Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Competenta in materie penala. notiunea de competenta si felurile ei.


Competenta in materie penala. notiunea de competenta si felurile ei.




COMPETENTA IN MATERIE PENALA. NOTIUNEA DE COMPETENTA SI FELURILE EI.

Definim competenta ca sfera atributiilor pe care le are de indeplinit, potrivit legii, fiecare categorie de organe judiciare in cadrul procesului penal.

Felurile competentei:

  1. formele fundamentale:competenta functionala, materiala si teritoriala.
  2. formele subsidiare: personala, speciala si exceptionala.

Competenta functionala contureaza categoriile de activitate pe care le poate desfasura un anumit oran judiciar in cadrul competentei sale generale. Ex. Tribunalul desfasoara urmatoarele categorii de activitate: judeca in fond, in apel si recurs si solutioneaza anumite conflicte de competenta.

Exista competente functionale exclusive(ex. Numai Inalta Curte poate solutiona cererile de stramutare).

Competenta materiala este criteriul cu ajutorul caruia se stabileste care dintre organelle judiciare de grade diferite pot instrumenta anumite categorii de cause penale. Se folosesc doua sisteme de determinare: abstracta si concreta.




Determinarea abstracta stabileste ce grupe sau categorii de infractiuni cad in competenta de solutionare a unui organ judiciar, fara o enumerare a acestora.

Determinarea concreta presupune o enumerare a infractiunilor care cad in competenta de solutionare a fiecarui organ judiciar(art.209 al.3 C.pr.pen).

Nerespectarea normelor legale privind competenta materiala se sanctioneaza cu nulitatea absoluta.

Competenta teritoriala este criteriul cu ajutorul caruia se determina care dintre organele de acelasi grad este competent sa solutioneze o anumita cauza.

Pentru infractiunile savarsite in tara, art.30 al.1 C.pr.pen. determina competenta dupa teritoriu astfel:

locul unde a fost savarsita infraciunea

locul unde a fost prins faptuitorul

locul unde locuieste faptuitorul

locul unde locuieste partea vatamata.

Daca au fost sesizate in acelasi timp doua dintre acestea, prioritatea se stabileste de art.45 al.3 C.pr.pen, de preferat fiind organul de la locul savarsirii infractiunii.

Daca au fost sesizate mai multe, atunci este competent organul mai intai sesizat.

Incalcarea normelor care reglementeaza competenta teritoriala antreneaza sanctiunea nulitatii relative.

Competenta personala este criteriul legal potrivit caruia unele organe judiciare solutioneaza anumite cause penale in raport cu numite calitati pe care le au faptuitorii, deci intereseaza calitatea subiectului activ: military, notar, judecator, etc.

Competenta speciala este competenta unica si exclusiva pe care o au anumite organe judiciare de a rezolva cause penale privind infractiuni ce aduc atingere unei anumite sfere de relatii sociale.

Competenta exceptionala este limitata la un anumit interval de timp in care datorita unor imprejurari deosebite (stare de razboi, de necesitate) anumite organe judiciare primesc spre solutionare cause penalw pe care in mod obisnuit nu le au in competenta lor.

Art.126 pct.5 din Constitutie prevede ca in Romania este interzisa infiintarea de instante extraordinare.

ACTIVITATILE DE JUDECATA IN MATERIE PENALA. GRADELE DE JURISDICTIE.

Judecata parcurge, de regula, mai multe trepte, de la o instanta de judecata de un anumit grad ierarhic la instante judecatoresti de grad ierarhic superior. Aceste trepte pe care le parcurge judecata unei cause se numesc grade de jurisdictie.

