Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
TRAUMATOLOGIE OCULARA


TRAUMATOLOGIE OCULARA




TRAUMATOLOGIE OCULARA

In tarile industrializate traumatismele oculare reprezinta 12% din totalul accidentelor; cel mai frecvent apar in intreprinderi industriale si in constructii (80,4%), mult mai rar in agricultura (8,5%). Cel mai frecvent, traumatismele penetrante sunt accidente de munca.

In Romania, 67% din corpii straini intraoculari sunt in relatie cu munca. Exista un procent ridicat de traumatisme penetrante produse cu arme de foc, prin accidente de circulatie, activitati casnice, sport.



1 .CONTUZIILE

1.1. Contuziile polului anterior

Prin comprimarea si decomprimarea rapida a globului ocular in cazul contuziilor oculare putem avea urmatoarele situatii:

-        La nivelul pleoapelor si conjunctivei se pot observa: sufuziuni sanguine subcutanate, hematoame palpebrale, emfizeme subcutanate, hemoragii subconjunctivale.

-        Corneea poate suferi afectari multiple si de gravitate variabila: keratopatia edematoasa anterioara cu microulceratii cu tendinta la fuziune si dezvoltare secundara de ulcer serpiginos, sau/ si keratopatia edematoasa posterioara cu aparitia edemului cronic corneean ireversibil

-        Camera anterioara poate prezenta modificari de continut si profunzime. Continutul camerei anterioare se poate modifica in sensul unor tulburari de transparenta prin cresterea proteinelor din umorul apos, sau prezenta de sange cu aparitia hifemei. Modificarile de profunzime sunt generate de subluxatii sau luxatii ale cristalinului care dau o profunzime mai mare sau inegalitate a camerei anterioare.

-        Irisul poate reprezenta rupturi stromale, iridodializa, rupturi sfincteriene, insotite sau nu de midriaza fixa, datorata paraliziei sfincterului pupilar.

-        Cristalinul: pot apare fisuri ale cristaloidei anterioare cu hernierea maselor in camera anterioara, uveita facoanafilactica si glaucom facolitic. Uneori zonula lui Zinn se rupe si cristalinul se poate luxa sau subluxa anterior sau posterior, cu sau fara glaucom secundar. Tardiv postcontuziv poate apare opacifierea progresiva a cristalinului cu cataracta traumatica secundara

-        Modificari ale presiunii oculare- imediat dupa traumatism, tensiunea intraoculara scade brusc, dupa care urmeaza o hipertonie oculara prin hipersecretie reflexa de umor apos conjugata cu leziuni iriene, cristaliniene si ale unghiului, care conduc rapid spre glaucom secundar.

Tratamentul este in general simptomatic administandu-se hemostatice, antiinflamatorii, vasodilatatoare. Tratamentul chirurgical este indicat in complicatii.

1.2. Contuziile polului posterior

Compresiunea si decompresiunea brutala a globului se reflecta cu aceeasi intensitate si asupra polului posterior producand leziuni anatomice si functionale descoperite de multe ori tardiv.

Vitrosul poate prezenta hemoragii de origine retiniana, coroidiana sau ciliara care se pot resorbi spontan sau necesita tratament medicamentos sau vitrectomie. Mai rar se poate produce decolarea de vitros care poate antrena suferinte ale retinei subjacente.

Retina poate fi sediul unor modificari variate:

-edemul Berlin- intereseaza regiunea maculara sub forma unui edem alb cenusiu usor proeminent cu striuri radiare, cu foveola cu aspect de cireasa maculara; tratamentul consta in administrarea de antiinflamatorii nesteroidiene, vasculotrofice (rutin, Vit. C).

-hemoragiile retinene - sunt localizate pe traiectul vaselor sau peripapilar

-gaura maculara - este o ruptura retiniana, circumscrisa, compromitand acuitatea vizuala centrala

-rupturile si dezinsertiile retiniene - pot fi punctul de plecare al unei dezlipiri de retina

- dezlipirea de retina

-obstructiile vaselor retiniene

-angiopatia traumatica a retinei- sdr Purtscher poate apare dupa o contuzie oculara forte, dupa un traumatism craniocerebral sau dupa un accident insotit de compresie toracica si se manifesta obiectiv printr-o retinopatie hemoragico- exudativa cu edem papilar si macular si cu staza in circulatia venoasa.

