Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
SCRISUL CA OBIECT AL CERCETARII CRIMINALISTICE


SCRISUL CA OBIECT AL CERCETARII CRIMINALISTICE




SCRISUL CA OBIECT AL CERCETARII CRIMINALISTICE

SECTIUNEA 1

NOTIUNI GENERALE

1.1.IMPORTANTA JURIDICA A EXAMINARII SCRISULUI

Scrisul cunoaste o importanta deosebita in domenii variate, cum ar fi: istoriogra-




fia, lingvistica, artele plastice etc , fiecare dintre acestea apreciind scrisul conform propriei perspective.

In cadrul procesului judiciar expertizarea scrisului reprezinta un mijloc de pro-ba. Examinarea scrisului este de competenta criminalisticii care se ocupa si cu e-fectuarea altor tipuri de analize: dactiloscopica, traseologica, balistica, chimica, expertizarea bancnotelor, expertize tehnice si,mai nou acum,expertizarea vocii. "Incontestabil, dupa cum o arata si statisticile laboratoarelor de criminalistica, ponderea cea mai mare o are expertiza scrisului cunoscuta si sub denumirea de expertiza grafica" (1).

Expertiza grafica are ca obiect examinarea scrisului de mana, sub forma de text sau de semnatura. Scrisul dactilografiat, tipografiat, sau altele in afara celui de ma-na,fac obiectul unui alt tip de examinare si anume expertiza tehnica a documentelor

Frecventa cu care se apeleaza la cercetarea scrisului se explica prin faptul ca actualele relatii social-economice implica circulatia extrem de intensa a inscrisurilor de tot felul, "epoca noastra, pe care ne place s-o desemnam prin termeni ca: era atomica, era cercetarii spatiale, nu este de fapt, mult mai prozaic vorbind, decat era hartiilor, era formularelor in mai multe exemplare, .secolul documentului" (J.MATHYER).

Inscrisurile reprezinta, in marea lor majoritate, dovada nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice de tor felul. Acestea reprezinta probele cu cea mai mare pondere in cadrul procesului civil, iar falsificarea anumitor inscrisuri, in conditiile precizate de legea penala, constituie latura obiectiva a infractiunilor prevazute la art. 288 si 290,Cod Penal ("Falsul material in inscrisuri oficiale", respectiv "Falsul in inscrisuri sub semnatura privata").Ori de cate ori aceste

..................................(1) L.IONESCU,op. cit. pag. 8.

inscrisuri poarta urmele scrierii de mana, autenticitatea lor poate fi verificata

printr-o expertiza grafica. In practica de expertiza astfel de cazuri sunt de o mare diversitate intrucat majoritatea documentelor prezinta urmele acestei scrieri.

In materie civila: Inscrisurile au un caracter preconstituit sau nepreconstituit.

Primele sunt realizate in scopul de a servi in eventualitatea unui viitor proces, astfel ca la incheierea unui act juridic, in sens de "negotium" (acordul vointelor), partile intocmesc un inscris constatator,"instrumentum". Din aceasta categorie fac parte: inscrisurile autentice si inscrisurile sub semnatura privata. Potrivit art. 1171 Cod Civil, inscrisurile autentice sunt cele incheiate cu solemnitatile cerute de lege de catre un functionar public care are dreptul de a functiona la locul unde s-a facut actul (este cazul actelor notariale,hotararilor judecatoresti, etc.). Toate aceste acte vor trebui semnate de catre cei in drept. Iata asadar, un prim caz, in care, pe un inscris figureaza urmele scrierii de mana.

Mai revelatoare este situatia inscrisurilor sub semnatura privata, deoarece, pentru acestea, singura conditie de valabilitate este aceea de a fi semnate de catre autori. Exceptie fac testamentele olografe, acestea trebuie sa prezinte un text, o data si o semnatura, toate executate,sub conditia nulitatii, " manu propria" de catre autor (art.859,Cod Civil). Ponderea inscrisurilor sub semnatura privata, toate continand elemente ale scrisului de mana, este mult mai mare in raport cu categoria inscrisurilor autentice.

Pe langa acestea exista si categoria inscrisurilor nepreconstitutive care,de asemenea,sunt acceptate ca material probatoriu. Fiind vorba despre: scrisori, bilete s.a, acestea imbraca, in general, forma scrisului de mana.

In materie penala: se face distinctie intre inscrisurile oficiale si inscrisurile sub semnatura privata. Ultimele sunt aceleasi din dreptul civil, iar primele sunt definite de art.150, alin.2 , Cod Penal ("Inscris oficial este orice inscris care emana de la o unitate din cele la care se refera art. 145 sau care apartine unei asemenea unitati"). Falsul privind aceste inscrisuri poate fi intelectual (posibil doar pentru inscrisurile oficiale- art. 289, Cod Penal) si material. Falsul material are ca latura obiectiva una din actiunile prevazute la art 288, alin.1 , Cod Penal : "(.) contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau alterarea in orice mod, de natura sa produca consecinte juridice". Scrisul de mana se prezinta de obicei la aceste documente sub forma semnaturii(subscrierea).

