareaza si se pipereaza. Cotletul de porc, la fel. Muschiul de vita se bate, se sareaza, se pipereaza si se presara cu putin cimbru. Se frig pe gratar. Pentru sos se topeste untul in care se caleste faina pana capata culoarea maro deschis. Se stinge cu supa fierbinte, amestecand continuu sa nu faca cocoloase. Se adauga smantana, mustarul, sosul de soia, sare si piper dupa gust. Apoi se scoate codita de la ciuperca si, impreuna cu cartofii natur, se scufunda in ulei fierbinte 3-4 minute. Pentru un aspect care sa sugereze "Vulcanii noroiosi" se asaza unul peste altul, in ordine, pieptul de pui, cotletul de porc, muschiul de vita si ciuperca (cu scobitura in sus). De jur-imprejur se asaza cartofii, se pune sosul, lasand sa se prelinga peste celelalte ingrediente.
Taina bucatarului: Marginea farfuriei se orneaza cu salata verde, taiata julien, pentru a imita verdeata care inconjoara "Vulcanii Noroiosi" originali.
6. Retete propuse pentru pregatire
Ciorba de vacuta
Ingrediente(10 portii): 750 g carne de vita, 150 g ceapa, 750 g cartofi, 500 g varza, 300 g rosii, 50 g bulion, 100 ml ulei, 5 g sare de larmie, 50 g, 1 legatura de verdeata, 150 g mazare fiarta, 150 g fasole verde fiarta, sare dupa gust, 3 I apa.
Mod de preparare
Carnea se curata, se spala, se portioneaza si se pune la fiert in apa cu sare. In timpul fierberii se spumeaza si se adauga ceapa curatata, spalata si taiata marunt. Zarzavaturile se curata, se spala, se taie in forme neregulate si se inabusa in ulei cu adaos de apa. Cind carnea este pe jumatate fiarta, se adauga zarzavaturile inabusite, varza si cartofii, apoi se continua fierberea. Spre sfirsitul fierberii se pun mazarea si fasolea verde scurse de zeama, adaugind si rosiile odata cu pasta de tomate diluata cu zeama. Se mai fierbe cca 15 minute, se potriveste gustul de sare si sare de lamiie care a fost dizolvata in putina zeama de ciorba. Se serveste cu verdeata taiata marunt .
Piept de pui umplut
Ingrediente(10 portii): 10 bucati piept de pui, sare, piper, 500 g spanac, 300 g cascaval, ceapa (2 buc), faina, 2 oua, 6 linguri ulei, 150 g pesmet.
Mod de preparare:
Pieptul de pui se taie pe lung, se cresteaza si se desface pana se obtin felii de carne cat mai intinse si subtiri.
Se caleste ceapa tocata in ulei, impreuna cu spanacul fiert in prealabil si tocat.
Amestecul se sareaza si se pipereaza.
Cascavalul se taie cubulete si se amesteca cu spanacul.
Cu amestecul rezultat se umplu bucatile de piept de pui, care se prind cu scobitori sa nu se desfaca.
Se trec prin faina, ou batut si pesmet, dupa care se prajesc pe ambele parti in ulei incins. Se servesc cu salata.
CAPITOLUL I: Domeniu de aplicare si definitii
Art. 1
(1)Prezenta lege are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piata sunt sigure si se aplica pentru toate produsele definite la art. 2 lit. a) numai in situatia in care nu exista prevederi legale specifice de securitate a produselor respective, care au acelasi obiectiv cu acest act normativ.
(2)In cazul in care unele produse au reglementari specifice de securitate, prezenta lege se aplica numai pentru aspectele si riscurile sau categoriile de riscuri care nu sunt prevazute de aceste reglementari, dupa cum urmeaza:
a)art. 2 lit. b) si c) si art. 3 nu se aplica acestor produse in privinta riscurilor sau categoriilor de riscuri prevazute de reglementarile specifice;
b)art. 4-16 se aplica in orice situatie, cu exceptia cazurilor in care exista reglementari specifice privind aspectele care intra sub incidenta acestor dispozitii.
