Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Prezentarea continutului constitutiv al infractiunilor


Prezentarea continutului constitutiv al infractiunilor




PREZENTAREA CONTINUTULUI CONSTITUTIV AL INFRACTIUNILOR

In ce priveste infractiunea de tulburare de posesie, continutul constitutiv e format din latura obiectiva si subiectiva.

Sub aspectul laturii obiective distingem: elementul material, urmarea imediata si legatura de cauzalitate.

Elementul material consta in primul rand in actiunea de ocupare in tot sau in parte a unui imobil aflat in posesia altei persoane.

Actiunea de ocupare presupune luarea in stapanire a imobilului cu intentia de a ramane in el. Aceasta actiune trebuie sa fie efectiva, adica sa aiba o anumita durata. Nu intereseaza modalitatea de ocupare, in tot sau in parte, dupa cum nu are importanta daca actiunea de ocupare este sau nu urmata de aducerea unor bunuri in acel imobil sau daca bunurile apartin persoanei care are in posesie trenul sau daca bunurile, au fost sau nu mutate, desfintate.




Pentru a fi intregita actiunea de ocupare, ca prima modalitate de actionare a faptuitorului, se cere ca ocuparea sa fie efectuata „fara drept”, deci fara a avea un titlu legitim. Nu comit aceasta infractiune cel care actioneaza in baza unei hotarari judecatoresti sau a unui drept (locativ, ordin de repartitie etc.).

O alta cerinta este aceea ca actiunea de ocupare sa fie efectuata „fara consintamantul” celui in posesia careia se afla imobilul, adica autorul, in absenta unui drept care sa-l indreptateasca sa ocupe acel imobil, poate patrunde doar daca are consintamantul posesorului. Lipsa consintamantului poate fi caracterizata print-o opunere fatisa, print-o prealabila avertizare etc.

In sfarsit ultima varianta prevazuta de legiuitor este ca ocuparea sa fie „fara aprobare prealabila primita in conditiile legii” adica absenta unuit titlu valabil care sa-l indreptateasca pe autor sa ocupe imobilul (o hotarare de evacuare, decizia prefectului, adeverinta de proprietate, hotararea comisiei judetene, un contract de concesiune, titlu de proprietate etc.)

Teza a ll-a a art.220 alin.1 C.P. prevede si o inactiune respectiv „refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat” si consta in manifestarea de vointa a faptuitorului de a nu elibera imobilul ocupat, de a nu consimti la lasarea libera a imobilului. Acesta inactiune urmeaza actiunii de ocupare a imobilului, tocmai de aceea legiuitorul a intrebuintat in redactarea textului conjunctia copulativa „ori” intrucat elementul material al infractiuni este realizat si fara existenta actiunii de ocupare.

Analizand continutul infractiunii in forma simpla putem spune ca legiuitorul a inclus in textul de lege astfel cum a fost modificat prin L 247/2005 variantele de comitere prevazute in art.108 din L 18/91 (abrogat prin L 247/2005). In consecinta imobilul in intelesul actual al art.220 C.P. inseamna atat constructie cat si teren, cat si bunuri mobile specifice (semne de hotar, repere de marcare).

Deci abrogand infractiunea speciala prevazuta in L 18/91, legiuitorul a incriminat-o ca o infractiune de drept comun.

Refuzul poate fi justificat insa daca faptuitorul poseda un titlu cert, legal astfel incat luarea in stapanire fara declansarea procedurii executarii silite imobiliale nu va constitui aceasta infractiune.

In alin.2 sunt prevazute limitativ doua variante de actiune: prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare.

Violenta presupune constrangerea fizica pentru realizarea actiunii, indiferent daca imbraca forma unor infractiuni distincte ca loviri sau alte violente, vatamare corporala, etc. Nu e necesar ca violenta intrebuintata sa constituie prin ea insasi o infractiune (imbrancire, alungare din imobil, etc.) insa daca va exista actiunea de lovire sau de vatamare corporala ne vom afla in prezenta unui concurs de infractiuni.

Majoritatea autorilor au opinat ca violenta poate fi si asupra lucrurilor (fortarea usi, ruperea legaturii telefonice etc.) insa acest punct de vedere este interpretabil intrucat astfel cum a fost definita si acceptata notiunea de violenta in jurisprudenta, aceasta va exista si atunci cand se creeeaza suferinte fizice in orice mod. Deci forta fizica exercitata asupra unui lucru poate constitui violenta

doar daca s-a transmis prin intermediul acestuia asupra persoanei 4.

Amenintarea consta in constangerea morala exercitata asupra persoanei si poate fi realizata in diferite modalitati, incluzand chiar temerea rezultata ca urmare a distrugerii unui bun, fara insa a fi necesar ca sa existe ca infractiune de sine statatoare.

Noua modalitate de comitere a faptei – prin desfiintarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare – constituie o particularitate a formei agravate a infractiuni.

Semne de hotar sunt tarusii, tevi, stalpi, gard verde, zid etc. care delimiteaza un hotar sau indica linia despartitoare.

Repere de marcare inseamna incrustatii pe copaci, pietre sau orice alt semn folosit pentru identificare si delimitarea hotarului.

Actiunea de desfiintare presupune fie distrugerea acestor bunuri mobile, fie mutarea acestora din locul unde se afla si transportarea in alta parte, avand ca scop diminuarea acelui hotar in detrimentul maririi hotarului fatuitorului.

Jurisprudenta a statuat ca exista aceasta infractiune si in cazul in care autorul a desfiintat semnul de hotar pentru a construi un gard lucrat, inchizand in acest sens accesul persoanei vatamate 5.





Daca actiunea de desfiintare a fost comisa de o alta persoana decat cea care a ocupat imobilul, insa la indemnul sau solicitarea acestuia, atunci aceea persoana va avea calitatea de coautor, complice (art.31 C.P.)

Actiunea de luare in stapanire trebuie sa fie una efectiva, sa aiba o anumita durata in timp atunci fapta constituie, eventual infractiune de violare de domiciliu.

Daca semnele de hotar au o alta semnificatie (delimitarea forntierei) se vor aplica dispozitiile prevazute in legiile speciale, putand exista fie un concurs de fapte, fie un concurs de texte de lege, dupa caz.

Agravanta prevuta in alin.3 presupune savarsirea faptei prevazuta in alin.2 „de doua sau mai multe persoane impreuna”.

Asadar se cere intrunirea cumulativa a doua conditii: - fapta sa fie comisa de doua sau mai multe persoane si faptuitorii sa savarseasca impreuna fapta, sa existe deci o participatie simultana. Poate exista si cazul in care unul dintre participanti sa fie minor si in aceasta situatie se va aplica si agravanta generala prevazuta in art.75 C.P.

Urmarea imediata consta in schimbarea nelegala a starii de fapt, in tot sau in parte, pe care o avea imobilul operand un transfer ilicit al imobilului din posesia partii vatamate in aceea a autorului faptei.

Legatura de cauzalitate este in general vadita, rezutltand ex.re.

4. V.Dongoroz – C.P. com.si adnotat, vol.lll. Buc.1937, pag.504

5. RRD nr.9/1985, pag.75

Latura subiectiva consta in vinovatia sub forma intentiei directe/indirecte. Daca autorul a fost in eroare crezan ca este in drept sa ocupe acel imobil atunci fapta nu constituie aceasta infractiune. Fapta comisa din culpa nu e incriminata insa faptuitorul va raspunde penal pentru actele de violenta, amenintare, distrugere daca e cazul.

Desi infractiunea de tulburare de posesie este susceptibila de toate formele imperfecte, legea nu pedepseste actele preparatorii si nici tentativa. Daca inainte ca actiunea de ocupare sa fie intrerupta autorul a comis acte de violenta/amenintare/desfiintare atunci va raspunde pentru aceste infractiuni.

Consumarea are loc in momentul in care faptuitorul a ocupat acel imobil. Aceasta infractiune este prin natura sa o infractiune continua intrucat presupune scurgerea unui interval de timp suficient si semnificativ, care sa evidentieze ocuparea acelui imobil, epuizarea avand loc in momentul incetarii actiunii de ocupare si al revenirii la situatia de fapt anterioara.

Referitor la infractiunea de violare de domiciliu, legea penala nu asociaza notiunii de domiciliu ideea de continuitate astfel incat domiciliul inseamna locuinta ocupata pentru scurt timp sau pasager de catre o persoana (o camera inchiriata pentru o zi, o noapte) iar liftul, caile de acces, etc. nu intra in sfera de domiciliu dupa cum nu intra nici locuinta abandonata, goala sau cea inca neocupata chiar daca exista un ordin de repartitie.

In consecinta, folosinta locuintei sau a dependintelor trebuie sa fie legitima si efectiva, chiar daca este temporara.

Latura obiectiva este formata din: elementul material, doua cerinte esentiale, urmarea imediata si legatura de cauzalitate.

Elementul material consta in comiterea faptei in doua modalitati alternative: fie prin patrunderea in orice mod in domiciliul unei persoane, fie prin refuzul de a parasi locuinta, la cererea persoanei care foloseste imobilul.

Patrunderea inseamna actiunea de a intra cu tot corpul in locuinta, incaperea, dependinta sau locurile imprejmuite supuse protectiei legii penale 6.

Textul de lege prevede posibilitatea savarsirii acestei actiuni „in orice mod” (constrangere, amagire, in ascuns, pe fata etc.)



Observam ca textul de lege defineste expres si limitativ termenul de domiciliu: locuinta, incaperea, dependinta sau locurile imprejmuite.

Locuinta inseamna acel loc liber ales de o persoana destinat efectiv si actual uzului domestic. Nu intereseaza daca locuinta este permanenta sau temporara (camera de hotel, cabina unui vapor, camera de camin, vagon de dormit etc.), daca este destinata special acestui scop ori nu (o casa sau o magazie amenajata ca locuinta).

6. V.Dongoroz – C.P com.si adnptat, vol.lll, Buc.1937, pag.452

In consecinta, locuinta trebuie sa fie efectiv locuita intrucat cea abandonata, goala sau folosita in mod fortat (celula) nu poate fi susceptibila de violare de domiciliu ci patrunderea intr-un asemenea imobil va constitui infractiunea prevazuta de art.220 C.P.

Prin incapere se intelege o parte dintr-o constructie folosita ca locuinta si utilizata ca atare in mod efectiv.

Dependinta inseamna un accesoriu al locuintei, o prelungire, ce intregeste folosirea acesteia si care se afla in relatie de dependenta, neinteresand daca aceasta este acoperita sau nu, daca face corp comun sau nu cu locuinta (bucatarie, camara, pivnita, hol, grajd etc).

Prin loc imprejmuit intelegem acel loc separat printr-o ingradire de jur imprejur, care serveste unui anumit scop si care tine de locuinta (gradina, curte). Este necesar insa ca acest loc sa fie legat de viata privata a persoanei 7.

Prima cerinta esentiala pe care trebuie sa o indeplineasca actiunea faptuitorului este ca patrunderea sa fie fara drept, abuziv, fara nici o justificare legitima 8. Infractiunea exista chiar daca persoana vatamata poseda ori nu un titlu legal in baza caruia detine locuinta. In acest sens exista infractiune atunci cand sotul, despartit de sotie si avand alt domiciliu, patrunde in fostul domiciliul conjugal, fara consintamantul sotiei, deoarece locuinta a ramas in exclusivitate in folosinta actuala a sotiei, chiar daca au calitate de coproprietari.

Exceptia de la regula e reglementata de art.27 din Constitutie: existenta unui mandat de arestare, perchezitia imobiliara, prevenirea raspandirii unei epidemi, inlaturarea unei primejdii pentru viata, integritatea fizica sau bunurile acelei persoane.

A doua cerinta esentiala este ca patrunderea sa se faca fara consintamantul persoanei care foloseste imobilul. Asadar in absenta cazurilor enumerate mai sus – art.27 cin Constitutie – autorul poate patrunde in domiciliu daca exista consintamantul persoanei. Acest consintamant poate fi oral, scris, expres sau tacit ori dat prin orice mijloc de comunicare, lipsa acestuia poate rezulta fie din opunerea efectiva a partii vatamate, fie dintr-o avertizare prealabila, fie dintr-o anumita imprejurare din care rezuta vointa persoanei vatamate (persoana vatamata pleaca si incuie usa).

Lipsa consintamantului se prezuma pana la proba contrarie care cade in sarcina inculpatului.

Acest consintamant poate fi dat si de alte persoane care locuiesc impreuna cu titularul dreptului de folosinta. Daca autorul a avut drept scop savarsirea unei alte fapte (viol, talharie etc.) care s-a si comis, atunci vom avea un concurs de infractiuni, exeptand cazul in care s-au urmarit sustragerea unor bunuri, prin

7. V.Papadopol, St.Danes – Repertoriul de practica judiciara, pag.288

8. RRD nr.1/1966, pag.165

efractie, excaladare cand aceasta infractiune de violare de domiciliu este absolvita in cea de furt (art.209 a.in.1 lit.i C.P.), pierzandu-si autonomia.

Fapta de violare se caracterizeaza si printr-o inactiune ce consta in refuzul de a parasi locuinta, la cererea persoanei care o foloseste. Deci acest refuz este in relatie de dependenta si este conditionat de cererea persoanei vatamate, de invitatia explicita, precisa, categorica a partii vatamate, fiind precedat de aceasta.

