Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
Proprietatile Sangelui


Proprietatile Sangelui


Proprietatile Sangelui

Culoarea -rosie,determinata de Hb din hematii (mai inchisa in sangele venos datorita prezentei Hb H)

Temperatura - 37.7 - 38 grade mai mare in tesuturi cu procese metabolice intense(ex ficat 40 grade),mai mica la nivelul pielii 36 grade(contact cu mediul extern) si a creierului 36 grade(eficienta mare).

Densitatea sau greutatea specifica depinde de elementele figurate,proteinele plasmatice,electroliti.

In sangele integrat la barbat 1057-1067,la femei 1051-1061.

In plasma 1028-1030,iar in plasma deproteinizata 1006.

Se determina cu metoda Philips Van Slyke comparative cu a unei solutii de So4Cu de densitati cunoscute si da indicatii asupra concentratiilor proteinelor plasmatice,concentratiei Hb,hematoclitului.



 

Vascozitatea(sau frecarea interna)

Este forta ce se dezvolta intre straturile in miscare ale unui lichid, animate de viteze diferite.Ea tinde sa egaleze vitezele.Se determina indirect ,comparative cu a apei,cu vascozimetru Hess.Cu el se masoara distanta parcursa in doua capilare de cele doua lichide(sangele sau plasma si apa)aspirate sau impinse cu aceeasi forta.Cu aceasta metoda vascozitatea sangelui este de 3,8 -4,5 ;a plasmei 1,65-1,70.

Vascozitatea depinde de :

  • Frecarea intre straturile sangelui(curgere laminara)

Frecarea plasmei de elementele figurate si de proteinele plasmatice

Prezinta importanta deoarece:

  • Reprezinta un excitant pentru activitatile cardiace
  • Se adauga rezistentei periferice(frecarea sangelui de peretii arteriolelor) contribuind la realizarea tensiunii arteriale(TA)

In cazul vascozitatii crescute (poliglobulii),TA creste solicitand cordul si reprezinta pericolul unor accidente vasculare cerebrale.In cazul folosirii unor lichide de inlocuire a sangelui,acestea trebuie sa aibe aceeasi vascozitate cu a sangelui

 

 

 

Presiunea Osmotica

 

Osmoza =un proces pasiv de trecere a solventului (in organism apa) printr-o membrana semipermeabila (permeabila pt solvent dar impermeabila pt solvit )dinspre mediul diluat spre cel concentrat .

Prin aceasta trecere presiunea lichidului pe membrane creste opunandu-se osmozei .In momentul in care opreste osmoza presiunea se numeste presiune osmotica .

Ea depinde de concentratia particulelor din solutie si nu de dimensiunea lor.Practic presiunea osmotica e un mod de a exprima concentratia in particule a unei solutii .

Ca unitate de masura se foloseste Osmol-ul ,adica un mol gram (6*10 la 23 molecule )dintr-o substanta daca aceasta nu se disociaza .Daca se disociaza in 2 ioni (ex ClNaàCl si Na )un molgram dezvolta 2 osmoli.In medicina se foloseste miliosmolul ,care dezvolta o presiune de 19,3 mmHg (in 1l apa).

Presiunea osmotica se poate exprima in mai multe feluri dupa modul de determinare :

          In miliosmoli -in functie de concentratie in particule este de 300mosmolil

          In mmHg daca se determina cu osmometru si este de 5453mmHg in plasma sanguina si 5430 mmHg in plasma interstitiala

          Ca punct crioscopic=diferenta dintre temperatura de inghetare a solventului sic ea a solutiei (-0,58 grade)

          Ca rezistivitate electrica ,pt plasma sanguina la 18 grade e de 90-100 osmcm ,la 37 grade Celsius -70 osmcm

Principalul ion care determina osmolaritatea lichidelor organismului este Na si anionii care il insotesc (Cl ,HCo3) de aceea se poate calcula aprox presiunea osmotica

