Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Diareea acuta la sugar


Diareea acuta la sugar




DIAREEA ACUTA LA SUGAR

CAPITOLUL I

            In toata lumea , diareea  este o cauza majora de boala si moarte la sugar .

            Diareea este produsa de cle mai multe ori de o infectie intestinala , de obicei autolimitata, dar in cazul anumitor etimologii , ea poate deveni cronica .

            Aproximativ 60-70%  din mortalitatea prin boli  diareice acute este conditionata de deshidratare.




            Numeroase studii au aratat ca efectele imediate si tardive ale diareei asupra dezvoltarii sugarului produse prin anorexie reduce aportul alimentar si malabsorbtia prin disfunctie intestinala . Chiar si in tarile unde diareele  nu reprezinta o problema majora de sanatate enteroinfectiile constituie o cauza importanta de morbiditate , mortalitate si daune economice.

1.DEFINITIE

            Definirea diareei intampina unele dificultati generale in mare diversitate a cauzelor si mecanismelor de producere . O definire convenabila a diareei este urmatorea  :  diareea acuta este o malabsorbtie temporara a apei , electolitilor si a unor principii ( dizaharide si grasimi ) alimentare , ducand la evacuarea accelerata a continutului intestinal si soldandu-se cu pierderi .

            Diareea acuta este un proces acut, de obicei infectios si autolimitat. Daca pierderile insumeaza intr-un interval scurt ( 24-36 h ) o scadere mai mica de 5% din greutatea corporala initiala se considera ca boala este usoara ; intre 5% si 10 % i se atribuie o gravitate medie ; daca scaderea ponderala este mai mare de 10% se considera ca este vorba de toxicoza de exicatie ( arhidremica ) de cauza digestiva .

2. ETIOLOGIE

            In etiologia diareei ecute sunt incriminati factorii determinanti si factorii favorizanti .

            Factorii determinanti sunt :

A.INFECTIILE

a.)    Infectiie enterale

-microbiene : Shigella , Escherichia coli , Stafilococ , piocianic, Klebsiella etc;

- virotice : echovirus , enterovirus , rotavirus (factor etiologic al diareelor de iarna )

- parazitare : entamoeba histolitica , Giardia lamblia

     b.)Infectii parenterale :rinofaringita , otita medie si ostomastoidita , infectii urinare , piodermite , boli infecto – contagioase .

B. ANTIBIOTICE : Ampicilina , lincomicina , tetraciclinele etc

C.GRESELI IN ALIMENTATIE : (de dieta, dietetice );

a.)Greseli cantitative : supa si subalimentarea ;

b.)Greseli calitative : dilutii necorespunzatoare de lapte , excese unilaterale , alimente necorespunzatoare ;

D. ALERGIA

E. MALNUTRITIA

Factorii favorizanti sunt :

a.)     Ingrijirea deficitara ( igiena si/ sau factorii de mediu) : igiena individuala si a mediului , frigul , factorii meteorologici ;

b.)    Factorii constitutionali :varsta mica (nou-nascut, sugar  1-3 luni), greutate mica la nastere , diatezele , prematuritatea.

3.PANTOGENIA DIAREEI ACUTE

      Mecanismele patogenice si consecintele fiziopatologice sunt variate si complexe si par sa nu fie identice  in diferite forme de boala.

      Echilibrul florei intestinale poate interveni in protejarea tractului intestinal de actiunea agresiva proprie a acestei flore sau a celei exogene.

      O prima tulburare implicata in mecanismul producerii diareei consta in modificari primare si/sau secundare ale florei intestinale datorata fie :

a.) unei infectii enterale cu bacterii invazive (Shigella. Salmonella ) sau enterotoxigenice(Escherichia coli patogen) ;

b.) ascensiunea germenilor saprofiti din intestin

c.) colonizarea cu germeni patogeni dupa antibioterapie prelungita

      Dezvoltarea accentuata a florei intestinale , peste limitele normale isi exercita o activitate peristaltica cu atat mai accentuata cu cat cresterea ei cantitativa este mai mare .In urma acestui mecanism , continutul intestinal va fi eliminat rapid , inainte ca alimentele sa se fi absorbit , Din acest moment se instaleaza a treia tulburare  ce consta in  limitarea capacitatii intestinului de manipula apa si electrolitii(malabsorbtia apei si a electrolitilor ), care sub actiunea enzimelor bacteriene si a exotoxinelor bacteriene determina aletrari ale mucoasei intestinale .

