URGENTE ALERGICE

URGENTE ALERGICE

Urticaria si edemul Quincke

Urticarea superficiala, este o eruptie eritemo-papuloasa, pruriginoasa, ce are un contur net, localizata sau difuza.

Clasificare urticariei si edemului Quincke

in functie de etiologie:

Urticaria si edemul Quincke fizic:

Urticaria la frig.

Urticaria la presiune.

Urticaria solara.

Urticaria colinergica.

Dermografism adevarat

Urticaria si edemul Quincke medicamentos:

La ingestia sau contactul cu medicamente histamino-eliberatoare (degranulare mastocitara)

Mecanism alergic tip I

Actiune asupra metabolismului acidului arahidonic (aspirina)

Prin potentarea bradikininelor.

Prin actiune pe AMP-ul ciclic (bete blocante)

Urticaria si edemul Quincke:

Cauze infectioase:

o      bacteriene (streptococice)

o      virale (hepatite, mononucleoza)

o      parazitare (chist hidatic, lambliaza)

o      fungice (levuri, mucegaiuri)

Din bolile tesutlui conjunctiv:

o      Periarterita nodoasa

o       Poliarterita reumatoida

o       Polimiozite

o       Sclerodermie

o       Lupus eritematos diseminat

Din hemopatii:

o       Limfom malign

o       Criopatii

Din boli metabolice si endocrine

o       Diabet zaharat

o       Distiroidism

o       Urticarie ciclica ritmica

Din vascularite urticariene

o      Hipocoplementemice

Urticaria si edemul Quincke alimentar:

Prin falsa alergie alimentara

o       Prin intoleranta la tiamina

o       Prin intoleranta la benzoat sau nitrat de Na

o       Prin absorbtia alimentelor eliberatoare de histamina (ciocolata, cafea, capsuni)

o       Prin absorbtia alimentelor bogate in histamina (branzeturi, baturi, alimente fermentate, conserve, mezeluri)

Urticaria si edemul Quincke genetice:

Anomalii ale complementului

o       Edemul Quincke ereditar

o       Dermografismul familial

Fizice

o       Urticaria familiala la frig

o       Urticaria la contact la cald

Metabolice

o       Protoporfiria eritropoetica

Diverse tipuri de urticarie

o       Intepaturi de insecte

o       De origine psihica

o       De contact

o       La pneumoalergii

Urticaria si edemul Quincke idiopatice.

Medicamente implicate in producerea urticariei:

Cardiotonice

Contraceptive

Conservante

Anticoagulante

Antidiabetice

Antihelmintice

Antibiotice

Anestezice

Analgezice

Vitamine

Vaccinuri

Antipaludice

Antituberculoase

Hipnotice

Miorelaxante

Substante de contrast iodate

Produse de sange

Sedative

Extracte tisulare, hormoni, hipolipemiante

Tratament:

Antagonisti ai mediatorilor:

Anti H1, ce cuprind 6 familii traditionale

o       Etanolamine

o       Alkylamine

o       Etilendiamine

o       Fenotiazine

o       Piperidine

o       Piperazine

Anti H1, moderne

o       Loratidina    (Claritine) 2 cp/zi

o       Cetirizina (Zyrtec)

o       Terfenadina (Teldane) 1 cp de 60 mg/zi

o       Astemizol (Hismanal) 1 cp dimineata pe nemancate (60 mg)

Inhibatori de formare a histaminei

o      Tritoqualina (Hypostamine) 600-900 mg/zi

Antidepresive

o      Doxepine 30 mg/zi

Inhibatori ai degranularii mastocitare:

o      Ketotifenul (Zoditenul) 1-4 mg/zi

o      Cromoglicatul disodic

Corticoterapia:

o      Hemisuccinatul hidrocortizon 50-100 mg

Alte medicamente:

o      Adrenalina 0,25-0,50 mg S.C.

o      Betablocantele

o      Androgenii

Tratamentul edemului Quincke:

Intreruperea contactului cu alergenul.

Antihistaminice i.v.

Corticoizi i.v. 1-2 mg/kg/6 ore.

Intubatia orotraheala.

Traheostomia.

Adrenalina 0,01 mg/kg corp.

Oxigenoterapia 10 l/min.

Dobutrex 1-10 microg/kg/min.