Coroida poate fi sediul unei hemoragii coroidiene, a unor accidente ischiemice coroidiene care pot constitui mai tarziu elemente de plecare pentru aparitia neovascularizatiei coroiodiene.

2. PLAGILE CORNEENE

2.1. Epidemiologie, diagnostic

Plagile sunt determinate de corpuri contondente care ating corneea sau de corpi straini penetranti. La copil, cele mai frecvente cauze ale plagilor corneene sunt accidentale si sunt produse prin: cutit, ace, creioane, jucarii ascutite. La adult accidentele industriale sunt cele mai frecvente: fragmente de sticla, instrumente sau piese ascutite, mici corpi straini metalici sau nemetalici proiectati de masinile de aschiere etc.

Exista posibilitatea contaminarii bacteriene sau fungice, motiv pentru care se va preleva secretie pentru investigatii de laborator in momentul examinarii initiale. Examenul oftalmologic include: determinarea acuitatii vizuale, raspunsul pupilar, examenul la lampa cu fanta in vederea precizarii tipului de leziune, intinderea plagii, integritatea irisului, cristalinului si examinarea segmentului posterior. Investigatiile paraclinice (radiografii, ecografii, RMN, CT) sunt esentiale pentru detectia corpilor straini, cu conditia ca acestea sa nu afecteze integritatea globului ocular.

Examinarea ochiului congener este importanta in vederea precizarii integritatii anatomo-functionale, a posibilei afectari prin traumatism etc.

Trebuie apreciat statusul ochilor inaintea traumatismului: datele anamnestice vor lua in considerare interventii chirurgicale anterioare pe ochi, functia vizuala, prezenta ambliopiei, a unor antecedente familiale.

De asemenea, vom investiga existenta unei alergii medicamentoase, a starii imunitare, a interventiilor chirurgicale anterioare efectuate sub anestezie generala.

Plagile corneene pot fi nepenetrante si penetrante.

PLAGILE NEPENETRANTE sunt solutii de continuitate corneana care nu intereseaza toata grosimea corneei. Aceste plagi pot fi liniare, perpendiculare pe curbura corneei sau oblice, realizand un scalp cornean mai mult sau mai putin larg, cu sau fara pierdere de substanta. Diagnosticul este precizat prin analiza biomicroscopica a plagii (uneori este necesar sa se indeparteze materiale retinute in buzele plagii prin irigare si debridare). Se va preciza sediul plagii, lungimea, profunzimea ei, aspectul marginilor etc.

PLAGILE PENETRANTE- traumatismele perforante reprezinta aproximativ 50% din totalul traumatismelor oculare; 70% din acestea intereseaza persoane tinere sub 30 de ani. Plagile penetrante produse prin obiecte ascutite au un prognostic mai bun decat traumatismele contuzive asociate cu ruptura globului.

Exista numeroase semne clinice care, izolate sau in combinatie, sugereaza o posibila perforatie corneana:

-        scaderea acuitatii vizuale;

-        prezenta plagii corneene;

-        camera anterioara mica sau absenta;

-        prolaps al continutului ocular in buzele plagii;

-        modificarea diametrului, formei si/sau a sediului pupilei;

-        edem conjunctival marcat;

-        scaderea marcata a tonusului ocular (deriva din prezenta unei plagi perforante, dar este mai bine sa nu se incerce testarea lui).

2.2. Tratamentul plagilor corneene

2.2.1.Tratamentul plagilor nepenetrante





Pentru plagile lineare, mici, superficiale, tratamentul conservator este eficient: instilatii oculare cu antibiotice, cicloplegice si aplicare de pansament ocular.