In reglementarea actuala avem trei grade de jurisdictie: judecata in prima instanta, in apel si in recurs. Sunt si doua grade uneori: cauzele care se judeca in prima instanta de catre CURTEA DE APEL, POT FI RECURATE LA Inalta Curte, aceasta din urma nesolutionand nici o cauza in apel.

a)     Judecata in prima instanta este primul grad de jurisdictie in materie penala prin carea trebuie sa treaca orice cauza penala; omisiunea aceasta atrage nulitatea absoluta a hotararii judecatoresti.

b)     Judecata in caile de atac: daca impotriva unei hotarari judecatoresti nu se exercita nici o cale de atac, aceasta ramane definitiva si se trece la punerea ei in executare.Caile de atac impotriva unei hotarari nedefinitive se numesc ordinare (apel si recurs). Caile extraordinare nu sunt grade de jurisdictie.

INSTANTELE JUDECATORESTI SI MINISTERUL PUBLIC. SISTEM, ORGANIZARE

Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, pe langa fiecare instanta. Are urmatoarele organe:

parchete de pe langa judecatorii, tribunale ptr. minori si familie, tribunale, curti de apel, parchete militare, parchetul de pe langa Inalta Curte

sectii maritime si fluviale

prim-procurori

In cadrul Ministerului Public functioneaza Directia Nationala Anticoruptie, specializata in combaterea infractiunilor de coruptie, condusa de procurer sef . Mai exista Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DICOT).

Atributiile Ministerului Public:

efectueaza urmarirea penala in anumite cause

conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare si a altor organe de cercetare penala





sesizeaza instantele judecatoresti ptr. judecarea cauzelor penale

participa in conditiile legii la judecarea cauzelor penale

exercita actiunea civila in cazuri prevazute de lege.

INSTANTELE JUDECATORESTI.SISTEM, ORGANIZARE.

Puterea judecatoresca se exercita de Inalta Curte si de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. C.S.M. este garantul independentei justitiei.

Justitia se realizeaza prin urmatoarele instante penale: Inalta Curte, curti de apel, tribunale, tribunale specializate, instante militare, judecatorii.

Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti.

Tribunalele specializate in materie penala sunt tribunale ptr. minori si familie. Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti.

Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica in circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate.

Instantele militare sunt: tribunalul military, tribunalul militar territorial, curtea militara de apel. Exista instante speciale: sectiile maritime si fluviale.

COMPETENTA MATERIALA SI PERSONALA A INSTANTELOR JUDECATORESTI

Judecatoria cf. art. 25 C.pr.pen. judeca numai in prima instanta, orice infractiune, avand competenta generala. Ea judeca si alte cause anume prevazute de lege (masuri preventive, contestatia la executare etc.).

Tribunalul are in competenta materiala cf. art.27 C.pr.pen. dreptul de a judeca in prima instanta omorul, spalarea banilor, consumul illicit de droguri etc.

COMPETENTA MATERIALA SI PERSONALA

Competenta tribunalului specializat ptr. minori si familie : are o competenta speciala determinata de calitatea de inculpat sau parte vatamata a unui minor.

Curtea de apel , dupa materie , judeca infractiunile contra sigurantei statului etc., iar dupa calitatea persoaneo judeca infractiunile savarsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale, de procurorii de pe langa aceste instante, precum si de avocati, notari publici, executori judecatoresti si de controlorii financiari a I curtii de conturi etc.

Tribunalul militar judeca numai in prima instanta infractiuni savarsite de militari, in legatura cu serviciul etc.

Tribunalul militar teritorial judeca in prima instanta infractiunile de competenta tribunalului civil, infractiuni savarsite in legatura cu serviciul.

Daca intr-o cauza sunt mai multi inculpati ale caror fapte sunt de competenta instantwi militare, iar altele de competenta instantei civile, atunci competenta apartine instantei covile.

Curtea de apel militara judeca infractiunile contra sigurantei nationale a statului etc., savarsite de militari, cu exceptia generalilor, amiralilor, maresalilor ptr. care competenta revine instantei supreme; judeca infractiunile savarsite de judecatorii militari de la tribunalul military si de la tribunalul military territorial, precum si de procurorii militari de la parchetele de pe lana aceste instante.

PROROGAREA COMPETENTEI. NOTIUNE, PROROGAREA IN CAZUL CHESTIUNILOR PREALABILE

Problemele de natura extrapenala ce trebuie rezolvate inainte de rezolvarea cauzei penale si care por influenta solutia in cauza respectiva se numesc chestiuni prealabile. Prorogarea de competenta consta in prelungirea competentei organelor judiciare asupra unor cauze care, in mod normal revin altor organe judiciare. Prorogarea are loc in cazul conexitatii, indivizibilitatii, in cazul schimbarii incadrarii juridice sai a schimbarii calificarii faptei.

In cazul chestiunilor prealabile, chestiunea se judeca de instanta penala, potrivit regulilor si mijloacelor de proba privitoare la materia careia ii apartine acea chestiune. Hotararea definitiva a instantei civile asupra unei imprejurari ce constituie o chestiune prealabila in procesul penal are autoritate de lucru judecat in fata instantei penale.

INCOMPATIBILITATEA, ABTINEREA SI RECUZAREA

Una din conditiile care asigura realizarea unui act de justitie complet si credibil este aceea ca organele judiciare sa fie buni profesionisti, obiectivi si impartiali. Daca sunt suspiciuni ca prezumtia de impartialitate este pusa la indoiala, legiuitorul a prevazut remedii procesuale adecvate.

Incompatibilitatea este o institutie prin intermediul careia anumite persoane facand parte din organele judiciare care desfasoara procesul penal sau care ajuta la solutionarea acestuia sunt impiedicate sa participe la activitatea preocesuala. Pot fi incompatibile urmatoarele categorii de persoane: judecatorul , procurorul, grefierul, expertul si magistratul asistent (art. 46- 54 C.pr.pen).

Cel declarat incompatibil nu poate desfasura activitati procesual penalw datorita unor situatii procesuale care fac sa planeze asupra subiectului oficial anumite suspiciuni privind impartialitatea si obiectivitatea sa la solutionarea cauzei in care este implicat. Incompatibilitatea echivaleaza cu o necompetenta preofesionala.

ABTINEREA este institutia prin care cel aflat intr-unul din cazurile de incompatibilitate poate cere sa fie inlocuit cu alta persoana avand aceesi calitate in solutionarea cauzei.

Potrivit art. 50 C.pr.pen. persoana incompatibila este obligata sa se abtina, iar declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

RECUZAREA : in cazul in care persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere, poate fi recuzata atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, de oricare din parti de indata ce partea a aflat despre existenta cazului de incompatibilitate.



Incheierea prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea ca si aceea pri care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse nici unei cai de atac.

DECLINAREA DE COMPETENTA. CONFLICTELE DE COMPETENTA SI EXCEPTIILE DE NECOMPETENTA

a)     Declinarea de competenta este institutia potrivit careia organul judiciar care constata ca nu este competent sa solutioneze o anumita cauza poate trimite aceasta organului judiciar competent.

b)    Instanta de judecata care isi declina competenta trimite dosarul instantei de judecata aratata ca fiind competenta prin hotararea de declinare. Hotararea de declinarea a competentei nu este supusa apelului si nici recursului.

CONFLICTELE DE COMPETENTA

Pot interveni situatii in care doua sau mai multe organe judiciare sa se recunoasca a fi competente asupra aceleiasi cauze, sau dimpotriva sa-si decline competenta succesiv unul altuia. In raport de aceste doua situatii conflictul poate fi pozitiv sau negativ.

Cand doua sau mai multe instante se recunosc competente a judeca aceesi cauza ori isi declina competenta, conflictul se solutioneaza de instanta ierarhic superioara comuna . Cand conflictul se iveste intre o instanta civila si una militara, solutionarea se face de Inalta Curte de Casatie si Justitie.Pana la solutionarea conflictului, judecata se suspenda. Sesizarea privind conflictul de competenta se poate face si de procuror sau de parti.

EXCEPTIILE DE NECOMPETENTA

Legea obliga instanta de judecata ca, inainte de a trece la judecarea si solutionarea cauzei, sa verifice daca este competenta sa o judece. Legea prevede obligatia instantei de a se desesiza si de a restitui cauza procurorului ptr. refacerea urmaririi penale, in cazul nerspectarii dispozitilor privitoare la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei. Controlul regularitatii competentei se efectueaza prin exceptiile de necompetenta ridicate din oficiu de catre instanta sau invocate de catre procuror si partile din proces.

Exceptia de necompetenta consta in invocarea in cursul judecatii a lipsei de competenta a instantei sesizate cu judecarea cauzelor penale. Exceptia de necompetenta teritoriala se sanctioneaza cu nulitatea relativa si poate fi ridicata pana la citirea actului de sesizarea. Se pune in discutia partilor aceasta competenta. Daca instanta este competenta sau exceptia a fost invocata tardiv, va fi respinsa prin incheiere, dupa care continua judecarea cauzei.

STRAMUTAREA CAUZELOR PENALE SI DESEMNAREA ALTEI INSTANTE PTR. JUDECAREA CAUZEI

Sramutarea reprezinta demersul procesual prin care o anumita cauza este luata din competenta unei instante si data spre rezolvare unei alte instante de acelasi grad, in scopul inlaturarii situatiilor care pun in pericol normala desfasurare a procesului penal. Cazurile de stramutare sunt in art.55 C.pr.pen:

impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita din cauza imprejurarilor cauzei, dusmaniilor locale sau calitatii partilor

exista pericolul de tulburare a ordinii publice

una dinparti are o ruda sau un afin pana la gradul patru inclusiv printre judecatori sau procurori, asistentii judiciare sau grefierii instantei

. Instanta competenta a solutiona cererea de stramutare este numai Inalta Curte. Titularii cererii de stramutare sunt: partea interesata, procuror sau ministrul justitiei. Suspendarea judecarii cauzei poate fi dispusa numai de catre completul de judecata investit cu judecarea cererii de stramutare.

Stramutarea parcurge mai multe etape:

informarea: presedintele Inaltei Curti cere informatii de la presedintele instantei ierarhic superioara celei la care se afla cauza a carei stramutarea se cere.

Examinarea cererii se face in sedinta publica in prezenta procurorului, ascultandu-se si concluziile partilor prezente la sedinta.

Solutionarea (admitera sau respingerea cererii) se dispune prin incheiere motivata, care nu poate fi supusa nici unei cai de atac. Daca se admite cererea, Inalta Curte va stabili in ce masura actele indeplinite pana atunci de instanta de la care se stramuta cauza sunt valabile.

DESEMNAREA ALTEI INSTANTE PTR. JUDECAREA CAUZEI

Potrivit art.611 C.pr.pen, procurorul care supravegheaza urmarirea penala poate cere Inaltei Curti sa desemneze instanta egala in grad cu cea careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, care sa fie sesizata in cazul in care se va emite rechizitoriul.

Inalta Curte procedeza la solutionarea solicitarii in camera de consiliu in termen de 15 zile, fara a informa partile, cererea procurorului poate fi admisa sau respinsa prin incheiere motivata nesupusa nici unei cai de atac.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




Drept penal 2 partea generala anul I - TEST GRILA
Raportul juridic civil - notiunea de raport juridic si caracterele acestuia
Modul de actionare a paternitatii
Dreptul roman in 1866
Persoanele care au capacitate succesorala
Exemplificarea rolului creator al jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului
SCLAVIA SI CETATENIA ROMANA
Inchiderea procedurii insolventei
Izvoarele raportului juridic civil
CONTRIBUTIA JURISPRUDENTEI COMUNITARE LA CREAREA SI AFIRMAREA PRINCIPIILOR DREPTULUI COMUNITAR SI A ALTOR INSTITUTII JURIDICE














loading...