In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel:
a)produs - orice bun material cunoscut sub denumirea de produs, care, inclusiv in cadrul unei prestari de servicii, este destinat consumatorilor sau este posibil, in conditii previzibile, sa fie utilizat de consumatori chiar daca nu le este destinat si care este furnizat sau pus la dispozitie in cadrul unei activitati comerciale cu titlu oneros sau gratuit, fie ca este in stare noua, folosit sau reconditionat. Se excepteaza de la aplicarea prezentei legi produsele de ocazie care sunt furnizate ca antichitati sau ca produse care trebuie sa fie reparate ori reconditionate inainte de utilizarea lor, numai in cazul in care furnizorul informeaza in mod clar persoana careia ii furnizeaza produsul despre necesitatea acestei reparatii sau reconditionari;
b)produs sigur - orice produs care, in conditii normale sau rezonabil previzibile de utilizare, inclusiv de durata si, dupa caz, de punere in functiune, de instalare si de necesitati de intretinere, nu prezinta nici un risc sau numai riscuri minime compatibile cu utilizarea produsului si considerate ca acceptabile si corespunzatoare unui nivel ridicat de protectie a sanatatii si securitatii consumatorilor, luandu-se in considerare in special:
1.caracteristicile produsului, in principal compozitia, ambalarea, conditiile de asamblare si, dupa caz, de montaj si de intretinere;
2.efectul asupra altor produse, in cazul in care utilizarea lui impreuna cu alte produse poate fi in mod rezonabil previzibila;
3.prezentarea produsului, etichetarea sa, orice avertizari si instructiuni pentru utilizarea si distrugerea lui, precum si orice alta indicatie sau informatie referitoare la produs;
4.categoriile de consumatori expuse riscului in cazul utilizarii produsului, in particular copiii si persoanele in varsta.
Posibilitatea obtinerii unor niveluri superioare de securitate sau de disponibilitate a altor produse prezentand un grad de risc mai scazut nu trebuie sa constituie un motiv suficient pentru considerarea unui produs ca fiind periculos;
c)produs periculos - orice produs care nu indeplineste prevederile de la definitia "produsului sigur" de la lit. b);
d)risc grav - orice risc semnificativ, care necesita o interventie rapida din partea autoritatilor publice, inclusiv riscurile ale caror efecte nu sunt
imediate;
e)producator:
1.fabricantul produsului, in cazul in care este stabilit in Romania sau intr-un stat membru al Uniunii Europene si orice alta persoana care se prezinta ca producator prin aplicarea pe produs a numelui sau, a marcii sale sau a unui alt semn distinctiv ori persoana care reconditioneaza produsul;
2.reprezentantul producatorului, in cazul in care producatorul nu este stabilit in Romania sau intr-un stat membru al Uniunii Europene, sau, in absenta unui reprezentant stabilit in Romania ori intr-un stat membru al Uniunii Europene, importatorul produsului;
3.alti agenti economici din lantul de comercializare, in masura in care activitatile lor pot aduce atingere caracteristicilor de securitate a unui produs;
f)distribuitor - orice agent economic din lantul de comercializare, a carui activitate nu influenteaza caracteristicile de securitate a produsului;
g)returnare - modalitate referitoare la aducerea inapoi a unui produs periculos de catre consumator, pe care producatorul sau distribuitorul l-a furnizat deja consumatorului ori l-a pus la dispozitia sa;
h)retragere - orice masura luata in scopul de a impiedica distributia si expunerea la comercializare, precum si ofertarea unui produs periculos la consumatori.
CAPITOLUL II: Obligatia generala de securitate - criterii de evaluare a conformitatii
Art. 3
(1)Producatorii sunt obligati sa puna pe piata numai produse sigure.
(2)Un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispozitiile legislatiei nationale atunci cand, in absenta prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului in cauza, el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia este comercializat, stabilite cu respectarea principiilor liberei circulatii a produselor si serviciilor de piata si care formuleaza cerintele de sanatate si securitate pe care produsul trebuie sa le indeplineasca pentru a fi comercializat.
(3)Un produs este considerat sigur din punct de vedere al riscurilor si al categoriilor de riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este conform cu standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene, a caror referinta este publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Referintele acestor standarde nationale armonizate sunt publicate de catre Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO).
(4)In alte conditii decat cele avute in vedere la alin. (2), conformitatea unui produs cu cerinta securitatii generale a produselor poate fi evaluata luandu-se in considerare, daca exista:
a)standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene relevante, altele decat cele la care se face referire la alin. (2);
b)standardele stabilite in statul in care este comercializat produsul;
c)orientarile in domeniul evaluarii securitatii produselor;
d)codurile de bune practici in materie de securitate a produselor, in vigoare in sectorul respectiv;
e)stadiul prezent al cunostintelor stiintifice si/sau tehnice;
f)asteptarile rezonabile ale consumatorilor referitoare la securitatea generala a produselor.
(5)Conformitatea unui produs cu criteriile care au in vedere garantarea obligatiei generale de securitate, in special cu prevederile alin. (2) si (3), nu impiedica autoritatile competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea sa pe piata sau sa ceara retragerea de pe piata ori returnarea produsului, daca produsul se dovedeste periculos.
CAPITOLUL III: Alte obligatii ale producatorilor si obligatii ale distribuitorilor
Art. 4
(1)In limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa asigure consumatorului informatiile utile care ii permit sa evalueze riscurile inerente ale unui produs pe durata medie de utilizare sau pe o durata rezonabil previzibila, atunci cand acestea nu sunt imediat perceptibile de catre consumator, fara un avertisment corespunzator, precum si sa previna astfel de riscuri. Prezenta unui astfel de avertisment nu exonereaza nici o persoana de indeplinirea celorlalte obligatii prevazute de prezenta lege.