      Acestea sunt urmate de inhibarea transportului de sodiu si inhibarea absorbtiei glucozei cu acumularea unor ccantitati excesiv de mari de apa si sodiu in colon , concretizata mai apoi in scaune diareice apoase.

      A patra tulburare consta in digestia si absorbtia insuficienta a lactozei din lapte , prezenta in intestin a lactozei nedigerate si neabsorbite fiind cauza de diaree.

      Al cincilea „ eveniment” fiziopatologic al mecanismului de producere al diareei este inhibarea absorbtiei glucozei care rezulta din deconjugarea si deshidroxilarea acizilor biliari precum si ca urmare directa a lezarii mucoasei intestinale prin infectie .

      Ultimul „eveniment „ fiziopatologic in diareea acuta este tulburarea fazei intraluminale a absorbtiei grasimilor . Deconjugarea bacteriana a acizilor biliaru poate duce la scaderea cantitatii de acizi biliari cu rol in digestie si absorbtie .

Interferarea formarii miceliilor tulbura absorbtia grasimilor .Rezulta diaree cu caracter steatoreic.

      Consecintele fiziopatologice ale acestor „evenimente” ale mecanismului de producere a diareei acute sunt :deshidratarea si tulburarile electrolitice si acido-bazice in formele acute .Intensitatea acestor consecinte depinde de varsta bolnavului , durata bolii , prezenta sau absenta unor tulburari asociate , starea de nutritie anterioara imbolnavirii.

4.SEMNE SI SIMPTOME CLINICE

            Debutul diareei poate fi precedat de o perioada prodomala dominata de anorexie , schimbarea comportamentului (indispozitie , agitatie , somn superficial) , aparitia precoce a a eritemului fesier si stagnarea curbei ponderale.

            Perioada de stare - este marcata de aparitia scaunelor diareice (4-5 scaune/zi) mucogrunjoase , nelegate , cu grunji albiciosi , verzui sau maronii , de diferite marimi si mucus (produs al secretiei intestinale ) , plutind intr-un lichid vascos (scaun  „tocat „) ,Alteori scaunele sunt  mai frecvente ( 8-10 scaune/zi ) , lichide , spumoase , emise in jet , cu gaze. Scaunele lichide sunt bogate in apa si sarace in substante solide (cativa grunji fini si mucus ).Sunt de culoare galben-verzui sau verde : miros de acru ( prin predominarea proceselor de fermentatie ); reactia este acida ( tradeaza tulburaraea absorbtiei lipidelor , mirosul putred si reactia alcalina , tradeaza tulburarea absorbtiei proteinelor) .

            Varsaturile reprezinta al treilea simptom digestiv important , dar neobligatoriu pentru stabilirea diagnosticului ( nu survin in toate cazurile ).Cand apar sunt frecvente si abundente : pot antrena la randul lor mari pierderi de apa , clor si potasiu . Colicice intestinale manifestate prin tipat si frecarea calcaielor (se pot produce ulceratii) sunt proprii enterocolitelor .

            Meteorismul abdominal - consecinta a accentuarii fermentatiei si/sau parezei musculaturii intestinale , survin in forme grave. 