Cu cele expuse nu se epuizeaza enumerarea imprejurarilor de natura sa determine folosirea expertizei scrisului ca mijloc de proba in procesul penal. Inscrisurile, fara a reprezenta numaidecat un fals, pot releva situatii de fapt, legate de savarsirea anumitor infractiuni.Astfel de ocazii se ivesc in cazul scrisorilor anonime cu un continut calomnios sau ce contin o amenintare, un santaj si sunt redactate prin intermediul scrisului de mana. Alteori, anumite inscrisuri devin "din intamplare" dovezi juridice : acte si insemnari personale pierdute la locul comiterii faptei ( omoruri, furturi, talharii s.a.); acte apartinand victimei, gasite la faptuitori; scrisori aparent lasate de sinucigasi dar care ascund savarsirea unor omoruri s.a.

In masura exemplificarilor facute mai sus, se poate observa ca aria de aplicabilitate a cercetarii scrisului este deosebit de cuprinzatoare.

1.2.TEMEIUL LEGAL PENTRU DISPUNEREA EFECTUARII UNEI

UNEI EXPERTIZE CRIMINALISTICE A SCRISULUI

Organele judiciare pot solicita efectuarea de constatari tehnico-stiintifice sau a unor expertize atunci cand o anumita conjunctura determina luarea acestei masuri.

Constatarea tehnico-stiintifica este un mijloc de proba prevazut expres de legea procesual penala ( art. 112, Cod Proc.Pen.) si folosit in exclusivitate de organele de urmarire penala in situatiile in care exista pericolul disparitiei unor probe sau cand este necesara lamurirea urgenta a unor aspecte dintr-o cauza. Urgenta explicatiilor face inoportuna solutia efectuarii unei expertize care implica, in general, operatii complexe, de durata.

Sunt indrituiti sa efectueze constatari tehnico-stiintifice, specialistii si tehnicienii criminalisti care functioneaza in cadrul institutiei organului de urmarire penala .

Cand obiectul constatarii tehnico-stiintifice il constituie scrisul, problemele ce pot fi rezolvate sunt urmatoarele:

-         daca doua sau mai multe texte sunt scrise de aceeasi persoana;

-         daca un text cu autor cunoscut a fost realizat de catre persoana ce i se atribuie;

-         in cazul unui text anonm, stabilirea autorului dintr-un cerc de suspecti;

-         daca in continutul sau un text a cunoscut adaugiri sau inlaturari de mentiuni;

-         daca o semnatura a fost executata de catre titular, cu alte cuvinte, daca este autentica;

-         daca o semnatura falsificata a fost executata de persoana presupusa a fi autor.

Constatarea tehnico-stiintifica prezinta atat asemanari cat si deosebiri cu expertiza. Dintre asemanari: ambele sunt efectuate de specialisti ( expert in cazul expertizei), ambele se concretizeaza intr-un raport, au o metodologie si un obiect comun. Dintre deosebiri, esential este faptul ca o constatare tehnico-stiintifica poate fi solicitata doar in cursul urmaririi penale, de organele de ancheta, in timp ce expertiza poate fi solicitata si in faza judecatii de catre instanta.

Potrivit dispozitiilor art. 116, Cod Proc.Pen., in cazurile in care " pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostiintele unui expert, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize". Pentru efectuarea unei expertize criminalistice instanta sau organul de urmarire penala, printr-o incheiere sau printr-o rezolutie motivate, se adreseaza unui laborator. In Romania laboratoarele de criminalistica sunt organizate si functioneaza doar in structura Ministerului Justitiei si a Ministerului de Interne.

Nominalizarea expertului se face de catre conducatorul institutiei respective. Daca intr-o specialitate exista experti oficiali, nu pot fi numite alte persone decat daca " imprejurari deosebite ar cere acest lucru" ( art.119, alin.1, Cod Proc.Pen.).

In actul de dispunere a expertizei, organul solicitant va insera si obiectul acesteia sub forma de intrebari. Organului solicitant ii incuba si obligatia de a remite materialele necesare efectuarii expertizei, acestea trebuie sa poarte viza institutiei care a dispus efectuarea examinarilor. In situatii exceptionale cand actul in litigiu sau piesele de comparative nu pot fi trimise spre examinare se procedeaza, in general, la delegarea unui specialist care sa se ocupe cu analiza.

In cazul infractiunilor de fals in inscrisuri, Codul de Procedura Penala prevede dispozitii speciale in legatura cu prezentarea scriptelor de comparatie, astfel: "Daca scriptele se gasesc in depozite publice, autoritatile in drept sunt obligate a le elibera (art.127, alin. 1, Cod Proc.Pen.). Daca scriptele se gasesc la un particular care nu este sot sau ruda apropiata cu invinuitul sau inculpatul, organul de urmarire penala ori instanta de judecata ii pune in vedere sa le prezinte (alin.2)".

Rezultatul expertizei se consemneaza intr-un raport redactat in scris. Tot un singur raport se prezinta chiar daca au fost numiti mai multi experti, cu specificarea divergentei de opinii, daca exista ( art.122, alin.1, Cod Proc.Pen.). Organul solicitant poate cere si un supliment de expertiza sau lamuriri, cerute in scris sau verbal (art.124, Cod Proc.Pen.), dar poate solicita si o noua expertiza (art. 125, Cod Proc.Pen.).