(2)In limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa adopte masuri proportionale cu caracteristicile produselor pe care le furnizeaza, care le permit:
a)sa fie informati de riscurile pe care aceste produse le-ar putea prezenta pentru consumatori;
b)sa poata intreprinde actiunile potrivite, inclusiv, daca este necesar, pentru a evita aceste riscuri, sa poata dispune retragerea de pe piata, avertizarea adecvata si eficienta a consumatorilor, returnarea de la consumatori.
(3)Masurile prevazute la alin. (2) vor include:
a)informarea, prin intermediul produsului sau al ambalajului, asupra identitatii si detaliilor privind producatorul, precum si informarea asupra produsului sau, dupa caz, asupra lotului de produse din care face parte, cu exceptia cazurilor in care omisiunea acestei informatii este justificata.
Prin hotarare a Guvernului se va stabili lista produselor pentru care sunt obligatorii referinta produsului sau a lotului de produse, precum si, dupa caz, modul de intrebuintare;
b)in cazul in care se considera necesar, realizarea de teste prin sondaj pe produsele comercializate, analizarea reclamatiilor si, dupa caz, tinerea unui registru de reclamatii, precum si informarea distribuitorilor de catre producator privind monitorizarea acestor produse.
(4)Masurile prevazute la alin. (2) lit. b) vor fi intreprinse voluntar sau la cererea autoritatilor competente, in conformitate cu art. 10 alin. (1) lit. f).
(5)Returnarea se face ca ultima modalitate de rezolvare, atunci cand celelalte actiuni nu sunt suficiente pentru prevenirea riscurilor implicate, in cazul in care producatorul considera necesar sau cand este obligat de catre autoritatea competenta sa ia aceasta masura. Masura de returnare se poate pune in aplicare in baza codurilor de buna conduita in domeniu, in cazul in care acestea exista.
Art. 5
(1)Distribuitorii sunt obligati:
a)sa actioneze cu atentia cuvenita pentru a contribui la respectarea cerintelor de securitate aplicabile, in special sa nu distribuie produse despre care au cunostinta sau pe care ar fi trebuit sa le considere, pe baza informatiilor detinute si in calitate de specialisti, neconforme cu aceste cerinte;
b)sa participe, in limitele activitatilor lor respective, la monitorizarea securitatii produselor puse pe piata, in special prin:
1.transmiterea informatiilor privind riscurile produselor;
2.pastrarea si furnizarea documentelor necesare pentru a determina originea produselor;
3.colaborarea la actiunile intreprinse de producatori si de autoritatile competente pentru evitarea riscurilor.
In limitele activitatilor lor respective distribuitorii trebuie sa ia masuri care sa permita o colaborare eficienta.
(2)In cazul in care producatorii si distribuitorii au cunostinta sau ar trebui sa cunoasca, pe baza informatiilor pe care le poseda si in calitate de specialisti, ca unele produse, pe care le-au pus pe piata sau care au fost furnizate intr-un alt mod consumatorilor, prezinta pentru consumatori riscuri care sunt incompatibile cu cerintele de securitate generala, ei trebuie sa informeze imediat autoritatile competente, in conditiile stabilite in anexa nr. 1, precizand actiunile intreprinse in scopul de a preveni riscurile pentru consumatori.
(3)Producatorii si distribuitorii, in limitele activitatilor lor, trebuie sa colaboreze cu autoritatile competente, la cererea acestora din urma, pentru actiunile intreprinse, in scopul evitarii riscurilor pe care le prezinta produsele pe care le furnizeaza sau le-au furnizat.
Procedurile ce trebuie urmate pentru o astfel de colaborare, inclusiv procedurile de dialog cu producatorii si distribuitorii respectivi asupra problemelor legate de securitatea produselor, sunt stabilite de autoritatile competente.
CAPITOLUL IV: Obligatii specifice si responsabilitati
Art. 6
(1)Reglementarile specifice privind securitatea produselor se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea organelor sale de specialitate.
(2)Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate stabileste prin norme procedurile privind aplicarea prezentei legi.
(3)In Romania autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate, constatarea contraventiilor, aplicarea sanctiunilor si stabilirea masurilor complementare este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.
(4)Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor poate colabora, conform atributiilor stabilite prin legislatia in vigoare, dupa caz, cu alte organe de specialitate cu atributii in supravegherea pietei, pentru a desfasura actiuni in aplicarea prezentei legi.
(5)Organele de politie sunt obligate sa acorde, la cerere, sprijinul necesar reprezentantilor imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, aflati in exercitiul functiunii sau, dupa caz, sa ii insoteasca.