Pentru plagile care realizeaza adevarate volete corneene, optiunea poate fi chirurgicala (sutura plagii) sau conservatoare prin plasarea unei lentile de contact moi care mentine in pozitie anatomica acest volet pana la completa vindecare (Fig. 10-1). Unii autori particularizeaza indicatiile acestor atitudini: daca plaga este centrala se aplica lentila de contact, iar daca plaga este periferica, optiunea primara este chirurgicala.

2.2.2. Tratamentul plagilor penetrante

In vederea unei conduite optime se impun cateva masuri preoperatorii:

-        analiza completa si corecta a accidentului ocular, care include:

  • aprecierea intervalului de timp scurs de la accident pana la initierea tratamentului;
  • statusul anatomic si functional al ochiului inaintea accidentului;
  • posibilitatea existentei unui corp strain intraocular;
  • aprecierea starii imunitare (antitetanos):

-        in urgenta masurile cele mai importante sunt:

       pansament ocular; (instilarea de antibiotice, cicloplegice sau miotice nu sunt recomandate inaintea chirurgiei: exista riscul eclatarii continutului ocular prin simpla contractie a pleoapelor, iar chirurgia reparatorie este mai dificila);

       administrarea sistemica ( pe cale iv) a antibioticelor cu spectru larg;

       administrarea sistemica de analgezice si sedative;

       administrarea de ser antitetanic sau anatoxina tetanica.

Chirurgia reparatorie a plagilor corneene se va face sub anestezie generala, evitandu-se astfel oculopresia necesara in anestezia parabulbara si presiunea exercitata de volumul de anestezic introdus retrobulbar. Se va evita inductia anestezica traumatica, intubatia agresiva si utilizarea substantelor depolarizante (care induc spasm).

Obiectivele actului chirurgical sunt:

  1. inchiderea ermetica a plagii cu restabilirea anatomiei cat mai apropiate de cea normala;

2.     repozitionarea tesuturilor inclavate cu evitarea incarcerarii uveei, cristalinului sau vitrosului in plaga;

3.     indepartarea opacitatilor mediilor oculare;

4.     ablatia corpilor straini intraoculari;

5.     preventia inflamatiei, infectiei, a cicatricilor vicioase;

6.     suturile trebuie sa induca un astigmatism cornean minim.

Este necesar sa insistam asupra catorva elemente importante:

-        aportul anesteziei generale adaptate; cum nu este vorba de o chirurgie cu prognostic vital, chirurgul trebuie sa respecte intervalul de 6 ore de la ultima masa; relaxarea musculara trebuie sa fie profunda pentru a evita expulzia continutului ocular prin contractia muschilor palpebrali;

-        importanta unei chirurgii rapide: exista o diferenta semnificativa intre rezultatul functional al ochilor operati imediat si cel obtinut cand reparatia s-a efectuat dupa 24 ore. Este vorba de o urgenta oftalmologica ce asociaza un tratament antibiotic rapid si o chirurgie imediata de foarte buna calitate;

-        aportul microchirurgiei (microscopul operator, instrumente de microchirurgie, materialul de sutura) permite o reconstructie cat mai apropiata de anatomia normala;

-        substantele vascoelastice reprezinta o etapa majora in progresul acestui tip de chirurgie; ele permit deschiderea spatiilor virtuale, mentinerea volumelor, protejarea suprafetelor tisulare delicate.

- O solutie de continuitate ce se extinde la limb poate continua posterior, ceea ce impune explorarea completa, care uneori poate insemna decolarea conjunctivei pentru evidentierea eventualei extinderi sclerale ale plagii

FORME CLINICE

1.     Plaga corneana fara hernie de membrane

2.     Plaga corneana cu hernie de membrane

3.     Plaga corneana stelata

4.     Plaga corneana cu pierdere de substanta importanta

7.2.2.3            Tratamentul leziunilor oculare asociate

5.1     Opacifierea cristalinului este o asociere frecventa a plagilor corneene.

5.2       Chirurgia retino-vitreana in urgente este exceptionala; se va efectua numai vitrectomie anterioara cu scopul indepartarii melanjului vitreocristalinian si sanguin.