In cadrul procesului civil, in ceea ce priveste inscrisurile sub semnatura private, acestea trebuiesc acceptate sau tagaduite de cei carora li se opun (art.1177, alin.4, Cod Civil), in cea de-a doua situatie procedandu-se la verificarea de scripte (art. 177-185, Cod Proc.Civ.). Uneori examinarea depaseste posibilitatile instantei, caz in care se poate apela la o expertiza grafica, legea civila permitand acest lucru(art. 201-214, Cod Proc.Civ.). De la acest punct lucrurile evolueaza asemanator laturii penale.





1.3. CONTINUTUL NOTIUNII DE SCRIS IN CRIMINALISTICA

1.3.1. Definirea notiunii de scris. Comunicarea dintre oameni se realizeaza pe cale verbala, prin mijloace sonore, cat si prin intermediul scrisului. Acesta consta in reprezentarea sunetelor dintr-o limba prin semne grafice. "Semnul grafic sau grupele ca atare (aspectul morfologic) nu exprima direct continutul gandului , caci nu se aseamana cu obiectul real pe care il desemneaza- cum se intampla, de exemplu, in cazul hieroglifelor - ci se limiteaza la rolul de simbol pentru elemente- le sonore din limbajul oral (AL. ROSCA)" (1). Combinarea mai multor astfel de semne, dupa regulile lingvisticii, da nastere la cuvinte, care ajunse la nivelul scoartei cerebrale- ca informatie vorbind- capata semnificatie, desemnand diferite notiuni din lumea inconjuratoare.

1.3.2. Scrisul ca mijloc de identificare in criminalistica.Criminalistica este alcatuita , conform unei teze larg raspandite in present, din trei mari ramuri: tehnica criminalistica, tactica criminalistica si metodica speciala de anchetare a diferitelor infractiuni. Tehnica criminalistica cuprinde procedee folosite in scopul descoperirii, fixarii si examinarii probelor materiale, de natura sa conduca la depistarea infractiunilor si a autorilor. Probele materiale constau in urme ce pot servi la identificare, fie prin determinarea obiectului creator (de ex. degetul care a lasat amprenta), fie prin reconstituirea obiectului din care a facut parte un fragment ridicat de la locul faptei.

Scrisul este si el o urma, dar un gen cu totul aparte.

Urmele lasate de obiecte cum ar fi : un topor, un pantof, etc., sunt realizate prin mulare intr-o masa primitoare (lemn, pamant, etc.) sau prin depunerea unei substante (sange, pete de grasime sau substanta chimica). Scrisul apare materializat in forme grafice ca urmare a unei activitati nervoase si musculare executate de om. In consecinta, scrisul- spre deosebire de celelalte categorii de urme- trebuie privit ca o realitate dinamica si nu statica, fixa, asa cum apare la prima vedere.

O alta distinctie notabila: urmele lasate de obiecte sunt identice, identificarea acestuia se obtine pe baza identitatii caracteristicilor urmei din litigiu si a celor pe care le lasa obiectul suspectat. In schimb, in cazul scrisului se poate observa ca doua texte, cu un continut similar si executate de aceeasi persoana (sau doua semnaturi), nu vor corespunde niciodata perfect in toate elementele grafice (dimpotriva, suprapunerea a doua grafisme pana la identitate este un veritabil indiciu al contrafacerii prin copiere,aspect ce va fi detaliat intr-un capitol viitor). Scrisul prezinta alte calitati fundamentale ce permit identificarea scriptorului,

.................................

(1)     A.FRATILA, SCRISUL, OGLINDA PERSONALITATII, Editura Colosseum, Bucuresti, 1995, pag. 23.

acestea sunt: individualitatea si stabilitatea sa relativa (2).

1.3.3. Formele de manifestare ale scrisurilor expertizate. Scrisul de mana se poate prezenta sub forma de text (fie mai intins, fie mai restrans, reducandu-se uneori la un grup de cuvinte, cum ar fi: "Bun si aprobat", "De acord", "Am primit", sau chiar la un singur cuvant: "Vazut", "Confirm" etc.), sau poate imbraca forma unei semnaturi (indiferent ca sunt sau nu indescifrabile, acestea pot prezenta elemente de maxima individualitate).

In notiunea de scris sunt incluse si elemente grafice neliterale ce insotesc un text, sau uneori o semnatura, cum ar fi : semnele de punctuatie, sublinieri s.a.

Scrisul nu trebuie redus numai la materializarea gesturilor inscriptorii prin trasaturi de cerneala, creion, pasta pix, etc. Exista cazuri, ce-i drept foarte rare, in care obiectul expertizei il formeaza un scris concretizat doar in urme de adancime, produse ca urmare a transmiterii caracterelor, prin presiune, de pe act pe suprafata unei foi aflata dedesubt in momentul scrierii. Iata un caz edificator in acest sens : inculpatul, acuzat de infractiunea de trafic de influenta, a promis unei persoane ca, prin relatiile pe care le are, ii va procura o locuinta, in acest scop redactandu-se o cerere la domiciliul acestuia. In cursul procesului persoana respectiva prezinta o foaie alba ce se aflase sub cerere la momentul intocmirii. Prin fotografierea urmelor de presiune si intoarcerea cliseului fotografic s-a obtinut imaginea pozitiva a scrisului, care a fost comparat cu scrisul inculpatului si a rezultat identitatea acestuia ca autor al celor doua texte.

SECTIUNEA 2

DIFERENTIEREA EXPERTIZEI CRIMINALISTICE A SCRISULUI DE

ALTE GENURI DE EXAMINARE

Simpla enuntare a obiectului expertizei criminalistice a scrisului nu este suficienta pentru definirea precisa a acestui gen de analiza. Putin cunoscuta este distinctia dintre expertiza criminalistica a scrisului si grafologie. Si mai rar se stie, in afara specialistilor, despre deosebirea dintre expertiza grafica si expertiza tehnica a actelor.

2.1.EXAMINAREA TEHNICA A ACTELOR .

Examinarea actelor cunoaste doua tipuri de expertizare, ambele de domeniul ..................................

(2)     pentru detalii vz. Sectiunea 3.2., cap. 1.

criminalisticii: expertiza tehnica a actelor si expertiza scrisului.

O prima distinctie intre cele doua, urmand, ca prim criteriu, obiectul diferit: expertiza tehnica se ocupa de analiza, in primul rand,a scrisului dactilografiat si tipografiat, expertiza grafica se limiteaza strict la studierea scrierii de mana. Confuzii pot sa apara atunci cand expertiza tehnica are ca obiect un document scris de mana, asa ca, sublinierea distinctiei se va reduce, in continuare doar la actele respective.

Actele scrise de mana sunt singurele care se preteaza atat unei examinari grafice cat si tehnice. In cazul acestora deosebirea se face conform cu alte doua criterii: procedeul propriu si scopul urmarit. In raport cu primul aspect, expertiza scrisului presupune un examen comparativ intre scrisul litigios si cel ce apartine persoanei pretinse sau banuite a fi autor, examinarea tehnica recurge la alta metodologie de lucru bazata pe analize fizico-chimice sau traseologice. Cele doua examinari au scopuri in principiu diferite: expertiza grafica se solicita atunci cand se urmareste identificarea autorului unui text (sau a unei semnaturi), indirect se poate ajunge la depistarea unui fals, examinarea tehnica are ca unic scop depistarea falsurilor materiale de orice fel.

Documentul ce prezinta elemente ale scrisului de mana se poate analiza in felul urmator: din punct de vedere grafic se studiaza: modul de scriere a literelor, cifrelor, semnelor de ortografie si de punctuatie, elementele si alte caracteristici stricte ale grafismului, din punct de vedere tehnic se poate analiza suportul scrisului: materialul, dimensiunile, substanta provenita de la instrumentul scriptural (creion, cerneala, etc.), daca prezinta stersaturi, adaugiri, s.a.

Exemple de expertize tehnice:

1). Un caz tipic il reprezinta determinarea stersaturilor (fals prin alterare). Radierea sau razuirea unui scris atrage dupa sine o deteriorare a hartiei prin subtierea ei si afectarea fibrelor din stratul superior. Stersaturile pot fi puse in evidenta prin diferite procedee cum ar fi: examinarea microscopica, iluminarea actului cu ajutorul unei surse situate sub acesta, expunerea la vapori de iod sau examinarea cu ajutorul radiatiilor. Uneori plastografii prefera in locul inlaturarii mecanice stergerea chimica sau acoperirea prin hasurare. In primul caz tratarea actului cu ajutorul razelor ultraviolete poate face ca zona atacata sa capete o fluorescenta diferita de restul actului,ceea ce demonstreaza falsul. Al doilea caz poate fi rezolvat in situatia in care compozitia substantelor folosite la scriere reactioneaza diferit la radiatiile infrarosii astfel: scrisul adaugat sa absoarba radiatiile, iar cel anterior sa respinga fluxul, ceea ce va determina vizualizarea spatiilor acoperite.

2). In alte situatii este necesara depistarea inserarii de mentiuni noi in cuprinsul unor texte preexistente, operate chiar de catre autorii textelor initiale. Aceasta pentru ca metoda comparativa ce sta la baza expertizei grafice nu se poate aplica decat atunci cand mentiunile introduse sunt scrise de alta persoana decat autorul textului, in baza diferentei caracteristicilor grafice a celor doua deprinderi, falsul ar putea fi depistat. In situatia data se poate aplica insa o examinare tehnica, grafismul rezultat ar trebui sa prezinte urmatoarele simptome: datorita imposibilitatii scriptorului de a se incadra perfect in ansamblul grafic existent, adaugirile dau nastere la neconcordante, materializate in dezalinieri, diferente de dimensiune, inclinare si presiune. Ritmul miscarilor inscriptorii devine in general lent, imprimand scrisului un aspect cautat. Adeseori un rand adaugat, fiind inghesuit din lipsa de spatiu, are tendinta de a ocoli alte mentiuni sau semnatura. Uneori s-a sesizat o ordine anormala de scriere a diverselor parti din act. In mod firesc randul care urmeaza are trasaturile peste cele ale randului precedent sau semnatura trece peste trasaturile randului final. O succesiune inverse a trasaturilor intersectate denota o scriere ulterioara, de exemplu: daca trasaturile semnaturii sunt sub cele ale textului inseamna ca fie semnatura a fost "data in alb" -adica actul a fost completat pe o foaie deja semnata, fie ca s-a intercalat ultimul rand intre textul initial si semnatura.

3). Acestui gen de examinare ii revin sarcini vizand si alte elemente ale documentelor: stabilirea datei reale a unui act, examinarea scrisurilor dactilografiate in vederea identificarii masinii de scris si a dactilografului, identificarea stampilelor dupa impresiuni sau a timbrelor refolosite, descifrarea documentelor carbonizate, etc.

" Desi examinarea scrisului si examinarea tehnica a actelor au un profil diferit, acestea se afla intr-o stransa interdependenta, expertul fiind obligat, chiar atunci cand problema pusa de organul judiciar are un caracter strict grafic, sa procedeze la o examinare a actului si din punct de vedere tehnic". (1)

2.2. GRAFOLOGIA.

Cel putin ca termen grafologia este frecvent confundata cu expertiza criminalistica a scrisului.

Grafologia se ocupa, ca disciplina, cu stabilirea unei metodologii pe baza careia sa se poata stabili personalitatea omului cu ajutorul scrisului. Teoria pe care se fundamenteaza are la baza ideea ca intre trasaturile psihologice ale unei personae si scrisul sau exista un raport de cauzalitate. Cu o baza mai mult sau mai putin stiintifica, grafologia are atat adepti cat si sustinatori, cert este ca examinarea grafologica se deosebeste de expertiza grafica, cele doua notiuni fiind foarte diferite. Daca analiza scrisului are ca scop identificarea autorului, in




..................................

(1). E. MINULEAC, EXPERTIZA JUDICIARA, Ed. Stiintifica, Bucuresti,

1971, pag. 51.

cadrul expertizei grafice de multe ori intamplandu-se ca scrisurile prezentate sa fie deghizate sau contrafacute, examinarea grafologica are ca obiect un scris sincer si cert, scopul acestuia fiind cu totul altul: sublinierea dimensiunii psihologice a autorului scrisului studiat.

Intocmirea portretului grafologic cuprinde doua faze:

1). Studierea scrisului si determinarea caracterelor sale obiective, denumite si "dominante grafice"- lucru pe care il realizeaza si expertiza scrisului;

2). Stabilirea semnificatiilor psihologice corespunzatoare acestor dominante;

Coincidenta primei faze cu o anumita etapa proprie expertizei scrisului a determinat o serie de specialisti grafici sa se inspire din grafologie. Influenta grafologiei asupra expertizei criminalistice a scrisului a cunoscut cea mai mare amploare in cazul scolii germane.

SECTIUNEA 3

BAZELE STIINTIFICE ALE IDENTIFICARII PERSOANEI DUPA SCRIS

3.1.MECANISMELE FIZIOLOGICE ALE EXECUTARII SCRISULUI

Scrierea, ca mijloc de comunicare si fixare a ideilor constituie o deprindere. Potrivit teoriei pavloviene, la nivelul scoartei cerebrale, procesele nervoase fundamentale sunt permanent sistematizate. Datorita anumitor procese

fiziologice are loc un fenomen de stabilire, de "batatorire" a cailor nervoase ale

unei anumite actiuni. In acest fel se formeaza un stereotip dinamic, adica un complex de legaturi temporare, care se manifesta sub forma unor reactii stabile cu un caracter unitar. Stereotipul dinamic nu se naste dintr-o data, ci necesita numeroase repetari si exercitii, in asa fel incat, cu timpul, are loc un proces de fixare, iar efectuarea actiunii respective devine automatism. Principiile expuse se aplica intru totul actului scrierii. La depriderea scrierii concura diferite sisteme : sistemul aferent, compus din analizatori auditivi (pentru ca in momentul scrierii unei litere sa existe constiinta sunetului pe care il reprezinta), vizuali (pentru a putea fi memorate formele semnelor grafice), tactili, kinestezici, care transmite influxul nervos de la receptorii periferici spre sistemul nervos central, respectiv sistemul eferent, care efectueaza procesul invers de transmitere a influxului nervos de la centru spre organele efectoare.

Organul efector - mana, inclusiv bratul - este pus in miscare si controlat de catre sistemul nervos central prin intermediul tonusului muscular. Principalele miscari ale muschilor din timpul scrierii sunt: flexiunea, extensiunea, abductia si aductia ( primele doua cuprind miscari efectuate in sus si in jos - in plan vertical, ultimele doua cuprind miscari ce se desfasoara in plan orizontal ).

In cursul formarii deprinderii de a scrie , controlul constient se diminueaza treptat. La inceput scrierea este greoaie, cu toate ca semnele sunt percepute vizual, mana se contracta intampinandu-se mari dificultati la reproducerea semnelor. Actiunea devine, intr-o etapa mai avansata, un automatism. Se constata ca elementul "constiinta" nu este atat de absent ca in cazul actelor instinctive.

S-au intreprins o serie de studii de catre neurofiziologi si psihologi pentru a se constata daca exista sau nu, la nivelul scoartei cerebrale, localizat un centru grafic. Chestiunea ar prezenta importanta pentru expertii criminalisti caci lezarea acestui eventual centru ar avea repercursiuni directe asupra scrisului. Rezultatul studiilor nu a fost unitar, insa majoritatea cercetatorilor au opinat ca, in cazul scrisului, nu se poate vorbi despre un centru preformat.

3.2. PROPRIETATILE SCRISULUI NATURAL

3.2.1. Individualitatea scrisului. Identificarea persoanelor dupa scris este posibila datorita calitatii acestuia de a fi individual. Individualitatea consta in particularitatile caracteristicilor de ansamblu si de detaliu ale scrisului, care fac ca scrisul unei persoane sa se diferentieze de cel al oricarui alt individ. Fiecare dintre aceste caracteristici grafice, luate in considerare izolat, pot fi intalnite in scrisurile mai multor persoane, dar combinatia lor- asa cum rezulta din scrisul unui anumit autor- este irepetabila, intocmai ca la impresiunile digitale.

In cursul procesului de invatare a scrierii, cu toate ca pentru toti elevii dintr-o clasa, conditiile de asimilare sunt, teoretic, aproximativ egale (varsta similara, acelasi profesor, aceeasi sala, etc.) totusi, de la inceput, se observa diferente evidente de executie. Inca de la acel moment nu exista doi elevi a caror scrisuri sa prezinte aceleasi caracteristici grafice. Dupa numeroase exercitii, ritmul de scriere creste, semnele grafice nu mai sunt imitate ci memorate si redate, materializarea lor in scris indepartandu-se tot mai mult de modelul initial, adica cel caligrafic. Intr-un final atentia elevului se va deplasa spre continutul textului, o data cu aceasta, apar noi forme de constructie a literelor si diferite feluri de imbinare, cat mai comod de executat, in virtutea legii efortului minim. Datorita acestui tip de proces de formare ce caracterizeaza scrisul, se poate explica imposibilitatea fiziologica de executare a doua scrisuri identice.

Factorii ce determina individualitatea scrisului sunt: particularitatile anatomice ale musculaturii mainii si bratului, trasaturile functionale ale sistemului nervos, modelul caligrafic urmat, particularitatile tipului temperamental, modalitatea in care se tine instrumentul scriptural.

3.2.2.Stabilitatea relativa a scrisului. Identificarea persoanei dupa scris este posibila nu numai datorita insusirii acestuia de a fi individual ci si proprietatii sale de a fi stabil. Prin stabilitatea scrisului se intelege faptul ca, o data instaurate in grafismul unei persoane, caracteristicile generale si majoritatea formelor scripturale raman constante toata viata. Explicatia stiintifica este de ordin fiziologic: "deprinderea, ca succesiune stereotipizata a legaturilor temporare, constituie un sistem ireversibil, dirijat in sens unic" (AL. ROSCA). (1)

Aceasta stabilitate nu este absoluta ci una relativa. Scrisul sufera modificari de la o executie la alta, de obicei fara repercursiuni notabile asupra posibilitatilor de identificare a scriptorului. Stabilitatea relativa determina principiul cunoscut sub numele de variabilitatea naturala a scrisului. Conform acestui principiu nu exista executii naturale identice in domeniul scrisului, aceasta pentru ca mecanismele fiziologice ce fac posibila scrierea - cel muscular, nervos si celelalte - nu se vor afla niciodata in conditii identice, la modul ideal, in momentul a doua executii diferite (aceasta pentru doua executii ale aceluiasi autor, caci pentru doua specimene de scris ale unor autori diferiti este foarte normal, tinand cont de complexitatea factorilor participanti, ca scrisurile sa fie diferite).

La unele personae variatia scrisului este slaba reducandu-se cel mult la trasarea anumitor litere in mai multe feluri . Exista si persoane ce poseda un scris cu variatie mare, la prima vedere punandu-se chiar sub semnul intrebarii provenienta comuna a doua executii ale unui astfel de scriptor.

Variabilitatea nu trebuie confundata cu asa-numitul scris variabil sau schimbator, acela in care caracteristicile grafice difera de la un document la altul, lucru explicabil datorita capacitatii anumitor personae de a folosi concomitent mai multe variante de scris.

3.3. INFLUENTE ASUPRA SCRISULUI NATURAL

Chiar si dupa ce scrisul s-a format acesta sufera o serie intreaga de modificari, unele de moment, altele de durata, modificari determinate de o varietate de factori. Practica de expertiza face referire la cei mai cunoscuti:

3.3.1. Modificari provocate de factori fiziologici.

1). Varsta. Inaintarea in varsta a scriptorului produce asupra scrisului modifi-

.................................

(1)         Este vorba despre psihologul Al. Rosca, professor universitar la Cluj si Director al Institutului de Psihologie din Bucuresti (1965-1971).

cari ale aspectului , acesta aparand ca dezorganizat, dezaliniat sau disproportionat. Caracteristica pentru scrisul acestor persoane este si prezenta tremuraturilor ce constau in oscilatii ritmice de mica amplitudine, constante, sesizabile la nivelul intregului grafism. Acesta este tremuratul fiziologic (1)care se diferentiaza de alte genuri de tremuraturi, cum ar fi: tremuratul patologic ,caracteristic persoanelor ce sufera de anumite boli sau tremuratul datorat unei operatii de falsificare.

Tremuratul fiziologic ( fig. 1, ANEXA 2) influenteaza: forma scrisului, coeziunea, repartizarea, pozitia punctului de atac, trasaturile incipiente la diferite litere si finalizarile literelor.

2). Pierderea vederii. Orbirea nu duce la pierderea deprinderilor grafice, in schimb se vor observa o serie de modificari, devieri de la un grafism executat in conditii normale.

De scrisul orbilor s-au ocupat si doi experti romani, H. STAHL si A. BOIA.



Ca aspect general scrisul unui orb va prezenta aceleasi caracteristici cu scrisul specific perioadei cand era vazator, dar va fi evident marcat de fenomenul de dezorganizare cauzat de conditiile deosebite in care se realizeaza executia ( fig. 2, ANEXA 2).

Dupa A. BOIA, principalele dominante ale scrisului cursiv al orbilor sunt urmatoarele:

-         incetinirea si sovairea scrisului ;

-         pierderea randurilor si incalcarea lor datorita lipsei de control vizual;

-         distantele dintre randuri sunt inegale, spatierea este exagerata;

-         omisiuni de litere, cuvinte, datorita neconcordantei dintre gandire si ritmul incetinit de transcriere a acesteia;

-         puncte de odihna si legare a cuvintelor, pentru a nu pierde contactul cu hartia sau cu randul;

-         scrierea in alb, cerneala sau pasta se termina si orbul nu sesizeaza, scriind in continuare litere si cuvinte intregi care nu se mai imprima;

-         uneori se poate observa omisiunea anumitor trasaturi grafice: punctul minusculei " i " sau bara minusculei " t ".

3). Mana. Un prim aspect care intereseaza este cel al "conducerii mainii de catre alta persoana". Persoanele foarte bolnave sau in varsta solicita ajutorul altora pentru a intocmi un act, situatie des intalnita la realizarea testamentelor. Stiind ca valabilitatea celor olografe este conditionata de executarea scrisului cu pro-................................

(1)      Nu este obligatoriu ca scrisul tuturor persoanelor in varsta sa prezinte tremuraturi fiziologice: " .am intalnit persoane peste 75-80 de ani al caror scris (.) nu prezenta aproape nici o modificare, singurul semn observat fiind o usoara zigzagare a trasaturilor, aproape imperceptibil si uneori un numar sporit de intreruperi." L. IONESCU, op cit., pag 47.

pria mana , testatorul isi lasa mana ghidata de catre o persoana straina, ceea ce se reflecta in aspectul grafismului astfel obtinut.

Functie de gradul de cooperare a celor doi scriptori se disting doua situatii, denumite in literatura de specialitate in felul urmator: "mana inerta" si "mana ajutata".

Mana inerta se intalneste in cazurile de afectiuni foarte grave, in care subiectul este in agonie sau se dovedeste a fi lipsit de orice forta. Mana autorului actului tine sau mai bine zis se sprijina pe instrumentul scriptural si este lasata libera - "moarta", fiind condusa de mana celeilalte persoane. Prima este pasiva iar a doua este activa, in aceste conditii este firesc ca scrisul rezultat sa se asemene cu scrisul celui ce a jucat rolul de ghid. Tot in aceasta categorie se poate include si persoana sanatoasa, dar total analfabeta, procedeul este acelasi dar consecintele de ordin grafic difera putin datorita producerii unui fenomen de rezistenta involuntara care se manifesta datorita rigiditatii mainii conduse.

Mana ajutata constituie o modalitate de cooperare intre o persoana bolnava, insa in stare sa execute unele gesturi grafice si o alta persoana care accepta sa o asiste. Simptomele de ordin grafic ale unui astfel de grafism sunt urmatoarele (2) :

-         aditionarea fortelor este perfecta la trasaturile drepte descendente;

-         dezacordurile se vor manifesta la trasaturile curbe sau la trasarea anumitor litere - atunci cand unul din scriptori sare "mintal" o litera dintr-un cuvant;

-         neintelegeri de executie se ivesc la trasarea unor litere de la inceputul cuvintelor, fiecare scriptor "tragand" spre pozitia care ii este familiara, ceea ce genereaza numeroase rateuri si reluari.

In continuare o speta ce releva un caz de "mana inerta": G.D. cheama in judecata pe D.M. pentru ca, prin hotarare judecatoreasca, sa poata beneficia de spatiul locativ la care D.M. renunta in baza unei declaratii. D.M. insa contesta declaratia mentionand ca este analfabeta nestiind decat sa semneze, totodata ea pretinde ca actul ar fi fost intocmit de sotia reclamantului, care sub pretextul unui imprumut si al redactarii chitantei doveditoare, i-a purtat mana executand declaratia din litigiu. Intr-adevar, in urma examinarii grafice s-a observat ca numeroase constructii din scrisul numitei G.E., sotia reclamantului, erau prezente in continutul scrisului incriminat, situatia in fapt prezentand toate simptomele unui scris cu mana condusa ( fig.3,4,5, ANEXA 2).

Sesizarea acestor cazuri, rar intalnite in practica, ajuta la solutionarea chestiunilor privind consimtamantul titularului la anumite clauze introduse independent de vointa acestuia. Depistarea acestor situatii este dificila datorita faptului ca, la nivel grafic,se manifesta prin producerea unor consecinte similare

..................................

(2). Primul care s-a ocupat cu studiul acestora a fost E. LOCARD la Laboratorul de Criminalistica al Politiei din LYON incepand cu anul 1922.

celor datorate falsului prin imitatie.

Un alt aspect in legatura cu influentele ce pot afecta organul efector, il reprezinta pierderea mainii drepte, cand persoana este nevoita sa scrie cu mana stanga - asupra acestei situatii vom reveni cu precizari intr-o sectiune viitoare.