(6) In scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate, sarcinile, atributiile, organizarea si modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate se vor stabili, dupa caz, prin protocoale sau in cadrul Comitetului interministerial pentru supravegherea pietei produselor si serviciilor si protectia consumatorilor.
(7)Romania va informa Comisia Europeana referitor la sarcinile, atributiile, organizarea si modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate stabilite in scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate.
CAPITOLUL V: Sanctiuni
Art. 7
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea civila, disciplinara, contraventionala sau penala a celor vinovati.
Art. 8
(1)Constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a)incalcarea dispozitiilor art. 3 alin. (1), cu amenda de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei;
b)incalcarea dispozitiilor art. 4 alin. (1), cu amenda de la 2.000.000 lei la 20.000.000 lei;
c)incalcarea dispozitiilor art. 4 alin. (2), cu amenda de la 7.000.000 lei la 70.000.000 lei.
(2)Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.
Contraventiilor prevazute la art. 8 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.
(1)In sensul prezentei legi, in special al art. 5, autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa ia, dupa caz, una dintre urmatoarele masuri complementare:
a)pentru orice produs:
1.sa organizeze, chiar dupa punerea sa pe piata ca fiind sigur, verificari corespunzatoare ale caracteristicilor sale de securitate, pe o scara adecvata, pana la stadiul de utilizare sau de consum;
2.sa solicite partilor interesate toate informatiile necesare;
3.sa preleveze mostre de produse spre a le supune analizelor referitoare la securitate;
b)pentru orice produs care poate prezenta riscuri in anumite conditii:
1.sa solicite marcarea cu avertismente corespunzatoare privind riscurile pe care le poate prezenta, redactate in mod clar, usor de inteles, lizibil si inteligibil, in limba romana, fara a exclude prezentarea si in alte limbi;
2.sa se asigure la punerea pe piata a unui produs de existenta unor conditii prealabile de securitate, astfel incat produsul rezultat sa fie sigur;
c)pentru orice produs care poate prezenta riscuri pentru anumite categorii de persoane, sa dispuna ca acestea sa fie avertizate in mod expres de acest risc, in timp util si sub o forma corespunzatoare, inclusiv prin publicarea de avertismente speciale;
d)pentru orice produs care ar putea fi periculos, sa interzica temporar, pe perioada necesara diferitelor controale, verificari sau evaluari ale securitatii, ca acesta sa fie furnizat, propus pentru furnizare sau sa fie expus;
e)pentru orice produs periculos, sa interzica punerea sa pe piata si sa stabileasca masurile insotitoare necesare pentru a asigura respectarea interdictiei;
f)pentru orice produs periculos existent deja pe piata:
1.sa dispuna sau sa organizeze retragerea sa efectiva si imediata si sa avertizeze consumatorii cu privire la riscurile pe care le prezinta;
2.sa dispuna sau sa coordoneze ori, dupa caz, sa organizeze cu producatorii si distribuitorii returnarea de la consumatori si distrugerea sa in conditii corespunzatoare, prin grija si pe cheltuiala agentului economic respectiv.
(2)In cazul in care autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri de tipul celor prevazute la alin. (1), in special cele mentionate la lit. d)-f), ea trebuie sa actioneze pentru respectarea principiilor liberei circulatii a produselor si serviciilor pe piata, astfel incat sa puna in aplicare masuri proportionale cu gravitatea riscului si luand in consideratie principiul precautiei. In cadrul acestor masuri Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sprijina actiunea voluntara a producatorilor si distribuitorilor, in conformitate cu obligatiile care le revin in temeiul prezentei legi, in special al prevederilor cap. III, prin dezvoltarea de coduri de buna conduita. Daca este necesar, autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate organizeaza sau dispune masurile prevazute la alin. (1) lit. f), in cazul in care actiunea intreprinsa de producatori si distribuitori in indeplinirea obligatiilor lor este nesatisfacatoare sau insuficienta. Returnarea trebuie sa se faca conform prevederilor art. 4 alin. (5).
(3)In mod special, autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa intreprinda actiunile necesare pentru a aplica cu rapiditatea necesara masurile corespunzatoare, asa cum sunt cele prevazute la alin. (1) lit. b)-f), in cazul produselor care pun problema unui risc grav. Aceste circumstante trebuie sa fie determinate de autoritatea competenta, evaluandu-se, de la caz la caz, caracteristicile intrinseci ale produselor, in conformitate cu liniile directoare prevazute la pct. 11 din anexa nr. 2.
(4)Masurile care se dispun in temeiul prezentului articol de catre autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate sunt aplicabile, dupa caz:
a)producatorului;
b)distribuitorilor, in limitele activitatilor lor, in special partii responsabile pentru prima etapa a distribuirii produselor pe piata nationala;
c)oricarei alte persoane, in cazul in care aceasta se dovedeste necesar, in vederea colaborarii la actiunile intreprinse pentru a se evita riscuri care decurg dintr-un produs.