5.3       Extractia corpilor straini intraoculari. Prezenta corpilor straini intraoculari va pune in discutie raportul risc/beneficiu al extractiei sau abandonarii lor. In chirurgia de urgenta, extractia unui corp strain este agreata, cu exceptia situatiilor cand este electromagnetic, determina reactii toxice si infectioase severe sau are localizare in segmentul anterior al ochiului. Atitudinea practica in cazul asocierii plagii corneene cu un corp strain este urmatoarea:

-        atunci cand corpul strain are sediul cornean, se va incerca extragerea pe calea anterioara de intrare; in caz de esec, se va extrage fie printr-un volet cornean lamelar (daca nu este central), fie printr-o incizie limbica regulata, cu ajutorul unei pense speciale;

-        atunci cand corpul strain este liber in camera anterioara sau in unghiul iridocornean, extractia se face printr-o incizie limbica, cu ajutorul electromagnetului sau pensei; se va mentine pupila miotica pentru a evita lezarea cristalinului; Solutia viscoelastica poate fi utila in aprofundarea camerei anterioare sau in mobilizarea corpilor straini;

-        atunci cand corpul strain este intracristalinian, extractia in urgenta se va face numai daca masele cristaliniene sunt in camera anterioara; in rest aceasta va fi evitata;




-        atunci cand corpul strain este in segmentul posterior, extractia in urgenta se va face numai pentru cei electromagnetici; se va sutura plaga corneana iar extractia se va face prin sclerotomie in imediata vecinatate a corpului strain sau prin pars plana;

Corpii straini adanc infipti in retina sau coroida, precum si cei nemagnetici pot fi extrasi mai tarziu (in saptamanile urmatoare).

Daca inchiderea primara a unei plagi penetrante corneene este efectuata cu intentia majora de a reface integritatea globului ocular, obiectivul esential pe termen lung il reprezinta reabilitarea vizuala.

INGRIJIRI POSTOPERATORII

La sfarsitul interventiei se injecteaza subconjunctival vancomicina (25 mg) si ceftazidim (100 mg) si dexametazona (10-20 mg). Se recomanda administrarea sistemica de antibiotice timp de 4-5 zile, combinand vancomicina cu ceftazidim. De asemenea, se administreaza topic antibiotice in concentratie mare (exemplu vancomicina 50mg/ml, gentamicina 15mg/ml) cu o rata crescuta de instilatie in primele zile.

La terapia antiinfectioasa se adauga medicamente cicloplegice, glucocorticoizi (prednisolon 1% de 4 ori/zi)

si, cand se impun, hipotonizante oculare.

Se vor trata tulburarile de reepitelizare prin administrarea de cicatrizante oculare, plasarea unei lentile de contact terapeutice sau a unui pansament ocular.

Pacientii vor fi monitorizati pe durata a 12 saptamani, timp suficient de cicatrizare satisfacatoare a plagii corneene.

O atentie deosebita trebuie sa fie acordata urmaririi postoperatorii a plagilor corneene la copil deoarece sunt dificultati in administrarea medicamentelor, in examinarea plagii si riscuri legate de ocluzia prelungita a ochiului (ambliopie).

Indepartarea suturilor corneene se practica atunci cand exista certitudinea cicatrizarii normale a plagii (aceasta este situatia normala), cand suturile se rup, cand nu mai indeplinesc rolul de contentie, sau cand s-a dezvoltat abces in jurul unei suturi. In mod obisnuit indepartarea suturilor se practica dupa trei luni de la interventie; este preferabil sa se indeparteze selectiv suturile. La copil cicatrizarea este mai rapida, fapt ce impune indepartarea suturilor dupa cateva saptamani sub anestezie generala sau dupa sedare.

Reabilitarea vizuala se face cu lentile aeriene sau lentile de contact. Lentilele de contact rigide ofera avantajul corectarii unor astigmatisme neregulate, fara a creste riscul neovascularizatiei. Keratoplastia penetranta reprezinta ultimul recurs in tratamentul cicatricilor corneene ce interfera cu axul vizual.

3 CORPII STRAINI

3.1. Corpii straini corneeni

Corneea poate reprezenta locul de patrundere intraoculara a unui corp stain: acesta se poate opri in cristalin, iris, vitros, retina sau orbita posterioara. Corneea retine frecvent acesti corpi straini, a caror varietate este foarte mare.