            Starea generala se poate mentine buna sau este usor modificata in formele usoare sau medii. Dispare culoarea roz a tegumentelor ; sugarul este agitat . Febra poate lipsi .O ascensiune termica moderata , survenita la debut , la sufarii de varsta mica , poate fii consecinta deshidratarii ( febra de „sete” , febra de deshidratare ), si dispare odata cu rehidratarea . Persistenta febrei (diareea febrila ) are semnificatii de boala infectioasa . Scaderea tolerantei digestiva si a rezistentei la infectii se traduce prin incapacitatea sugarului de a valorifica alimentele si prin usurinta contractarii alor infectii ( cutanata , otite , pulmonare , etc ) .Scaderea in greutate traduce in primul rand ( atunci knd boala isi mareste evolutia ) , slabirea .Ca urmare a deshidratarii si tulburarilor hidroelecrolitice se pot inregistra , in grade varibile : deprimarea fontanelei , diminuarea turgorului , oliguria etc. Estimarea deshidratarii se poate face urmarind urmatorul tabel :

Semne clinice

Grade de deshidratare

Toxicoza

Usoara

Medie

1.Pierderea ponderala

Sub 5% din greutatea initiala

5-10% din greutatea initiala

Peste 10%din greutatea  initiala

2.Varsaturi alimentare

1-5/ zi

5-10/zi

10-30/zi , incoergibile, initial alimentare , apoi bilioase

3.Scaune diareice

Sub 0 scaune in 24 h

Peste 10-15 scaune / zi

30-40 scaune in 24 h

4. Sete

Usoara





Medie

Intensa

5. Mucoase

Normale

Uscate

Prajite

6. Facies

Normal

Usor intoxicat

Anxios, cu ochi infundati in orbite, cearcane albastrui

7. Lacrimi

Prezente

+ / -

Absente

8. Tegumente

Normale

Cenusii

Palide

9. Temperatura tegumentelor

37-38 Grade Celsius

38-39 Grade

Celsius

39-40 Grade

Celsius

10. Turgorul pielii

Normal

+ / -

 Scazut, de consistenta pastoasa

11. Persistenta placii cutanate

Absenta

Moderata

Asccentuata (piele ca o carpa umeda )

12. Fontanela anterioara

Plata

Usor deprimata

Deprimata

13. Stare generala

Normala

Usor alterata

Alterata , agravata

14. Colapsul vascular

Absent

Absent sau cu oarecare tendinta

Prezent

15. Volumul de urina eliminat in 24 de h

Normal

Ewdus

Mult redus pana la absenta temporala

16. Tulburari neurologice

Absente

Absente sau usoara agitatie

Agitatie pana la stare convulsiva

17. Tulburari respiratorii

Absente

Absente

Dispnee cu polipnee , respiratie acidotica

5. Investigatii paraclinice si de laborator




            In principiu se disting 3 tipuri de examene : de scaun , de sange si de urina .

            a.)Examenul scaunului : determinarea naturii infectioase a agentului cauzal se face numai prin coproculturi repetate , iar germenii ca: stafilococ , proteus , piocianic se pot pune in evidenta si in culturi pure.

            Pentru virusuri sunt necesare insamantarile de materii fecale pe culturi de tesuturi si cresterea titrului anticorpilor ( repetate la 15 zile).

Pentru determinarea sensibilitatii agentului infictios se face antibirograma .Aceasta se face inainte de administrarea tratamentului medicamentos cu antibiotice.

            b.)Examenul sangelui : Recoltarea probelor de sange se efectueaza de cele mai multe ori din sangele venos.Pentru determinarile echilibrului acidobazic , se recolteaza sange capilar dupa ce zona respectiva (calciul ) a fost incalzit , pentru a fi cat mai bine irigata.

            -natremia : normal 137-145mEq/l ; in sferturi din cazuri exista hiper natremie (peste 150mEq/l ) si intr-un sfert din cazuri hiponatrmie (sub 135 mEq/l )

            -potasemia : normal 4,5-5,3 mEq/l ; initial este hipotasemie (consecinta a pierderii digestive ) , urmand apoi o hiperpotasemie transitorie ( prin iesirea ionilor de potasiu in interstitiu ) ;

            -cloremia : normal 5 mEq/l ; avem hipercalcemie ;

            -magneziemia: normal 1,5-1,8 mEq/l . apoi avem hipomagneziemie ;

