Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Turism


Index » business » » afaceri » Turism
Judetul Cluj - Resurse turistice naturale, Resurse turistice antropice, Edificii economice, Obiective turistice
Trimite pe WhatsApp


Judetul Cluj - Resurse turistice naturale, Resurse turistice antropice, Edificii economice, Obiective turistice




Judetul Cluj - Resurse turistice naturale, Resurse turistice antropice, Edificii economice, Obiective turistice



Resurse turistice naturale


Judetul Cluj este situat in nord-vestul Romaniei, in partea centrala a Transilvaniei.

Are o suprafata de 6675 kmp si o populatie de 702133 de locuitori, ocupand 2,8 % din teritoriu si 3,3 % din populatia tarii. Resedinta judetului este municipiul Cluj-Napoca.

Sub aspectul reliefului, Clujul este un judet de deal si de munte. Zona muntoasa, situata in sud-vest, este reprezentata de masivele Vladeasa, Gilau-Muntele Mare, sectorul nordic al Trascaului si aproximativ jumatate din Muntii Bihorului (versantii estici).Aceasta zona atinge altitudini ce depasesc 1800 de metri si prezinta suprafete de nivelare deosebit de favorabile, cu asezari permanente si culture ce urca aici pana la 1200-1350 metri. Zona deluroasa, mai extinsa, ce corespunde Podisului Somesan (in nord-vestul judetului) si Campia Transilvaniei (partea de est), se caracterizeaza printr-un relief mai coborat, cu valori sub 600 de metri.




Clima continental-moderata prezinta diferentieri in functie de etajarea reliefului: in munti temperature medie anuala este de 12 grade Celsius, iar in zona dealurilor clujene se apropie de cea a stepelor, de 8,2 grade Celsius. Cantitatea medie anuala de precipitatii variaza anual intre 600 si 1400 mm, fiind diferentiata pe zone de altitudine.

Teritoriul judetului Cluj dispune de numeroase resurse de apa, reprezentate de rauri, lacuri si ape subterane. Reteaua de rauri apartine in cea mai mare parte bazinului hidrografic al Somesului, Crisului Repede si Ariesului. Din Podisul Somesan, Somesul Mic culege urmatorii afluenti: Capusul, Nadasul, Borsa, majoritatea avand oscilatii importante de debit si nivel, iar din Campia Transilvaniei: Gadalinul, Fizesul, Bandaul. Partea nord-estica a judetului este strabatuta de Somesul Mare pe o lungime de circa 6 km, dupa care se uneste cu Somesul Mic formand Somesul. Crisul Repede culege o serie de parauri de pe versantul estic al Vladesei, mai importante fiind Calata si Draganul. Ariesul strabate partea sud-estica a judetului, cei mai importanti afluenti fiind Iara, Hasdate, care strabat in cursul lor numeroase chei si defile. Lacurile nu prezinta importanta economica , dar sunt interesante din punct de vedere stiintific, iar doua dintre ele sunt declarate rezervatii naturale: Lacul Stiucii care are o suprafata de 22 ha si o adancime maxima de 12,7 m si Lacul Legii. Lacuri naturale sunt la Catina Popii I si Popii II, Geaca, Taga etc., iar lacuri de acumulare sunt cele de la Belis-Fantanele, Tarnita, Floroiu si Gilau. Lacurile sarate (create prin inundarea vechilor saline) sunt adanci si au o concentratie foarte mare de sare, fiind folosite la tratamente. Cele mai importante lacuri sarate sunt: Turda, Cojocna, Sic si Ocna Dejului.



Pe teritoriul judetului se afla si statiunile balneo-climaterice sezoniere ca: Someseni, Baita, Cojocna, Ocna Dejului, Turda-Bai, care datorita climatului lor sedativ si a pelor minerale pe care le detin, sunt indicate pentru tratamentul afectiunilor reumatismale, ginecologice, bolilor sistemului nervos periferic etc.



Resurse turistice antropice



In aceasta categorie vom include obiectivele turistice de natura antropica care nu genereaza fluxuri turistice ale turismului cultural. Aici vom include obiectivele economice cu functie turistica si obiectivele turistice propriu-zise. Celelate categorii de resurse antropice, care favorizeaza dezvoltarea turismului cultural, vor fi analizate in capitolul urmator.



Edificii economice


Zestrea atractiva a edificiilor din aceasta grupa trebuie cautata in arhitectura, grandoarea sau ineditul amplasarii lor spatiale.

Barajele si lacurile de acumulare au, pe langa atributele de natura economica, o functie turistica importanta. Ele determina o modificare transanta, benefica, a peisajului si introduc in sfera atractiva un accesoriu cu posibilitati multiple de exploatare: apa lacului. Atractia se datoreaza pe de-o parte formei, dimensiunilor si pozitiei spatiale a barajului, iar pe de alta parte, configuratiei si pitorescului lacului de acumulare din amontele acestuia. Masivitatea barajelor de greutate, construite din beton sau anrocamente, cum este cel de le Belis, concureaza cu liniile supple ale barajelor arcuite, ca cel de pe valea Draganului, cunoscut sub numele de Floroiu. Lacurile de acumulare au rolul stabilit initial de a pune in miscare prin forta apelor accumulate, turbinele generatoarelor electrice, de apovizionare cu apa a localitatilor din aval, de regularizare a debitelor. Turismul gaseste in regiunea acestora un loc ideal de practicare a sporturilor nautice, a pescuitului sportive sau a altor activitati de agreement. Se constituie, astfel, in poli de atractie regionala, imbinand resursele peisagistice cu cele antropice. In apropierea acestora s-au construit baze de cazare si agreement: Fantanele pe Somesul Cald (Statiunea Belis-Fantanele), Gilau pe Somesul Mic (motelul Gilau), Floroiu (Valea Draganului).



Sediile unor intreprinderi, firme sau institutii din domeniul economic atrag un mare numar de admiratori. In Cluj-Napoca, sediile institutiilor bancare (BCR, BRD si Banca Agricola) impresioneaza prin masivitate, dar si datorita arhitecturii de ansamblu. Sunt cladiri mai impunatoare, incadrate in arhitectura veche, cu o importanta activitate in orasul Cluj-Napoca.


Obiective turistice propriu-zise





Inglobeaza elemente construite cu scopul ridicarii valentelor turistice ale peisajului, a gradului sau de atractivitate turistica, precum si o serie de accesorii menite sa stimuleze agrementul si sa asigure desfasurarea lui. Din acesta grupa fac parte parcurile de recreere, fantanile si cazinourile.

Parcurile de recreere sunt localizate fara exceptie, in perimetrul oraselor si au menirea de a oferi citadinului un crampei din natura, ca un substituit al artificializarii totale a mediului sau de viata. Recreerea este asigurata prin prezenta a numeroase asociatii floristice si forestiere, dispuse intr-un cadru mai mult sau mai putin amenajat, intercalate cu areale dotate cu mijloace de agreement vizand in special copiii. Reprezentativ este Parcul Central din Cluj-Napoca, care dispune de o zona verde destul de intinsa, in interiorul careia se afla un lac dotat cu hidrobiciclete si barci. Parcul pune la dispozitie si o zona dotata pentru copii. In toate orasele din judet exista parcuri de agrement, insa autoritatile locale ar trebui sa ia masuri pentru reamenajarea lor.

Fantanile au atributii eminemente decorative, sporind frumusetea si farmecul marilor piete sau parcuri. In Cluj-Napoca se remarca fantana arteziana din Piata Avram Iancu si cea din Parcul Central.









Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate