Dreptul roman in 1866

Dreptul roman in 1866

10 spre 11 februarie 1866 3 ofiteri de cariera patrund in palatul domnesc si-l

obliga pe Cuza sa semneze pactul de abdicare. Motivul loviturii de stat nu l-a constituit reaua administratie a tarii, nu greselile ci faptele lui Cuza au condus la abdicare.

Prin toata activitatea sa caracterizata prin toate legile cu caracter reformator fiind

lezate interesele mosierilor si lovitura de stat . . . . . . .

Pe plan international se pregatea alianta dintre Rusia si Italia impotriva Austriei si se considera aducerea unui domn in Romania pentru a da mai mulkt incredere puterilor europene. Era numit Carol Hohenzollern, acest lucru a avut impact asupra domeniului public prin adoptarea constitutiei de la 1866 si a unor legi care modificau reglementari din timpul lui Cuza.

Codurile lui Cuza au ramas in vigoare constiuind temelia sistemului de drept modern

Taranii prin legislatia invoielilor agricole au fost adusi la starea de dependenta fata de mosieri.

La inceputul sec 20 1 % din mosii proprietari stapaneau 50% din suprafata agricola . .

Aceasta stare a determinat izbucnirea rascoalei de la 1917

Constitutia din 1866 prin principiile fundamentale raspundea exigentelor internationale dar nu si realitatilor romanesti; publicata la 1-iulie-1866 Constitutia era structurata pe 8 titluri si continea 133 de articole proclama urmatoarele principii:

Principiul suveranitatii nationale

Principiul separatiei puterilor

Principiul

Principiul iresponsabilitatii ministeriale

Principiul rigiditatii constitutionale

Principiul suprematiei constitutiei asupra celorlalte legi; drepturi publice

privind principiul separatiei puterilor functia legislativa era executata de domn si

reprezentanta nationala; domnul era seful administratiei la nivel central alaturi de guvern iar puterea judecatoreasca curtii de apel si tribunalelor.

Constitutia acorda largi prerogative statului, el putea sa mentioneze legi, sa

incheie conventii cu state, sa confirme functii publice, sa confere decoratii militare, sa acorde gratiere.

Parlament format din (deputati+senat) toti erau alesi de un corp electoral impartite

pe colegii in functie de avere.

Guvernul era format din ministrii, erau numiti si revocati de rege.

Organizarea administrativ Teritoriala

teritoriul tarii era impartit in judete, plase, comune; in fruntea judetului era prefectul numit prin decrete regal la propunerea ministrului de interne si consiliul judetean; camerele erau conduse de primar si consiliul comunal.