            -proteinemia : normal 6-6,5 g % ; cand este crescuta tradeaza hemoconcentratia ;

            -uremia : este crescuta aproape constant ( 1g% sau mai mult ) ;normal 0-10  -0,25g% ;

            -echilibrul acido-bazic : in toxicoza exista acidoza metabolica ( semn clinic precoce ).

            c.) Examenul urinei :  noteaza albumina, cilindrii hialini si hematulie microscopica,  ca urmare a insuficeintei renale functionale reversibile

            6. Forme  clinice

            Diareea acuta la sugari prezinta mai multe forme clinice , avand in vedere ca si etiologia este foarte variata .Dintre aceste forme clinice mentionam :

a.)    Forma comuna (nespecifica) a sugarului descrise anterior

b.)    Forme infectioase care pot fii :

1.     Virale : -diareea acuta virala , care este considerata ca fiind cea mai frecventa

-        diareea infectioasa a sugarului , virusul se localizeaza in mucoasa intestinului subtire superior, determinand dimensiunea activitatii dizaharidazelor si alterarea trasportului sodiului prin mucoasa intestinala , fara sa modifice secundar flora intestinala , metabolismul sarurilor biliare si peristaltismul

2.     Bacteriene : diareea dizinteriforma ( shigelloza )este un sindrom cu etiologie infectioasa si manifecstarea clinica zgomotoasa ( debut brusc cu febra , frison , indispozitie , apoi colici abdominale , tenesme si scaune apoase  foarte numeroase ,cu mucus,  sange si puroi ).

Daca in coprocultura se gasesc bacili dizenterici (Shigella) atunci trebuie considerata ca o dezinterie

3.Diareea acuta cu Salmonella : -cel mai adesea boala se vindeca spontan dupa cateva zile de la debut.Rareori evolutia imbraca un caracter tentant .Unii din copii pot deveni purtatori , acest aspect fiind demn de retinut pentru potentialul epidemiologic pe care il pot prezenta

Colidispensia ( infectii digestive cu Fachirichia coli ) poate produce epidemii institutionale prin trasmiterea de la personalul de ingrijire , mame sau sugari infectati ( care pot fii asimptomatici ).de la sugari si nou-nascuti  respectiv . Debutul este insiduos , cu scaune diareice urat mirositoare , verzi stare generala alterata .In coprocultura se evidentiaza Fachirichia coli anteropatogene

-        Diareea indusa de antibiotice ( diareea pseudomembranoasa ) apare dupa folosirea antibioticelor ,  administrate oral pe o perioada indelungata produce diareea , aceasta pentru ca antibioticele pe de o parte lezeaza mucoasa intestinala , iar pe de alta parte distruge flora intestinala normala si polifereaza germenii selectionati , rezistenti la antibioticele respective si deosebit de virulenti .

4.Parazitare :-acestea pot fi produse de Giardia , Monilia sau alti paraziti:

A. Forme alergice : alergia la laptele de vaca apare ori de cate ori sugarul este alimentat artificial cu lapte de vaca in dilutii necorespunzatoare la varsta si greutatea sa .

7. Diagnosticul pozitiv

     Diagnosticul pozitiv se pune pe : datele istoricului , ale examenului fizic pe caracterele scaunului si pe unele teste de laborator ( care limiteaza numarul de agenti etiologici probabili ).

Istoricul cuprinde varsta copilului , anotimpul imbolnavirii , istoricul expunerii la o infectie enterala , medicatia precedenta , deplasari in zone endemice cu :Salmonella , Escherighia coli , etc ; indigestia de substante toxice ( fier ,etc)

     A . Examenul fizic al copilului se va evidentia simpotomatologia  bolii  eventual se vor nota si alte infectii asociate cu diareea ( otita media , pneumonia ).

Intereseaza gradul deshidratarii , turgorul pielii , starea fontaneleli anterioare , diureza , starea SNC , aporturi de lichide , de alimente , de lapte etc.

     B . Testele de laborator : -examene din sange , urina, scaun.

     C. Exemene particulare : care se efectueaza mai rar cu indicatii speciale.

     Rectoscopia , in cazurile de diaree cu scaune diareice sangvioletnte in care pot fii evidentiati germenii in copriculturi si /sau care nu raspund la tratament .

-examenul baritat al tubului ndigestiv , cand se suspecteaza una din etiologiile neinfectioase prezente.

8.Diagnosticul diferentiat

     Dignosticul diferentiat se face mai intai in diferitele forme clinice ale diareei , avand in vedere ca tratamentus medicamentos va fii diferit.

     In cazul diareei acute fara deshidratare , diagnosticul diferentiar se face cu :

a.)     Invaginatia intestinala : ce evolueaza cu dureri abdominale , colicative  si scaunel diareice tipice ( cu sange  proaspat ).

b.)    Meningita septica , ce evolueaza cu febra , diaree, varsaturi rebele la tratamentul aplicat : fontanela anterioara poate sa nu fie bombata si sugarul poate sa nu faca convulsii .

c.)     Maladia Hirschsprung : se manifesta prin scaune diareice severe in perioada neonatala , meteorism abdominal , ceea ce duce la deshidratare si aspect toxic.daca boala nu este recunoscuta si tratata corect , mortalitatea poate atinge 80% din cazuri .

d.)    Diareea cu candida : apare la prematuri si nou-nascuti care fac initial o boala diareica acuta si cei expusi la antibioterapie timp indelungat

Diagnosticul este ajutat de eritemul perianal si de ulceratia tipica ( alba ) cu placi de candida

e.)     Intoleranta la dizaharide ( deficientul de lactoza cel mai frecvent ) : apare dupa o boala diareica acuta sau cu o complicatie a acesteia .

-ulcerul duodenal(foarte rara la sugari )  : se poate manifesta cu scaune diareice .

- leziunile intracraniene ( tumorile sau hematomul subdural ) pot fii insotite de scaune diareice

- unele boli de metabolism ( hiperglicemia ) , deficitele ciclului ureei se manifesta cu diaree

- deficitele imunologice concenitale (sindromul Digeorge ) se insotesc la diaree

- sindromul hemolitic uremic incepe sau este insotit foarte frecvent de scaune diareice oliguria poate fi remarcata tardiv la sugar ( scaunele apoase pot fii confundate cu urina )

- diareea postprandiala :in diareea acuta cu deshidratare peste 10% se face diagnosticul diferential al toxicozei de exicatie cu :

a.) coma diabetica ( acidocetozodiabetica) :

b.)peritonita purulenta , cand tratamentul de reechilibrare hidroelectrolitica se introduce de rutina hidrocortizon , semnale abdominale din peritonita (aparare abdominala ) lipsesc sau sunt foarte sterse .

c. ) Sindromul primar de hiperventilatie : apare la sugarii care dupa o infectie gripala banala sau o encefalita incep sa hiperventileze ( respiratia este foarte adanca dar mult mai rapida ca in toxicoza ).

d.) infectii cu tract urinar

9. Diagnosticul  infirmier ( diagnosticul de nursing )

     Diagnosticul infirmier este diferit de diagnosticul medical.Daca diagnosticul medical descrie procesul bolii si orienteaza spre patalogie , diagnosticul de nursa descrie reactia perosanei fata de procesul bolii si orienteaza spre persoana si se modifica dupa reactia persoanei. Deci diagnosticul de nursing reprezinta un enunt concis , actual sau probabilal manifestarilor de dependenta al persoanei , regrupate sau nu si legate de sursa de dificultate.In functie de diagnosticul de nursing stabilit , asistenta medicala intocmeste „procesul de ingrijire” ce reprezinta conform virginei Henderson , modul in care asistenta medicala determina problema pacientului , planifica ingrijirile , le executa sau apeleaza la altcineva pentru ajutor si evalueaza in ce masura planul de ingrijire a permis rezolvarea problemei identificate . Prin problema pacientului vom intelege imposibilitatea acestuia de a-si satisface independent de altii una sau mai multe din cele 14 nevoi fundamentale enumerate de Virginia Henderson :

1.Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata

2.Nevoia de a se alimenta , de a se hidrata

3. Nevoia de a elimina .

4.Nevoia de a se misca si a –si pastra  o buna postura .