Muscatura de vipera

Veninul de vipera, este un amestec de proteine toxice si enzime (hialuronidaza si enzime proteoltice) care are efect neurotoxic sau necrozant, asociat cu hemoliza, tulburari in coagularea sangelui, modificari in activitatea cardiaca si alterarea rezistentei vasculare.

Factorii ce influienteaza negativ severitatea muscaturii:

• Localizarea muscaturii: mai grave sunt cele localizate pe trunchi, fata sau intr-un vas, si mai putin grave cele pe extremitati.
• Varsta, talia si starea de sanatate a persoanei afectate, cazuri fatale sunt mai frecvente la copii.
• Marimea sarpeleui, starea glandelor veninoase (recent descarcate sau pline)
• Prezenta unor bacterii, in special clostridii in gura sarpelui.

Diagnostic si    simptomatologie:

• Tumefactie locala, ce difuzeaza in toate directiile.
• Echimoze si bule pe toata aria.
• Gangrena pielii si a tesutului subcutanat.
• Febra.
• Greturi.
• Varsaturi.
• Sangerari pe tegumente si toate orificiile.
• Colaps circulator.
• Subicter.
• Crampe musculare.
• Mioza.
• Delir.
• Convulsii.

Paraclinic

• Leucocitoza cu polimorfonucleare.
• Anemie progresiva.
• Trombocitpenie.
• Hipofibrinogenemie.
• Alterarea testelor de coagulare.
• Proteinurie.
• Azotemie.

Tratament    (local)

• Garou < 1 ora – gheata local
• MnO₄K 1-3% comprese
• EDTA 1 ‰ inj 0,5-5 ml local si in jur
• Apa jawel 1/10
• Ac cromic 1/100
• Extragerea dintilor de sarpe

Tratament general

• Ser antiviperin: Pudra liofilizata, se dizolva in 10 ml apa distilata si se administreaza i.v. 5 fiole (50 ml).
• Daca edemul se extinde si apar simptome sistemice se administreaza 5-15 fiole (50-150 ml)In formele severe (hemoliza, CID) se administreaza 15-20 fiole (150-200ml).
• Glucocorticoizi.
• Perfuzii: glucoza + vitamine, NaCl 9‰.
• Incalzirea bolnavului.
• Repaus la pat.
• Antibiotice.
• Sero-profilaxie AT, gangrenoasa.
• Tratamentul tulburarilor fluido-coagulante, hemolizei.
• Combaterea infectiei cu antibiotice.
• Tratamentul coafectarilor (respiratorii, circulatorii, renale, nervoase)

Muscatura de paianjen

Produce reactie locala.

• usturimi
• edem
• eritem.

Nu este periculoasa, mai ales la paianjenii din tara noastra, numai in caz ca se complica printr-o infectie.

In ultimul an au aparut paienjini periculosi in zona Dobrogei.

Tratament   

• Antihistaminice (claritin, torecan, romergan).
• Antimastocitare (ketotifen).
• Analgetice minore si majore.
• Antipiretice.
• Tratament local cu dezinfectante si analgetice locale

Muscatura de viespi si albine (himenoptere)

Muscatura de viespi si albine, este periculoasa pentru faptul ca se inoculeaza venin.

Decesul se poate instala numai la intepaturi multiple sau, la o singura intepatura, la persoanele hipersensibile.

Veninul de la aceste insecte, contine amine nealergice si peptide (histamina, kinina) care au proprietati inflamatorii vasoactive.

Contine si proteine alergice, cum ar fi hialuranidaza, fosfataza acida, melitina ti fosfolipaza.

Simptomologie

• Durere ascutita la intepaturi.
• Edem local.
• Eritem local.
• Prurit intens.
• Insuficienta renala (prin intepaturi multiple)

La persoane hiperalergice, la o singura intepatura apar:

• Urticarie.
• Crampe abdominale.
• Greturi.
• Bronhospam.
• Edem al fetei si glotei.
• Dispnee.
• Cianoza,
• Hipotensiune arteriala.

10-15% din populatie, este sensibila la acest venin.

Tratament

• Refrigeratie locala.
• Solutie antipruriginoase.
• Tratamentul infectiei (antibioterapie).
• Epinefrina 0,3-0,5 ml in dilutie de 1/1000, solutie apoasa, injectata s.c.si repetate la 20-30 min.O_2. intubatie (I.O.T).
• Vasopresoare.
• Corticoizi.