Etiologie. Circumstantele prezentei corpilor straini pe cornee sunt variabile: accidente de masina, sticla sparta, explozii, manipularea inadecvata a aparatelor de aschiere, a strungurilor, aparatelor de sudura, perforatoarelor etc. Corpii straini pot fi metalici, minerali, vegetali, sticla, material plastic etc. Substante ca sticla, nisipul si unele minerale sunt bine tolerate, putand ramane in stroma pentru o perioada lunga de timp. Alte materiale (metale, resturi vegetale, fragmente de insecte- ace ) sunt prost tolerate, determinand edem focal, reactie inflamatorie, vascularizatie si necroza.

Diagnostic. Anamneza trebuie sa se axeze pe circumstantele accidentului, cu detalii precise asupra fortei cu care corpul strain a atins corneea, deoarece in numeroase situatii corpul strain patrunde in ochi (ex. lucrul cu dalta si ciocanul); se va nota daca accidentul s-a produs in cursul activitatilor profesionale.

Corpii straini superficiali se insinueaza in epiteliul corneean; bolnavul acuza dureri oculare, fotofobie, lacrimare. Examenul obiectiv se efectueaza cu o lupa de magnificatie, dar cel mai bine cu o lampa cu fanta: exista congestie perikeratica, cornee usor dezepitelizata, iar corpul strain este infipt in cornee; atunci cand corpul strain este din fier, in jurul lui apare un inel maroniu de rugina, care trebuie indepartat odata cu acesta.

Corpii staini profunzi se gasesc cel mai frecvent in stroma corneana; paradoxal, fenomenele iritative sunt mai reduse (exceptie: situatiile cand corpul strain depaseste nivelul epiteliului cornean). O parte din corpii straini raman strict intracorneeni, altii - chiar daca raman cantonati in stroma - depasesc prin lungimea lor fetele corneei: astfel, unii corpi straini au o extremitate superficiala, iar altii proemina in camera anterioara.

Tratament. Obiectivele terapeutice sunt:

-        indepartarea corpului strain,

-        reducerea disconfortului ocular,

-        evitarea infectiei secundare si

-        minimalizarea cicatricilor corneene.

1.     Corpii straini superficiali care nu sunt incastrati in cornee pot fi indepartati printr-o simpla irigare a acestuia si indepartati din fundul de sac conjunctival cu ajutorul unui tampon de vata.

2.     Corpii straini epiteliali si stromali superficiali sunt usor de indepartat sub anestezie locala. Pacientul este asezat confortabil la lampa cu fanta, care precizeaza sediul si dimensiunea aproximativa a corpului strain. Indepartarea corpului strain se face tinand cont de profunzimea pozitiei lui:

-        corpii straini superficiali pot fi indepartati prin utilizarea unui ac de 18 Gauge ; exista si ace speciale de extras corpi straini, care au aspectul betelor de golf ("golf stick"). Cu acul sau instrumental, se realizeaza miscari de mobilizare a corpilor straini pana la completa indepartare de locul de implantare; se va evita presiunea pe cornee, mai ales ca instrumentele sunt ascutite (riscul perforatiei). Daca acesta este din fier, se va incerca eliminarea inelului de rugina in cursul aceleiasi sedinte; daca acest lucru nu s-a efectuat iar vindecarea nu se realizeaza, inelul de rugina trebuie indepartat in zilele urmatoare. Insistam asupra necesitatii unei anestezii locale foarte bune si a indepartarii corpilor straini la lampa cu fanta (biomicroscop), cu instrumentar adecvat.

Daca exista numerosi corpi straini superficiali este preferabil sa se denudeze epiteliul cu un tampon de vata imbibat in alcool, care sa permita si indepartarea acestora. Numai corpii straini localizati de-a lungul limbului trebuie indepartati individual, avand grija sa se lase o margine de epiteliu cornean ca sursa celulara de reepitelizare.