Nu se cere ca refuzul sa fie orar ci este suficient ca prezenta autorului sa fie semnalata in continuare in domiciliu.

Spuneam ca fapta se comite in doua modalitati alternative ceea ce inseamna ca daca sunt intrunite ambele modalitati ne vom afla in prezenta unei singure infractiuni.



Urmarea imediata, tipica, consta in crearea unei stari de incarcare a libertatii persoanei privind domiciliul.

Legatura de cauzalitate este vadita, neavand nevoie de o probatiune speciala.

Latura subiectiva a infractiunii consta in vinovatia sub forma intentiei directe/indirecte. Daca autorul are consintamantul unuia dintre titulari dreptului de folosinta nu va fi indeplinita latura subiectiva a infractiunii.

Eroarea subiectului activ asupra inexistentei consintamantului inlatura raspunderea penala.

Consumarea infractiunii de violare de domiciliu are loc in momentul in care s-a savarsit actiunea/inactiunea, respectiv in momentul in care autorul a patruns in locuinta sau refuza sa o paraseasca. Cu alte cuvinte aceasta infractiune este una instantanee insa poate imbraca si forma continua cand prezenta subiectului activ se prelungeste in timp, epuizarea are loc in momentul in care faptuitorul paraseste domiciliul violat.

Daca intre momentul consumarii si cel al epuizarii se produc consecinte penale atunci avem concurs de infractiuni.

In alin.2 si 3 ale art.193 C.P. sunt prevazute formele agravate. Este cazul in care fapta se comite „de o persoana inarmata”, adica subiectul activ sa aiba asupra sa in momentul savarsirii faptei o arma special confectionata pentru a servi la atac sau aparare in sensul dat de art.151 C.P.

Relevant este ca autorul sa fie avut arma in mod vizibil 9. si folosite efectiv in contra persoanei vatamate intrucat simplul fapt ca s-a gasit un obiect susceptibil de a fi folosit ca arma asupra autorului nu e suficient pentru existenta agravantei (de ex.un lemn nu poate fi asimilat unei arme ci a fost folosit efectiv pentru a sparge geamul sau anumite lucruri din locuinta victimei).

Retinerea agravantei consta in aceea ca simpla vedere a unei astfel de arme creeaza victimei o mare temere pe de o parte iar pe de alta parte da

9. D.1435/1979, TS, SP, CD 1979, pag.414

faptuitorului o mai multa incredere si indrazneala.

O alta agravanta este savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna. Nu are importanta daca unul sau o parte dintre participanti nu raspunde penal intrucat cel care raspunde penal va fi sactionat cu pedeapsa prevazuta pentru modalitatea agravata. De asemenea nu se cere ca toti participantii sa aiba calitatea de autori, fiind posibila si participatia sub forma complicitatii materiale, concomitente 10.

Instigatorii si complicii vor raspunde penal numai daca au cunoscut ca la savarsirea faptei participa doua sau mai multe persoane impreuna, ca autorii.

Constatam faptul ca aceasta dispozitie speciala este o derogare de la dispozitia generala prevazuta de art.75 alin.1 lit.a C.P.

O alta agravanta consta in savarsirea faptei « in timpul noptii ». Durata timpului noptii nu e stabilita expres de legiuitor astfel incat aceasta va constitui o chestiune de fapt ce cade in sarcina instantei de judecata raportata la speta respectiva (lasarea intunericului, reducerea vizibilitatii, lipsa popularii strazilor, conditiile atmosferice, anotimpul etc.)

Iluminarea artificiala a locuintei nu inlatura existenta agravantei.

Ultima forma agravata o reprezinta « folosirea de calitati mincinoase » care denota un grad de pericol social ridicat prin inselarea persoanei vatamate asupra calitatii reale a faptuitorului, ceea ce o face mai vulnerabila, mai intimidata de calitatea oficiala – politist, magistrat, executor judecatoresc - care le da dreptul de a patrunde in domiciliu fara consintamantul parti vatamate, cu respectarea conditiilor legale sau neoficiala – ruda, prieten. Desigur ca uzarea de calitati oficiale in mod mincinos atrage existenta unui concurs de infractiuni intre art.192 C.P. si art.240 C.P.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




Notiunea de drept
Comerciantii
Dreptul de acrescamant (sau de adaugire)
Omorul calificat
FORMELE IMPARTELII
Dreptul la un proces echitabil
Cosideratii generale privind raspunderea administrativ – contraventionala
Exceptiile procesuale
Dreptul international si problema drogurilor
Acceptarea sub beneficiu de inventar a mostenirii














loading...