(1)Pentru a asigura o supraveghere eficienta a pietei, destinata garantarii unui nivel ridicat de protectie a sanatatii si securitatii consumatorilor, autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri pentru:
a)stabilirea, actualizarea periodica si punerea in aplicare a unor programe sectoriale de supraveghere pe categorii de produse sau de riscuri, monitorizarea activitatilor de supraveghere, a constatarilor si a rezultatelor acestor programe, coordonarea activitatilor de colaborare in Comitetul interministerial pentru supravegherea pietei produselor si serviciilor si protectia consumatorilor;
b)monitorizarea si actualizarea cunostintelor stiintifice si tehnice referitoare la securitatea produselor in Comisia pentru securitatea produselor;
c)examinarea si evaluarea periodica a functionarii activitatilor de control si a eficientei lor si, daca este necesar, revizuirea abordarii si organizarii actiunilor de supraveghere puse in aplicare.
(2)Reclamatiile consumatorilor si ale partilor interesate referitoare la securitatea produselor si activitatile corespunzatoare de supraveghere si de control vor fi prezentate la oficiul teritorial pentru protectia consumatorilor. Reclamatiile privind securitatea produselor fac obiectul unei monitorizari corespunzatoare in cadrul oficiilor teritoriale pentru protectia consumatorilor, precum si in cadrul autoritatii competente pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. Oficiile teritoriale pentru protectia consumatorilor informeaza in mod activ consumatorii si celelalte parti interesate despre procedurile stabilite in acest scop.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor participa ca punct national de contact in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor.
CAPITOLUL VI: Schimburi de informatii si situatii de interventie rapida
Art. 13
(1)Procedurile pentru realizarea schimburilor de informatii si pentru situatii de interventie rapida privind produsele, asa cum sunt definite la art. 2 lit. a), care prezinta un risc grav pentru sanatatea si securitatea consumatorilor, liniile directoare, continutul si formularul-tip al notificarilor, precum si criteriile precise pentru a se determina conditiile pentru care notificarea este relevanta vor fi in conformitate cu prevederile stabilite in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor.
(2)Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate si va include prevederi de confidentialitate a informatiei.
(3)In cazul in care Romania ia masuri care restrang punerea de produse pe piata sau impun retragerea ori returnarea lor, asa cum se prevede la art. 10 alin. (1) lit. b)-f), trebuie sa notifice aceste masuri Comisiei Europene, in masura in care o astfel de notificare nu este ceruta prin art. 17 sau printr-o legislatie comunitara specifica, precizand motivele pentru care le-a adoptat. Romania trebuie, de asemenea, sa informeze Comisia Europeana despre orice modificare sau ridicare a oricarei masuri de acest tip.
(4)Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc sau nu pot depasi teritoriul sau, trebuie sa procedeze la notificarea masurilor prevazute la alin. (1), in masura in care ele contin informatii care pot prezenta interes pentru celelalte state membre ale Uniunii Europene din punct de vedere al securitatii produselor, in special daca ele apar ca raspuns la un risc nou, inca nesemnalat in alte notificari.
CAPITOLUL VII: Dispozitii finale
Art. 14
(1)Informatiile cu privire la riscurile pe care le prezinta produsele pentru sanatatea si securitatea consumatorilor, de care dispune autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate, trebuie in general sa fie disponibile publicului, in conformitate cu cerintele de transparenta si fara a prejudicia restrictiile necesare activitatilor de control si investigare.
(2)Publicul trebuie sa aiba acces in special la informatiile privind identificarea produsului, natura riscului si masurile luate.
(3)Reprezentantii autoritatilor competente sunt obligati sa nu divulge informatiile obtinute prin aplicarea prezentei legi, care, prin natura lor, intra sub incidenta secretului profesional in cazuri bine justificate.
(4)Prin exceptie de la prevederile alin. (3), informatiile privind caracteristicile de securitate a produselor pot fi facute publice daca sunt impuse de circumstante, in scopul protectiei sanatatii si securitatii consumatorilor.
(5)Protejarea secretului profesional nu trebuie sa impiedice diseminarea catre autoritatile competente a informatiilor necesare pentru a asigura eficacitatea activitatilor de control si supraveghere a pietei. Autoritatile care primesc informatii ce intra sub incidenta secretului profesional trebuie sa asigure protejarea acestora.
Aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta lege nu inlatura angajarea raspunderii civile a agentilor economici pentru pagubele generate de produsele cu defect, stabilita conform dispozitiilor legale in vigoare.