Dupa indepartarea corpilor straini, se instileaza cicloplegice cu actiune scurta- tropicamida, pansament ocular timp de 24-48 ore. Daca corpul strain este contaminat sau este de provenienta vegetala, se impune repetarea zilnica a examinarilor.

Trebuie reamintit ca pacientii cu abrazie corneana sau corpi straini nu trebuie "tratati" cronic cu anestezice administrate topic, care ar fi responsabile de defecte de reepitelizare si eroziune recidivanta consecutiva.

3.     Corpii straini inerti (sticla) situati in stroma pot fi lasati pe loc daca s-a realizat acoperirea epiteliala normala.

4.     Corpii straini toxici situati in corneea profunda trebuie indepartati; exista posibilitatea ca in cursul tentativelor de extractie sa se produca colapsul camerei anterioare. Este mai bine ca acesti bolnavi sa fie spitalizati, iar extractia corpilor straini sa se faca cu ajutorul microscopului operator. De obicei se practica o incizie limbica cu cutitul Ziegler si se introduce substanta viscoelastica in camera anterioara: daca este posibil, corpul strain se prinde superficial cu o pensa si se indeparteaza; plaga creata se trateaza prin pansament cu lentila de contact, sutura sau adezive tisulare, in functie de caracteristicile defectului.

3.2.Corpii straini intraoculari si intraorbitari

Pentru identificarea pozitiei intra sau extraoculare a corpilor straini intraorbitari se utilizeaza lentila Comberg. Se efectueaza radiografii de fata nas-menton cu privirea in sus si in jos si din profil dupa aplicarea pe suprafata globului ocular anesteziat cu xilina 2 % a unei lentile de contact cu 4 puncte de plumb incrustate, puncte ce marcheaza limbul sclerocorneean. Cele 2 incidente efectuate permit stabilirea pozitiei corpului strain in raport cu cele 4 puncte radioopace prezente pe radiografie.

Filmele radiografice pot evidentia corpi straini metalici (numar, dimensiuni) sau fracturi ale peretilor orbitari.



Tomografia computerizata este insa investigatia imagistica standard in traumatologia oculo-orbitara. Ea permite detectia unor corpi straini nemetalici mai mari de 1mm, a unor corpi straini radiotransparenti localizati in segmentul anterior al ochiului, a fracturilor orbitare si a avulsiei nervului optic.

Rezonanta magnetica nucleara permite detectia corpilor straini vegetali, a corpilor straini din plastic sau sticla situati in orbita sau anexe. Totusi RMN este mai putin utilizata in evaluarea unui traumatism oculo-orbitar in comparatie cu tomografia computerizata. De asemenea, in suspiciunea unor corpi straini intraoculari magnetici, rezonanta magnetica nucleara este containdicata

Daca globul ocular este intact, se poate efectua ecografie in mod A si B care ofera informatii utile despre o eventuala afectare a segmentului posterior si despre pozitia corpilor straini in raport cu peretele ocular. Manipularea sondei echografice este periculoasa in traumatismele oculare penetrante.

4 ARSURILE OCULARE

Sunt produse de agenti fizici (arsuri termice, electrice, radiatii ionizante, laser ) sau agenti chimici (acizi, baze). Arsurile oculare intereseaza pleoapele, conjunctiva si corneea si secundar restul structurilor oculare.

Dupa gravitatea lor arsurile se impart in:

-        Arsuri de gr. I - usoare, producand leziuni minime ale pleoapelor, conjunctivei si corneei, leziuni care se vindeca rapid si usor, sau cu minim de tratament. Subiectiv pacientul prezinta dureri intense oculare cu lacrimare si fotofobie, iar obiectiv tegumentele pleoapelor sunt congestionate, conjunctiva hiperemiata, iar corneea dezepitelizata.

-        Arsuri de gradul II - sunt mai profunde. Semnele subiective sunt asemanatoare cu cele precedente dar mai pronuntate si cu scaderea acuitatii vizuale. Pleoapele sunt congestionate si edematiate iar conjunctiva este chemotica cu zone de necroza. Corneea este edematiata cu pliuri descemetice.