Aceasta presiune include si presiunea exercitata de proteinele din plasma sanguina .In organism exista bariere ce separa medii cu concentratii diferite deci cu presiuni osmotice diferite ,cum ar fii peretele interstitial prin care sunt transportati active Na ,glucoza ,aminoacizii ,deci se creaza diferente de presiune osmotica .Apa trece pasiv prin osmoza spre mediul cu concentratie mai mare deci cu presiune osmotica mai mare .Acelasi fenomen se observa la nivelul tubului renal .Mb celulara se comporta ca o mb semipermeabila pt ioni care sunt transportati activ .Ei nu trec liber .

La acest niv sensul de trecere a apei prin osmoza fiind determinat de valoarea presiunii osmotice din cele 2 medii :celular si extracelular .

Cum presiunea osmotica a mediului intern este mentinuta constanta , presiunea osmotica intracelulara se mentine si ea constanta datorita osmozei,oferind conditii optime de functionare acelulei .

Mentinerea constanta a presiunii osmotice a mediului intern se face prin punerea in functiune a mecanismului tensio-osmo-reglator .

Receptorii care sesiseaza modificarile presiunii osmotice a sangelui -osmoreceptorii -se gasesc in hipotalamus (un grup de neuroni ).Ei sunt excitati de presiunea osmotica crescuta a sangelui ce ii iriga (apa iese prin osmoza)din osmoreceptori




Stimuli sunt transmisi:centrului setei declansand senzatia de sete ,nucleului supraoptic din hipotalamus ,care secreta ADH (hormon antidiuretic ).Pe cale sanguina acesta ajunge la rinichi stimuland reabsorbtia apei (trecerea din tubul renal in sange )la nivelul nefronului distal .Prin participarea acestor 2 mecanism creste aportul exogen de apa ,ca sic el renal.Sangele se dilueaza ,presiunea lui osmotica revenind la normal.Scaderea presiunii osmotice a plasmei sanguine inhiba senzatia de sete si secretia de ADH ,apa se elimina prin urina si din nou presiunea osmotica sanguina revine la normal.

Reiese ca presiunea osmotica a plasmei sanguine influienteaza osmoreceptorii .Plasma sanguina transporta ADH la rinichi ,deci cea care este reglata este presiunea osmotica a plasmei sanguine .Cum prin peretele capilar trece cu usurinta apa si ionii ,presiunea osmotica a plasmei sanguine se egaleaza cu cea a plasmei interstitialedeci a intregului mediu intern.

Mentinerea constanta a presiunii osmotice =izotonie .

Solutii izotonice cu mediu intern :serul fiziologic (Cl Na 0,9%).serul glucozat (glucoza 5,4 %)

Daca mecanismul tensio-osmo-reglator este depasit apar dezechilibre hidroelectrolitice cum ar fii:

        Scaderea presiunii osmotice a mediului intern ca urmare al unor pierderi de saruri prin varsaturi ,sau diaree puternice,transpiratii abundente .In aceasta situatie are loc osmoza apei spre celule care duce la superhidratare cu hipotonie celulara

        Cresterea presiunii osmotice a mediului intern (lipsa ingestiei de apa ,cresterea concentratiei glucozei in mediu intern in diabetul zaharat )duce la osmoza apei spre mediul intern ,cu deshidratare si hipertonie celulara .Aceste dezechilibre sunt resimtite de toate celulele nervoase ,apar stari de astenie ,tulburari psihice ,se poate ajunge la coma.

        Dezechilibrele hidroelectrolitice se instaleaza mai repede la copii (au schimburile hidrice mai intense )

Corectarea lor se face dupa determinarea volumelor hidrice a presiunii osmotice ,a concentratiei ionice .Se practica in sectiile de reanimare.