(1)Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi si care implica restrictionarea punerii pe piata a unui produs sau impune masura de retragere a sa ori de returnare de la consumatori trebuie sa fie motivata in mod corespunzator. Ea trebuie notificata, imediat ce este posibil, partii interesate si trebuie sa indice caile legale de contestare, prevazute de dispozitiile legale in vigoare, si termenele in care aceste actiuni de contestare trebuie sa fie introduse.
(2)Partile implicate trebuie sa isi poata prezenta punctul de vedere inainte de adoptarea masurii, ori de cate ori este posibil. Daca, datorita urgentei masurilor ce trebuie luate, nu a avut loc o consultare prealabila, aceasta trebuie sa fie efectuata intr-un termen rezonabil, dupa punerea in aplicare a masurii.
(3)Masurile care impun retragerea unui produs sau returnarea lui de la consumatori trebuie sa ia in considerare necesitatea de a incuraja distribuitorii, utilizatorii si consumatorii sa contribuie la punerea in aplicare a acestor masuri.
(4)Orice masura luata de autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate si care restrictioneaza punerea pe piata a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui de la consumatori poate face obiectul unei actiuni judecatoresti.
(5)Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi si care implica restrictionarea punerii pe piata a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui nu trebuie sa aduca prejudicii referitoare la evaluarea responsabilitatii partii careia ii este adresata, din punctul de vedere al prevederilor dreptului penal aplicabile cazului respectiv.
(1)In cazul in care Romania adopta sau hotaraste sa adopte, sa recomande sau sa convina cu producatorii si distribuitorii, pe o baza voluntara ori obligatorie, masuri care au in vedere impiedicarea, limitarea sau impunerea de conditii specifice privind comercializarea sau eventuala utilizare pe teritoriul sau a unor produse din cauza unui risc grav, va notifica imediat Comisiei Europene prin sistemul RAPEX. Comisia Europeana trebuie, de asemenea, informata imediat despre modificarea sau retragerea oricarei masuri si actiuni de acest fel.
(2)Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc teritoriul sau, trebuie sa urmeze procedura prevazuta la art. 13, tinand cont de criteriile relevante propuse in liniile directoare prevazute la pct. 11 din anexa nr. 2.
(3)Romania, inainte de a adopta astfel de masuri sau de a intreprinde astfel de actiuni, poate sa comunice Comisiei Europene informatiile de care dispune cu privire la existenta unui risc grav.
(4)In cazul unui risc grav, Romania trebuie sa notifice Comisiei Europene actiunile voluntare prevazute la art. 4 si 5, intreprinse de producatori si distribuitori.
(5)Procedurile pentru aplicarea sistemului RAPEX si liniile directoare pentru notificari sunt prevazute in anexa nr. 2.
(6)Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate si va include prevederi de confidentialitate a informatiei, corespunzatoare celor care sunt aplicabile in statele membre ale Uniunii Europene.
Art. 18
(1)Prezenta lege transpune Directiva nr. 2001/95/CE a Parlamentului European si a Consiliului Europei din 3 decembrie 2001, referitoare la securitatea generala a produselor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE), L11 din 15 ianuarie 2002.
(2)Romania ia toate masurile pentru a pune in aplicare hotararile prevazute la art. 13 din Directiva nr. 2001/95/CE a Parlamentului European si a Consiliului Europei din 3 decembrie 2001, referitoare la securitatea generala a produselor, intr-un termen mai mic de 20 de zile, in afara de cazul in care aceste hotarari nu prevad un termen diferit.
(3)Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa aplice masurile prevazute la art. 17 si sa dea partilor respective, in termen de o luna, posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere, informand Comisia Europeana despre acestea.
ANEXA Nr. 1: OBLIGATII PRIVIND INFORMATII despre produsele neconforme cu obligatia generala de securitate, pe care producatorii si distribuitorii sunt obligati sa le comunice autoritatilor competente
1.Informatiile despre produsele puse pe piata sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor, prevazute la art. 4 alin. (3) din lege sau, dupa caz, de prevederi ale reglementarilor specifice referitoare la produsul respectiv, trebuie comunicate imediat punctului national de contact.
2.Informatiile prevazute la art. 4 alin. (3) din lege sau, dupa caz, de prevederi specifice ale reglementarilor comunitare referitoare la produsul considerat trebuie comunicate autoritatilor competente desemnate in acest scop in statele membre ale Uniunii Europene in care produsele in cauza au fost puse pe piata sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor.
3.In caz de riscuri grave, aceste informatii contin cel putin:
a)date care permit o identificare precisa a produsului sau a lotului de produse in discutie;
b)o descriere completa a riscului prezentat de produsele respective;
c)toate informatiile disponibile, utile pentru a determina produsul;
d)o descriere a actiunii intreprinse in scopul prevenirii riscurilor pentru consumatori.