5.Nevoia de a dormi, de a se odihni

6.Nevoia de a se imbraca , a se dezbraca.

7.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale .

8.Nevoia de a evita pericolele

9.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele

10.Nevoia de a comunica

11.Nevoia de a-si practica religia si a actiona conform cerintelor proprii.

12.Nevoia de a se realiza .

13.Nevoia de a se recreea.

14.Nevoia de a invata.

Se disting trei diagnostice de ingrijire:

-diagnosticul de ingrijire actual , in care tinem seama de manifestari prezente observabile.

-diagnosticul de i ngrijire potential , care descrie o problema ce se va ivi daca nu facem nimic sa o impiedicam

-diagnsticul de ingrijire probabil , care descrie o problema a carei prezenta nu este certa, dar sunt indicii care lasa sa se intrevada.

Procesului  de ingrijire  i se descriu mai multe etape :

a.)     culegerea datelor sau a informatiilor

b.)    analiza si interpretarea datelor care ne va permite identificarea problemei (manifestari de dependenta ) , cauza problemei (etiologia)si semnele de dependenta .

c.)     formularea de  obiective pentru satisfacerea nevoii

d.)    planificarea de actiuni sau interventii ale asistentei medicale

e.)     evaluarea atingerii obiectivelor (aprecierea rezultatelor ingrijirilor )



f.)     ajustarea planului de ingrijire(cand obiectivul a fost atins ).

10.Evolutie

            In formele usoare si medii evolutia este favorabila si se poate vindeca in 5-7 zile .In formele grave cu sindrom de deshidratare peste 10% , evolutia este trenanta si depinde de factorii etiologici si favorizanti care au provocat deshidratarea cat si de tratamentul aplicat care trebuie sa fie precoce si cat mai corect instituit si „terenul” pe care il efectueaza tratamentul : orematuritate , varsta mica a sugarului , malnutritia , infectii secundare diverse .

11.Prognostic

            Formele usoare au un prognostic bun , in timp ce formele grave de diaree pot avea un prognostic rezervat . Factorii favorizanti pentru prognosticu rezervat sunt : varsta mica a sugarului , prematuritatea , malnutritia , infectia secundara severa, modificari anatomice ( renale , cerebrale , hepatice )

12.Complicatii

Complicatiile diareei acute pot fii :

1.Sindromul de deshidratare cu soc si acidoz

2.Hiperpotasemia

3. Hipernatremia

4.Hemoragia cerebrala in caz de hipernatremie.

5.peritonita , pneumonia , infectia de tract urinar , meningita

6.Leziuni cerebrale prin tromboze venoase secundare perfuziilor endovenoase, mentinute timp indelungat .

7.Prolaps  rectal

8.Sindrom nefrotic prin tromboza bilaterala a venelor renale .

9.Invaginatia intestinala

10. Purpura casectica prin leziuni capilare la sugarii malnutriti

11.Septicemii(legate de infectia primara)

13.Tratamentul

Tratamentul diareei acute la sugari comporta doua aspecte : igieno-dietetic si medicamentos

A.Tratamentul igieno-dietetic al diarrei acute cu deshidratare usoara medie consta in :

a.)Dieta hidrica scurta(12-24 h)  presupune suprimarea temporara alimentatiei si administrararea  de lichide care pot fi : ceai zaharat 5 %  , amestecul de solutii  cloruro-sodice si solutii glucozate izotonice 5% (Gesol) etc.

Dieta hidrica are ca efect incetarea varsaturilor .La sugarii care nu prezinta varsaturi se insituie de la inceput dieta de tranzitie nelactata.

Caile de rehidratare sunt :

- calea orala

-perfuzia gastrica  continua picatura cu picatur(gasrocliza )  

-perfuzia endovenoasa continua

Cantitatea de lichide intrebuinate pentru rehidratare este de 150-200 ml.kilocorp /zi

b.)Dieta de tranzitie nelactata dureaza medie 24 de ore si se face cu vegetale antidiareice absorbante , bogate in celuloza si pectine si care au in plus si valoare calorica , morcovi , orez, mere , banane , roscove .

      La sugari , dieta de tranzitie se realizeaza prin supa de morcovi sau macilagiu de orez , decoct de orez sau arobon, ceratonia.

c.)    Realimentarea asigura trecerea treptata la alimentatia fiziologica corespunzatoare varstei si alimentatiei sugarului .Pentru realimentare se foloseste un  aliment medicamentos  tip preparat dietetic lactat , lapte albuminos sau tip preparata industrial similiar : Fledon , Lacto , Dispacid , Allio , Milupa .Alegerea depinde de varsta sugarului , starea de nutritie , forma clinica  a bolii si felul  alimentatiei  anterioare .In relimetare se respecta principul progresivitatii .Se  introduce  treptat preparatul  si se creste progresiv cantitatea zilnic  sau la doua zile inlocuindu-se aceeasi cantitate din alimentul de tranzitie .La cazurile usoare alimentate natural , realimentarea se face cu lapte de mamam respectand de asemenea principiul progresivitatii .

d.)    Revenirea progresiva la alimesentatia normala  se face in 5-7 zile .Dupa ce s-a ajuns la ratia normala de aliment dietetic , se poate incepe imediat sau dupa 2-3 zile , trecerea spre alimentatia normala.Aceastea se face inlocuind zilnic cate un biberon sau la fiecare pranz cate 10-20 ml , ajungand la normal in 5-7 zile .

Tratamentul  medicamentos poate fii etiologic si simptomatic .

B.Tratamentul medicamentos etiologic :

            Dozele pentru medicatia cu antibiotice sunt stabilite de medic in functie de varsta sugarului , greutatea sa , forma clinica a bolii si eventualele complicatii ce pot apare . Recoltarea pentru coprocultura se face inainte de administrarea antibioticelor.Pana la venirea rezultatelor antibiogramei se poate incepe tratamentul cu : furazolidon , saprosan , in doze corespunzatoare .Antibioticele  se administreaza obligatoriu inca de la inceputul tratamentului astfel :

-pentru diareea cu Salmonella : Ampicilina , Cloranfenicol  Colimicina

-pentru diareea Eschirichia coli patogen : Colomicina ,Cefalosporine ;

De preferat pentru tratamentul diareei : Penicilina C sau Ampicilina  in asociere cu Kanamicina sau Gentamicina . Diareea virala nu beneficiaza de tratament cu antibiotice nefiind influentate de acestea ; se folosesc totusi  Saprosan si Mexaform pentru combaterea disbacteriozei intestinale . Uneori Furazolidonul  nu da rezultate din cauza utilizarii lui anterioare in tratamentul ambulator al diareelor simple .

C. Tratamentul medicamentos simptomatic : urmareste combaterea febrei prin administrarea de antipiretice ( Aspirina , Paracetamol ) combaterea agitatiei prin Fenobarbital ,  a varsaturilor prin administrarea de Xilina 1% per os, etc.

            Pentru formele de diaree cu sindrom de deshidratare peste 10% se va administra un tratament de urgenta care consta in : dezintoxicarea cat mai rapida prin suprimarea alimentatiei , spalatura gastrica (daca s-a mai dat copilului sa manace desi varsa ) , meteorismul abdominal se combate prin sonda rectala de gaze , comprese calde aplicate pe abdomen .Nu se administreaza purgative pentru ca agraveaza deshidratarea .