In practica de expertiza au fost surprinse si alte cazuri de modificare a grafismului de acest gen: mana inghetata, mana inmanusata si mana fortata.

3.3.2.Modificari provocate de factori patologici .

Bolile grave dar in special cele mintale, cu si fara lezarea centrilor nervosi, afecteaza profund scrisul. Modificarile determinate de bolile mintale sunt sesizabile la nivelul grafismului si cunosc o mare varietate: aspect haotic, tremuraturi accentuate (in special in boala lui Parkinson), randuri orientate in toate sensurile, omisiuni de litere, uneori grafismul capata o agrafie partiala sau totala, ceea ce poate face ca scrisul sa devina indescifrabil ( fig. 6, ANEXA 2 ).

Aceste modificari intereseaza sfera examinarilor grafice in ceea ce priveste doua aspecte: pentru a le deosebi de modificarile produse cu ocazia contrafacerii unui scris si pentru a putea folosi un scris de comparatie adecvat, adica executat in conditii similare. De mentionat este faptul ca modificarie produse datorita bolilor, fiind sincere si naturale, intaresc idea de autenticitate a unui scris, de aici si necesitatea aprecierii diferentiate fata de modificarile inerente unei contrafaceri, care dimpotriva,o data sesizate si calificate astfel, tradeaza o operatiune de fals.

3.3.3. Modificari provocate de factori mecanici.

Categoria factorilor mecanici include: suportul actului (ce poate prezenta o suprafata plina- adecvata scrisului sau cu asperitati), pozitia de scriere, instrumentul scriptural, etc. Uneori datele obtinute in urma analizei acestor parametrii au permis depistarea unor falsuri, asa cum s-a intamplat si in cazul urmator: Urmele de adancime ale textului si semnaturii de pe un act retinusera, pe verso-ul acestuia, culoarea neagra a suprafetei pe care s-a aflat documentul la momentul intocmirii, in timp ce data nu prezenta pe verso aceasta trasatura, ceea ce a determinat concluzia ca a fost adaugata ulterior.

3.3.4. Modificari provocate de anumite stari ale scriptorului.

Modificari ale scrisului pot fi determinate nu numai de stari fizice deosebite cat si de alte stari, cum ar fi cea psihica sau emotionala. Astfel, poate fi vorba despre starea psihica deosebit de puternica a unui sinucigas dinaintea comiterii gestului, de emotii puternice: furie, frica si altele , sau pur si simplu despre o stare de indispozitie, oboseala, graba, etc. Toate acestea se repercuteaza, intr-o masura mai mare sau mai mica, asupra executiilor grafice.

O situatie deosebita intalnim in cazul scrierii sub influenta starii de ebrietate. Betia alcoolica ocazionala involuntara este uneori invocata de persoane care contesta un inscris, urmarind anularea actului respectiv, pe motivul lipsei de discernamant (de exemplu, un inculpat acuzat de bigamie a sustinut ca a fost dus beat la oficiul starii civile si ca a semnat in registrul de casatorii fara sa-si dea seama ce face). Ori, aceste imprejurari trebuiesc verificate si apreciate.

In urma unor studii efectuate in conditii de laborator s-a constatat ca degradarea grafismului difera proportional cu gradul de betie. Gradul mic si mediu permit identificarea autorului, scrisul necunoscand modificari esentiale care sa-l faca impropriu unei examinari grafice, betia totala, insa, lasa foarte putine sanse de reusita. Stadiul avansat de alcoolemie determina alterarea functiilor nervoase si a capacitatii organelor de simt, ceea ce conduce la aprecierea gresita a distantelor, perceperea eronata a formelor obiectelor, iar gesturile fizice sunt nesigure, toate traducandu-se la nivelul grafismului obtinut in asemenea conditii printr-o descompunere a acestuia. Un grafism descompus consta in: constructia simplificata a literelor, coordonarea scazuta a miscarilor si un ritm lent de executie, ajungandu-se chiar la scrierea incompleta a unor litere sau la realizarea unor semene indescifrabile. Efecte similare produce asupra scrisului otravirea cu arsenic sau consumul de droguri.

Toate aceste cauze, care supun scrisul la modificari, au fost expuse din ratiuni determinate de faptul ca, in timpul examinarilor comparative, deosebirile care apar la scrisul incriminat si cel de comparatie trebuiesc explicate sub aspectul cauzei generatoare. De corecta interpretare a deosebirilor depinde chiar formularea concluziei.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Criminalistica




TEORII DE ORIENTARE BIOANTROPOLOGICA (NEOLOMBROZIENE)
RIDICAREA SI PRELUCRAREA IN LABORATOR A URMELOR PAPILARE DESCOPERITE LA FATA LOCULUI
APRECIEREA VALORII DE IDENTIFICARE A URMEI
Reguli tactice aplicate in efectuarea perchezitiei propriu-zise
Elaborarea versiunilor de urmarire penala in cazul mortii violente
Depistarea traficantilor de droguri
EXAMINAREA COMPARATIVA A CARACTERISTICILOR SCRISULUI
POSIBILITATEA FORMARII UNOR CONCLUZII ERONATE IN EXPERTIZA DACTILOSCOPICA A URMELOR PAPILARE1
Directii metodologice generale ale investigarea infractiunilor in domeniul afacerilor
URMELE DE DINTI