PRESIUNEA COLOIDOSMOTICA

 

Este presiunea osmotica a proteinelor .Cele 7,5 g% proteine din plasma sanguina dezvolta o presiune osmotica de 28mmHg .Un rol important il au albuminele deoarece reprezinta 58% din proteinele plasmatice si au molecule mici .(gr m =68000)Ele asigura 80% din presiunea coloidosmotica .Desi are o valoare mica ,are un rol important in schimburile de la nivelul mb capilare ,care nu este permeabila pt proteine ,deci se comporta ca o mb semipermeabila fata de proteine .Astfel apa e mentinuta in arborele vascular de proteine.Cand proteinele din plasma sanguina scad ,apa extravazeaza si cand depaseste 6l apar edemele.

Cand proteinele scad sub 2 g% se instaleaza colapsul (prin scaderea vol sanguine si a TA)

Scaderea albuminelor are loc :

        In lipsa de aport (inanitie malabsorbtie )

        Scaderea formarii (insuficienta hepatica)

        Exces de eliminare (nefroza)

Mentinerea constanta a presiunii coloidosmotice se face prin reglarea sintezei proteinelor.

ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC

 

se apreciaza prin pH.

pH -ul exprima concentratia actuala a H.Mediile din organism sunt solutii apoase .Apa disociaza f putin in H si OH ;[H] *[OH]=10la -14.La temp de 20 de grade [H]=[OH]=10 la -7.

SORENSEN a propus o exprimare mai simpla a concentratiei de H+ sub forma DE LOGARITM CU SENS SCHIMBAT,deci in loc de 10 la -7 ...7 si la denumit pH.Adaugarea de h in mediu (10 la -6.10 la -2 )creste concentratia de H iar pH scade (6.2).Adaugarea de OH - care fixeaza H+ concentratia acestuia scazand (10 la -18 ..10 la -10 ),iar pH creste.rezulta ca pH exprima atat aciditatea cat si alcalinitatea unei sol :

ph =7 neutru

pH=<7 acid

ph=>7 alcalin

in organism pH intracellular este de 6,9 ,iar a lichidului extra celular este de 7,4 0,05




Desi nu au aceiasi val intre ele exista inter relatii :cabd creste H in LEC ,acestea patrunde in cel in schimbul k+,scaderea H in LEC determina iesirea H + din cel in schimbul K+

Limitele viabilitatii sun cup intre 7,1 si 7,8 ; in afara lor viata nu este posibila .Mediul acid scoate din functie celula nervoasa (coma diabetica) ,mediul alcalin duce la hiperexcitabilitatea neuro-musculara (prin fixarea de Ca pe proteinele mai electronegative)la tetanie ce poate determina axfixia prin contractia muschilor respiratori.

Cu toate acestea pH ramane constant 7,40,05 prin interventia :

        Mecanismelor biochimice-sisteme tampon

        Mecanisme biologice-participarea organelor, mai ales plamanul si rinichiul

Sisteme tampon

 

Sunt um component al sangelui

Sunt rep de un acid slab si anionul acestuia rezultat din disociere,sub forma de sare ex :H2CO3àHCO3 +H (HCO3a HCO3Na bicarbonat de sodiu )In cazul unui aport de H reactia deviaza spre stanga (H+HCO3àH2CO3)cand cresc OH in mediu (OH se uneste H)si reactia deviaza spr dreapta (H2CO3àHCO3 +H).IN ambele cazuri concentratia H se mentine constanta ,astfel daca in sange patrunde un acid mai puternic decat H2CO3 de ex acidul lactic ,acesta reactioneaza cu HCO3Na rezultand lactat de sodiu si H2CO3 .Astfel un acid mai puternic a fost transformat intr-unul mai slab H2CO3 ,care se desface in CO2 si H2O,iar CO2 este eliminat prin plaman

SISTEMELE TAMPON DIN SANGE : PLASMA

In plasma : H2CO3HCO3Na ;PO4H2Na PO4HNa2(proteina proteinat de Na)

In hematite H2CO3HCO3K (oxihemoglobina oxihemoglobinat K) ,(HEMOGLOBINA /HEMOGLOBINAT DE K)

Din cele de mai sus reiese ca patrunderea unui in sange a unui acid mai puternic decat H2CO3 determina consumarea HCO3 ,de aceea pt cunoasterea echilibrului acido -bazic ,pe langa determinarea pH trebuie sa cunoastem si rezerva de HCO3¯ adica capacitatea de neutralizare a unui aport de H.