-        Arsuri de gradul III- sunt insotite de zone intinse de necroza palpebrala, conjunctivala cu edem si ulceratii corneene, cu reactie inflamatorie a irisului si corpului ciliar. Paradoxal, durerea locala este mai putin accentuata, datorita distrugerii filetelor nervoase situate subepitelial. Intensitatea durerii este deci invers proportionala cu gravitatea arsurii.

Stabilirea gradului de severitate a unei arsuri este important pentru stabilirea tratamentului si evaluarea prognosticului anatomic si functional.

Tratamentul unei arsuri are ca obiective:

-        indepartarea agentului caustic

-        calmarea durerilor si sedarea bolnavului

-        prevenirea infectiilor oculare

-        restabilirea transparentei corneene si a integritatii fundurilor de sac conjunctivale si a pleoapelor

Arsurile chimice cu acizi produc coagularea proteinelor la suprafata tesutului lezat din care rezulta o penetrabilitate redusa a substantei caustice

Arsurile chimice cu baze sunt mult mai grave pentru ca ele produc reactii chimice in profunzimea tesuturilor, de maniera prelungita si intarziata. Leziunile se vor agrava in timp.

Prognosticul arsurilor chimice este in functie de

-        proprietatile fizico-chimice ale agentului nociv

-        intensitatea si durata contactului dintre agentul nociv si ochi.

-        rapiditatea si corectitudinea tratamentului instituit.

Tratamentul arsurilor oculare cuprinde 3 etape : prespitaliceasca, spitaliceasca de urgenta si tratamentul sechelelor

A. Masurile instituite in prespital sunt deosebit de importante, de ele depinzand in mare masura prognosticul ulterior :

-Oricare ar fi agentul chimic (baza, acid) precocitatea si calitatea spalaturii sunt cele doua elemente fundamentale.

- Spalatura imediata cu ser fiziologic steril, in principiu, spalatura cu apa chiar si nesterila

- Spalatura trebuie sa irige abundent fundurile de sac conjunctivale,

- Eventualii corpi straini sunt imediat retrasi, incluzand lentilele de contact, si pastrati

- Daca exista cristale de substanta caustica, indepartarea mecanica trebuie sa preceada spalatura oculara

- In celelalte cazuri, trebuie diluat agentul chimic si deci timpul de clatire va fi mai important. Se vor folosi mai multi litri de lichid (!!!)

- Ochiul va fi acoperit cu un pansament si bolnavul va fi transportat la un centru medical specializat

De evitat:

  • Neutralizarea: spalarea unei arsuri acide cu baza si invers
  • Pansamentele "compresive"
  • Instilarea de colire (anestezice, antibiotice, atropinice .) care induc blefarospasm reflex.
  • Controlarea tonusului ocular: risc de agravare a leziunilor in caz de plaga oculara

B. Tratamentul de urgenta spitalicesc are ca obiective :

a. combaterea inflamatiei si a spasmului irian reflex prin administrarea locala de antiinflamatorii nesteroidiene sau steroidiene si midriatice

b. combaterea hipertensiunii intraoculare

c. prevenirea infectiei

d. stimularea regenerarii corneene (autohemoterapie, aplicatii locale de epitelizante corneene - Corneregel , Actovegin)

e. prevenirea formarii simblefaronului prin debridari zilnice ale fundurilor de sac

C.Tratamentul sechelelor cuprinde: plastii conjunctivale in cazul simblefaroanelor, plastii palpebrale in cazul arsurilor tegumentare cu lipsa de substanta, keratoplastia si, in cazuri extreme, keratofakoproteza.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




CORIOCARCINOMUL
MIGRENA (HEMICRANIA)
Masajul - arta si stiinta vindecarii
Hernia pulmonara mediastinala
RUJEOLA
SISTEMUL MUSCULAR GENERALITATI
LUCRARE DE DIPLOMA - INGRIJIREA NOU NASCUTULUI LA TERMEN
Adrenergice inhalante
INGRIJIREA PREOPERATORIE SI POSTOPERATORIE A BOLNAVULUI CU CANCER GASTRIC
HEPATITA VIRALA ACUTA