ANEXA Nr. 2: PROCEDURI pentru aplicarea sistemului RAPEX si liniile directoare pentru notificari;Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 565 din data de 25 iunie 2004
8. Bilantul de materiale pentru preparatele propuse
8.1. Bilant de materiale pentru ciorba de vacuta
Varza
Receptie-Depozitare-Curatare
M = 500 g
M = M1 + p1, in care p1 = 5 % M = 25 g
M1 = M - p1 = 500 - 25 = 475 g
Spalare-Taiere
M1 = M2 + p2, in care p2 = 0,1 % M1 = 0,475 g
M2 = M1 - p2 = 475 - 0,475 = 474,525 g (varza taiata)
Fierbere
M2 = 474,525 g
M2 = M3 + W + p3, in care p3 = 1% M2 = 4,74 g
M2 * s.u.2/100 = M3 * s.u.3/100
W = cantitatea de apa
s.u.2 = substanta uscata inainte de fierbere = 70 %
s.u.3 = substanta uscata dupa fierbere = 80 %
474,525 * 70 = M3 *80 => M3 = 415,20 g
W = M2 - M3 - p3 = 54,58 g
Ceapa
Receptie-Depozitare-Curatare
M = 150 g
M = M1 + p1, in care p1 = 5% M = 7,5 g
M1 = M - p1 = 150 - 7,5 = 142,5 g
Spalare-Taiere
M1 = M2 + p2, in care p2 = 0,1 % M1 = 0,1425g
M2 = M1 - p2 = 142,5 - 0,1425 = 142,357 g (ceapa taiata)
Fierbere
M2 = 142,357 g
M2 = M3 + W + p3, in care p3 = 1% M2 = 1,42 g
M2 * s.u.2/100 = M3 * s.u.3/100
W = cantitatea de apa
s.u.2 = substanta uscata inainte de fierbere = 60 %
s.u.3 = substanta uscata dupa fierbere = 70 %
142,357 * 60 = M3 * 70 => M3 = 122,02 g
W = M2 - M3 - p3 = 18,91 g
Cartofi
Receptie-Depozitare-Curatare
M = 750 g
M = M1 + p1, in care p1 = 5% M = 37,5 g
M1 = M - p1 = 750 - 37,5 = 712,5 g
Spalare-Taiere
M1 = M2 + p2, in care p2 = 0,1 % M1 = 0,7125g
M2 = M1 - p2 = 712,5 - 0,7125 = 711,78 g (cartofi taiati)
Fierbere
M2 = 711,78 g
M2 = M3 + W + p3, in care p3 = 1% M2 = 7,11 g
M2 * s.u.2/100 = M3 * s.u.3/100
W = cantitatea de apa
s.u.2 = substanta uscata inainte de fierbere = 70 %
s.u.3 = substanta uscata dupa fierbere = 80 %
711,78 * 70 = M3 * 80 => M3 = 622,80 g
W = M2 - M3 - p3 = 81,87 g
Carne vita
Curatare-Spalare-Portionare
M = 750 g
M = M1 + p, in care p = 1 % M = 7,5 g
M1 = M - p = 750 - 7,5 = 742,5 g (carne portionata)
Fierbere
M1 = 742,5 g
M1 = M2 + W + p2, in care p2 = 1% M1 = 7,425 g
M1 * s.u.1/100 = M2 * s.u.2/100
W = cantitatea de apa
s.u.1 = substanta uscata inainte de fierbere = 60 %
s.u.2 = substanta uscata dupa fierbere = 80 %
742,5 * 60 = M2 * 80 => M2 = 556,875g
W = M1 - M2 - p2 = 178,2 g
Rosii
Spalare-Taiere
M = 300 g
M = M1 + p, in care p = 0,1 % M = 0,3 g
M1 = M - p = 300 - 0,3 = 299,7 g (rosii taiate)
Fierbere
M1 = 299,7 g
M1 = M2 + W + p2, in care p2 = 1% M1 = 2,99 g
M1 * s.u.1/100 = M2 * s.u.2/100
W = cantitatea de apa
s.u.1 = substanta uscata inainte de fierbere = 40 %
s.u.2 = substanta uscata dupa fierbere = 70 %
299,7 * 40 = M2 * 70 => M2 = 171,25 g
W = M1 - M2 - p2 = 125,46 g
Mazare
Spalare
M = 150 g
M = M1 + p, in care p = 0,05 % M = 0,075 g
M1 = M - p = 150 - 0,075 = 149,925 g (mazare spalata)
Fierbere
M1 = 149,925 g
M1 = M2 + W + p2, in care p2 = 1% M1 = 1,49 g
M1 * s.u.1/100 = M2 * s.u.2/100
W = cantitatea de apa
s.u.1 = substanta uscata inainte de fierbere = 90 %
s.u.2 = substanta uscata dupa fierbere = 97 %