            Reechilibrarea  hidroelectrolitica si acido-bazica (corectarea hemostazei ) comporta mai multe etape :

-prima etapa consta in colapsul vascular i  prima ora de la internare prin administrarea de solutii moacromoleculare : Dextram , Macrodex , Recomacrodex etc

-a doua etapa urmareste combaterea acidozei metabolice si se realizeaza in urmatoarea ora de la internarea prin adimistrarea de solutie Na2CO4 84% (solutie moleculara 3mEq/ kg corp ) sau solutie semimolara 42% 6 ml/kg corp ( la solutie moalara 1mEq=1 ml )

-a treia etapa urmareste aacoperirea pierderilor de apa si electroliti si dureaza 6 ore . Mentionam ca in primele 8 ore trebuie sa acoperim pierderile de apa si electroliti.

-a patra etapa consta in rumatoarele 16 ore si urmareste sa acopere necesarul de apa si electroliti .

14. Profilaxie  

           

            Masurile profilactice au importanta majora in combaterea bolilor diareice acute . Cele mai importante masuri profilactice sunt :

-educatia sanitara a mamelor prenatal si neonatal

- evitarea infectiilor

-administrarea unei alimentatii corecte cantitativ si calitativ

-alimentatia  naturala si in special in primele 3 luni ale vietii

-folosirea preparatelor adecvate de lapte la sugarii alimentati mixt sau artificial ;

-evitarea intarcarii bruste , mai ales vara

-igiena alimentatiei , a corpului si a imbracamintii , evitarea supraincalzirii si a racirii

            II .  PREZENTAREA CAZURILOR CINICE

Gheorghe Marian , sugar de sex masculin , in varsta de 8 luni , Bucuresti , se interneaza la sectia de pediatrie in data de 20 iunie 2009 pentru : scaune diareice , varsaturi , scadere in greutate , subfebrilitate (37,6 grade celsius ) .

           Boala  debuteaza in urma cu sase zile  prin : varsaturi , scaune diareice , la care se adauga subfebrilitatea si scaderea treptata in greutate .Mama prezinta copilul la Dispensarul teritorial de unde primeste tratament la domiciliu cu  : Furazolidon , biseptol , Calciu .Evolutia este nefavorabila , motiv pentru care se indruma catre sectia de pediatrie in vederea internarii .

Anamneza

Antecedente heredo-colaterale :

Mama : 23 de ani , absolventa a 10 clase , casnica , clinic sanatoasa

Tatal : 26 de ani , absolvent a 12 clase , salariat , clinic sanatos

Neaga prezenta luesului , tuberculozei  si Sidei  in familie

Antecedente personale fiziologice

-este primul copil , nascut la 9 luni , in maternitate , cu greutate de 3300 g si lungimea de 49 cm .  Evolutia sarcinii este normala , nasterea la termen , eutocica , prezentatie craniana . Icterul  fiziologic apare a treia zi si dureaza doua zile .Se externeaza cu greutatea de 3500 g . Vaccinat  BCG in maternitate .Alimentata natural  trei saptamani , apoi cu Humana 1 pana la varsta de 2 luni , dupa care s-a introdus lapte de vaca , alimentatie diversificata la 5 luni .Vitaminizat corespunzator varstei .

Antecedente personale patologice : nu prezinta .

Conditii de viata : sugarul locuieste impreuna cu parintii intr-o casa de 3 camere , pardosita , toate conditiile .

Exemenul clinic la internare :  evidentiaza un copil de sex masculin in varsta de 8 luni , cu greutate de 8600 g , subfebril (37,6 grade celsius ) , stare generala satisfacatoare , pulmonar , fara raluri , prezinta obstructia nazala, echilibrat cardio vascular , digestiv , prezinta varsaturi , scaune diareice , toleranta digestiva scazuta .Nu prezinta semne clinice de iritatie meningeala

Investigatii de laborator si paraclinice


 







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




Administrarea supozitoarelor
MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE - PROTOCOL
APENDICITA ACUTA
INTRODUCERE IN INTERPRETAREA RADIOLOGICA
Anomalii vasculare spinale
MIGRENA (HEMICRANIA)
COMPUTER TOMOGRAFIA
Ranitidin - bismut citrat
TROMBII VENOSI
MANIFESTARI DIGESTIVE IN BOLILE NEUROCHIRURGICALE