Aceasta cantitate de bicarbonat ,determinate in anumite conditii se numeste rezerva alcalina (cantitatea de HCO3, exprimata in vol CO2 din 100 ml plasma ,la temperatura de 37 grade C ,la presiunea atmosferica 760 mmHg si la presiunea C02 de 40 mmHg)si este in medie de 60 ml sau 27 mEg/l

Doi cercetatori Henderson si Hasselbach, aplicand legea maselor sist tampon al acidului carbonic au ajuns la urmatoarea ecuatie care le poarta numele :pH=pK+logHCO3/H2CO3,pK este constanta de disociere ,H2CO3 are val de 6,1 ;HCO3/H2CO3 ,exprimata in vol CO2 ,este 20, log 20 =1,25 ,deci pH=6,1+1,25=7,35

Reiese ca pH depinde de raportul HCO3/H2CO3.

Mentinerea constanta a acestui raport se face prin interventia organelor :plamanul mentine concentratia HCO3(prin eliminarea CO2),iar rinichiul are capacitatea de a reface HCO3¯.

In organism se stabileste un echilibru intre diferitele sisteme tampon ,mentinerea constanta a raportului HCO3/H2CO3 face ca si in celelalte sisteme tampon acest raport sa fie conform ph-ului stability de HCO2/H2CO3 .

Formarea HCO3¯ in sange ,are loc in hematii deoarece unirea CO2 H2O pt formarea H2CO3 necesita prezenta unei enzime :anhidraza carbonica (AC)care grabeste procesul de 200x.Ea nu se gaseste in plasma ci in hematii .Formarea HCO3 se face in cadrul fenomenului de membrane HAMBURGER(migrarea CI¯)

CO2 format in timpul proceselor metabolice trece din tesuturi in sange conform gradientului de presiune si din plasma patrunde in hematii unde sub actiunea AC se uneste cu H2O rezultand H2CO3 care disociaza HCO3 si H.Concomitent O2HBK pierde O2 (presiunea O2(presiunea O2 scade el fiind consumat de tesuturi )si se transforma in HbH ,un acid de 70 X mai slab decat O2Hb si chiar mai slab decat H2CO3.El pierde K si fixeaza H rezultat din disocierea H2CO3.

HCO3¯ se acumuleaza in hematii ca HCO3K si fiind un ion negativ trece in plasma conform gradientului de concentratie .In plasma intalneste Na din ClNa si formeaza HCO3Na , Cl trece in hematii in schimbul HCO3 si formeaza in hematii CIK.Revenind la ecuatia Hendersson Hasselbach s-a retinut ca pH depinde de raportul HCO3/H2CO3

Cat timp acest raport se mentine la valoarea de 20 pH -ul este normal .Devierile acestui raport poarta denumirea de acidazie (raportul scade )si alcaloze (raportul creste ).Cand modificarea are loc pe seama HCO3 se numesc acidoze sau alcaloze metabolice.Cand are loc pe seama H2CO3 acidoze sau alcaloze respiratorii.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




VOMITOXICOZA (Intoxicatia cu factorul emetizant si de refuz al hranei)
VASCULOPATII PRIN COMPRESIE
ANGIOGRAFIA
TABAGISMUL
Peritonitele
BOALA INFLAMATOARE PELVIANA
Faza exudativa a inflamatiei : vasodilatatie si crestrea permeabilitatii capilare
Patogenia tuberculozei
Condromul
Luesul tertiar