Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
SCOALA CLASICA


SCOALA CLASICA


SCOALA CLASICA

Sectiunea I - Consideratii generale

Scoala reprezinta un curent, o miscare stiintifica, literara etc., care grupeaza in jurul ei un numar de adepti.

O scoala criminologica reprezinta un mod de orientare intr-un domeniu al criminologiei, in jurul caruia se grupeaza un numar de adepti cu opinii asemanatoare, dar nu neaparat identice.

Denumirea corecta a acestei teme este aceea de scoala clasica a dreptului penal, deoarece problemele de criminologie erau rezumate la cateva idei intalnite in lucrarile consacrate studiului dreptului penal.



In lucrarile de criminologie de la noi se admite ca principalul intemeietor al acestei scoli este Cesare Beccaria, de aceea mai este denumita si scoala beccariana, iar lucrarile recente admit ca un rol important la intemeierea ei l-a avut si filosoful englez Jeremy Bentham.

Sectiunea a II-a - Cesare Beccaria (1738-1794)

Numele sau complet este Cesare Bonesana, marchiz de Beccaria. A absolvit cursurile Universitatii din Pavia cu titlul de doctor in dreptul economic si in dreptul roman. A fost preocupat si de studiul matematicii, pentru care avea aptitudini deosebite. Nu a activat in domeniul juridic, ci a fost profesor de economie politica.

Cea mai importanta dintre lucrarile sale este publicata in anul 1764, sub titlul Dei delitti e delle pene (tradusa la noi sub titlul de Despre infractiuni si pedepse). Este o lucrare de mici proportii, cuprinzand cateva zeci de pagini, dar este atat de importanta, incat ideile sale au revolutionat dreptul penal si continua sa-si pastreze actualitatea.

Principalele idei ale lucrarii au legatura cu dreptul penal, iar cele care au contribuit la crearea criminologiei, desi foarte importante, sunt reduse numeric.

A. Idei care au revolutionat dreptul penal

a. Legalitatea pedepselor. Consacra principiul nulla poena sine lege, intalnit in diferite formulari ca: "Numai legile pot stabili pedepsele privitoare la infractiuni".

b. In epoca, pedepsele difereau dupa rangul social al infractorilor. De aceea, el cerea ca "pedepsele sa fie aceleasi pentru primul si pentru ultimul cetatean".

c. Personalitatea pedepselor. Cunoscand ca legislatiile feudale consacrau forme ale responsabilitatii colective, sustinea ca pedeapsa aplicata infractorului nu trebuie sa atinga direct alte persoane: familia sau persoanele din orasul in care locuieste faptuitorul.

B. Idei care au contribuit la intemeierea criminologiei

a. Studiul faptei

Gasim idei dispersate in cuprinsul lucrarii sub formulari ca: "actiuni potrivnice binelui public" sau "orice infractiune, chiar privata, lezeaza societatea".

Dintre infractiuni, se refera doar la fapta de furt, pe care o considera "infractiunea mizeriei si a disperarii".

b. Cauzalitatea in criminologie

Definind furtul ca infractiune a mizeriei, putem deduce faptul ca Beccaria a intrevazut ca saracia si conditiile de viata in care traiesc oamenii pot explica, macar in parte, comportamentul deviant al omului.

c. Prevenirea faptelor penale

Ideea de prevenire este frecvent intalnita sub diverse formulari: "Vreti sa preveniti infractiunile? Faceti ca legile sa fie clare, simple si toata forta natiunii sa fie concentrata pentru a le apara". Tot el recunostea ca pedeapsa are un dublu rol preventiv, si anume: "de a-l impiedica pe infractor sa aduca concetatenilor sai noi prejudicii si de a-i abate pe altii de la savarsirea unor fapte asemanatoare".

d. Considerarea liberului arbitru ca fundament al oricarei actiuni umane

Beccaria era un bun cunoscator al principalelor curente filosofice ale vremii. Centrul filosofiei sale il constituie existenta vointei libere (liberul arbitru). El sustinea ca omul poate alege dintre acele actiuni care ii convin si acelea care ii pot dauna. De aceea, daca omul are posibilitatea sa aleaga intre ceea ce este bine si ceea ce este rau, si daca a ales calea raului, deci a savarsit o fapta penala, trebuie sa suporte consecintele faptei sale, care constau in aplicarea si executarea unei pedepse.




Sectiunea a III-a - Jeremy Bentham (1748-1832)

Jeremy Bentham a fost un renumit filosof britanic care s-a preocupat in mod deosebit de studiul dreptului.

Dintre lucrarile sale cunoscute la noi, mentionam: Panopticon or The Inspection House (1787), in care dezvolta principiul utilitarismului si pledeaza pentru o umanizare a sistemului penal, in ansamblul sau, precum si pentru o ampla reforma a modului de executare a pedepselor; Fragment on Government, in care face propuneri de reformare a sistemului de legi si pedepse.

Sustinea si el, la fel ca Beccaria, ideea liberului arbitru, considerand ca oamenii actioneaza sub impulsul unei constiinte libere. De asemenea, era adeptul unei proportii intre natura si durata pedepsei aplicate celui vinovat de savarsirea unei fapte penale si gravitatea faptei savarsite, idee sintetizata prin cuvintele Let the Punishment fit the Crime.

Sectiunea a IV-a - Scoala neoclasica

Adeptii si continuatorii scolii clasice sustin ca aceasta orientare are baze temeinice si corecte, chiar daca sunt necesare cateva precizari. Se are in vedere existenta liberului arbitru la majoritatea persoanelor, cu exceptia copiilor sub sapte ani si a celor care sufera de boli psihice. Acest curent denumit neoclasicismul sau scoala neoclasica are multi adepti in Europa, in special in Tarile Nordice, iar Finlanda a adoptat recent un nou Cod penal care are la baza ideile scolii neoclasice.

BIBLIOGRAFIE

1. Cesare Beccaria, Despre infractiuni si pedepse, Bucuresti, 1969.

2. R.M. Stanoiu, Criminologie, Bucuresti, 1995.

3. I. Iacobuta, Radiografia crimei, Iasi, 1995.

4. I. Oancea, Criminologie, Bucuresti, 1998.

5. I. Iacobuta, Oscilatia criminalitatii, Iasi, 2007.

6. I. Iacobuta si colaboratorii, Criminologie, Iasi, 2007.

Subiecte pentru teme de control

1. Idei care au contribuit la dezvoltarea criminologiei intalnite in lucrarea Despre infractiuni si pedepse.

2. Contributia lui Jeremy Bentham la intemeierea scolii clasice.

3. Comparatie intre scoala clasica si scoala neoclasica.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Criminalistica




Efectuarea expertizei grafoscopice
Metode de examinare microscopica
URMELE DE MAINI
PRELUCRAREA SI EXAMINAREA URMELOR PAPILARE IN LABORATOR
Efectuarea reconstituirii
MASURI DE PREVENIRE A TERORISMULUI INFORMATIC
UTILIZAREA SISTEMULUI AUTOMAT DE IDENTIFICARE A LOR IN INVESTIGAREA DACTILOSCOPICA
Modurile de actiune in atacurile informatice
Cercetarea urmelor de sange
Reguli generale metodologice aplicate in investigarea omuciderii