149,925 * 90 = M2 * 97 => M2 = 139,10 g
W = M1 - M2 - p2 = 9,33 g
Fasole verde
Spalare
M = 150 g
M = M1 + p, in care p = 0,05 % M = 0,075 g
M1 = M - p = 150 - 0,075 = 149,925 g (fasole verde spalata)
Fierbere
M1 = 149,925 g
M1 = M2 + W + p2, in care p2 = 1% M1 = 1,49 g
M1 * s.u.1/100 = M2 * s.u.2/100
W = cantitatea de apa
s.u.1 = substanta uscata inainte de fierbere = 90 %
s.u.2 = substanta uscata dupa fierbere = 97 %
149,925 * 90 = M2 * 97 => M2 = 139,10 g
W = M1 - M2 - p2 = 9,33 g
Patrunjel
Sortare-Spalare-Tocare
M = 25 g
M = M1 + p, in care p = 3 % M = 0,75 g
M1 = M - p = 150 - 0,075 = 149,925 g (patrunjel tocat)
8.2. Bilant de materiale pentru piept de pui umplut
Spanac
Receptie-Depozitare-Curatare
M = 500 g
M = M1 + p1, in care p1 = 5 % M = 25 g
M1 = M - p1 = 500 - 25 = 475 g
Spalare
M1 = M2 + p2, in care p2 = 0,1 % M1 = 0,475 g
M2 = M1 - p2 = 475 - 0,475 = 474,525 g (spanac spalat)
Fierbere
M2 = 474,525 g
M2 = M3 + W + p3, in care p3 = 1% M2 = 4,74 g
M2 * s.u.2/100 = M3 * s.u.3/100
W = cantitatea de apa
s.u.2 = substanta uscata inainte de fierbere = 70 %
s.u.3 = substanta uscata dupa fierbere = 80 %
474,525 * 70 = M3 *80 => M3 = 415,20 g
W = M2 - M3 - p3 = 54,58 g
Ceapa
Receptie-Depozitare-Curatare
M = 150 g
M = M1 + p1, in care p1 = 5% M = 7,5 g
M1 = M - p1 = 150 - 7,5 = 142,5 g
Spalare-Tocare
M1 = M2 + p2, in care p2 = 0,1 % M1 = 0,1425g
M2 = M1 - p2 = 142,5 - 0,1425 = 142,357 g (ceapa tocata)
Calire
M2 = 142,357 g
M2 = M3 + W + p3, in care p3 = 1% M2 = 1,42 g
M2 * s.u.2/100 = M3 * s.u.3/100
W = cantitatea de apa
s.u.2 = substanta uscata inainte de calire = 60 %
s.u.3 = substanta uscata dupa calire = 70 %
142,357 * 60 = M3 * 70 => M3 = 122,02 g
W = M2 - M3 - p3 = 18,91 g
Ulei
M = 50 g
M = M1 + p, in care p = 0,1 % M = 0,05 g
M1 = M - p = 50 - 0,05 = 49,95 g
Piept de pui
Spalare-Taiere-Crestare-Desfacere
M = 2000 g
M = M1 + p1, in care p1 = 1 % M = 20 g
M1 = M - p1 = 2000 - 20 = 1980 g
Prajire
M1 = M2 + W + p2, in care p2 = 1% M2 =19,20 g
M1 * s.u.1/100 = M2 * s.u.2/100
W = cantitatea de apa
s.u.1 = substanta uscata inainte de prajire = 60 %
s.u.2 = substanta uscata dupa prajire = 70 %
1920,6 * 60 = M2 * 70 => M2 = 1646,228 g
W = M1 - M2 - p2 = 255,172 g
Faina
Receptie-Depozitare-Cernere
M = 200 g
M = M1 + p, in care p = 0,1 % M = 0,2 g
M1 = M - p = 199,8 g (faina cernuta)
Ou
Spalare-Spargere
M = 120 g
M = M1 + p, in care p = 30 % M = 36 gM1 = M - p = 84 g
Pesmet
Cernere
M = 150 g
M = M1 + p, in care p = 0,01 % M = 0,015 g
M1 = M - p = 149,985 g (pesmet cernut)
Cascaval
Taiere
M = 300 g
M = M1 + p, in care p = 0,01 % M = 0,030 g
M1 = M - p = 299, 97 g (cascaval taiat)
BIBLIOGRAFIE
1. www.pensiune.ro
2. www.regielive.ro
3. www.gustos.ro
4. Vintila I., Banu C., Catering in alimentatie publica
5. Elisabeta Botez, Utilaje si instalatii in alimetatie publica, Editura Academica 1999
6. Banu C., Manualul inginerului de industrie alimentara (incalzire-racire)
7. Cataloage de produse (Hipermarket Real, Metro Cash & Carry, Billa) mai 2008
8. www.altex.ro
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
