Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
PRELUCRAREA SI EXAMINAREA URMELOR PAPILARE IN LABORATOR


PRELUCRAREA SI EXAMINAREA URMELOR PAPILARE IN LABORATOR




PRELUCRAREA SI EXAMINAREA URMELOR PAPILARE IN LABORATOR

Dupa ce se intorc de Ia Iocul faptei, tehnicienii criminaIisti aduc in Iaboratoare obiectele purtatoare de urme.

In laboratorul criminalistic, incepe o activitate deosebit de importanta pentru valorificarea ulterioara a urmelor papilare, care sa fie apte pentru efectuarea operatiunilor comparative dactiloscopice ce vor duce Ia identificarea persoanei care a Iasat urmele la Iocul faptei.

Prelucrarea urmelor papilare in laborator cuprinde mai multe etape:

Ø revelarea urmelor de pe obiecte purtatoare aduse de Ia fata locului;

Ø fotografierea (realizarea negativului si pozitivului fotografic) urmelor aflate pe obiectele aduse Ia laborator;



Ø diminuarea urmelor ce nu fac obiectul identificarii faptuitorului;

Ø inlocuirea fotogramelor urmelor papilare apte identificarii faptuitorului.

Diapozitivarea se aplica in cazurile in care urmele fotografiate au fost colorate in alb.

1. Revelarea urmelor de pe obiectele purtatoare aduse la fata locului

Relevarea urmelor papilare in laborator cuprinde aplicarea metodelor de revelare mai dificile cum ar fi: tratarea cu ninhidrina, examinarea in radiatii U.V., vaporizarea cu acid fluorhidric sau cianoacrilat, etc., nu exclude si aplicarea procedeelor mai simple. Punerea in evidenta a urmelor ce vor face obiectul examinarilor poroscopice, iar pentru vizualizare se folosesc exclusiv surse de lumina.

2. Fotografierea urmelor papilare in laborator

Etapa finala a operatiilor succesive de relevare a urmelor papilare este fotografierea. Trebuie insa precizat ca rezultatul operatiunii de fotografiere este fotograma urmei papilare, care este apta efectuarii comparatiilor dactiloscopice numai daca va indeplini, cumulativ, doua conditii si anume:

Øimaginea urmei dupa fotograma sa fie similara imaginii urmei aflate pe obiectul de pe care a fost ridicata;

Øimaginea urmei de pe fotograma sa prezinte crestele papilare negre si santurile papilare albe.

Tehnicianul criminalist inainte de a incepe fotografierea urmelor papilare, trebuie sa stabileasca mecanismul formarii urmei, sa se convinga daca desenul urmei a fost format de creste papilare ori de santuriIe papilare si in raport cu aceasta, va proceda Ia efectuarea diapozitivarilor si inversarilor fotografice ale imaginii urmei.

La fotografierea urmelor papilare este bine sa se respecte urmatoarele reguli generale:

Ø urma papilara se va fotografia impreuna cu intregul obiect purtator sau cu o parte a acestuia, suficienta pentru a dovedi ca urma se gasea acolo si nu in alta parte;

Ø se va realiza o imagine cu intregul grupaj al urmelor papilare si apoi imaginea fiecarei urme, separat;

Ø langa imaginea urmei papilare se va aseza un element metric pentru a se putea realiza ulterior fotograme marite Ia scara;

Ø iluminarea urmei va trebui sa fie uniforma si sa asigure un contrast suficient pentru obtinerea de impresiuni clare.

O atentie deosebita trebuie acordata fotografierii urmelor de pe pelicule adezive unde iluminarea da straluciri parazitare. Urmele care au fost lasate pe sticla sau alte obiecte transparente ori cu suprafata Iucioasa pot fi fotografiate chiar daca nu au fost revelate.

Fotografierea urmei sub un fascicul de Iumina dirijat lateral fata de suprafata pe care se afla urma (unghiul de 45º da relatia de reflexie cea mai avantajoasa).

Daca obiectul pe care a ramas urma este transparent, in spatele sau, Ia 20-30 cm se va aseza un fond de culoare inchisa (sau complementara cu cea a urmei). Fasciculul de lumina va fi dirijat din partea opusa suportului urmei si respectiv, aparatului foto, cautandu-se prin incercari unghiul cel mai favorabil. In unele cazuri este bine ca pe suprafata suportului transparent sa se aseze o hartie neagra in care s-a practicat un orificiu de marimea urmei de fotografiat.

Dupa obtinerea negativului urmelor papilare, se va realiza, dupa caz, diapozitivarea imaginii acestora sau copierea direct pe hartia foto si obtinerea fotogramei.

Diapozitivarea se aplica in cazurile in care urmele fotografiate au fost colorate in alb (la revelarea Ior s-au folosit pulberi deschise la culoare ori fluorescente). Aceasta operatie consta de fapt in fotografierea imaginii urmei obtinuta pe negativul fotografic.




Diapozitivarea poate duce Ia erori daca nu se tine seama de pozitia pe care o aveau crestele desenului papilar pe obiectul purtator sau pe pelicula adeziva in cazul transferarii.

Daca negativul a fost realizat prin fotografierea urmei direct de pe obiectul purtator, atunci Ia diapozitivare va fi asezat in rama dispozitivului de copiat cu gelatina in partea opusa a obiectivului aparatului fotografic. Daca negativul urmei a fost realizat prin fotografierea peliculei adezive de culoare alba sau neagra cu care a fost ridicata urma, atunci Ia diapozitivare se va aseaza cu gelatina spre obiectivul aparatului fotografic.

Obtinerea pozitivului urmelor papilare se realizeaza de regula cu aparatul de copiat prin proiectie. Negativul fotografic continand imaginea urmelor papilare colorate (sau revelate cu pulberi de culoare inchisa), fotografiate direct de pe obiectul purtator, se aseaza cu gelatina in jos in rama aparatului de marit. La fel se aseaza diapozitivele imaginilor urmelor revelate cu pulberi albe.

Exceptie de Ia aceasta regula de copiere, face negativul obtinut Ia fotografierea urmelor ridicate cu pelicula adeziva de culoare alba, care se va aseza in rama aparatului de marit cu gelatina in sus. Se va proceda astfel pentru a corecta inversarea imaginii urmei ce s-a produs in momentul ridicarii ei pe pelicula adeziva.

Sistemele automate de comparare si identificare a amprentelor (A.F.I.S. 2000) asigura fotografierea si prelucrarea urmelor papilare, oferind, Ia comanda, imaginea negativa, pozitiva, inversata sau marita a desenului papilar considerat.

Cu ajutorul elementului metric asezat langa urma papilara, in momentul fotografierii se va urmari ca imaginea urmei pe pozitiv sa fie marita Ia scara 4/1. La sfarsitul operatiei de fotografiere este bine sa se confrunte imaginea urmei de pe hartia fotografica cu imaginea urmei de pe corpul delict pentru a fi siguri ca in procesul de prelucrare nu s-au produs erori.

Cu privire la filmele si filtrele folosite Ia fotografierea urmelor papilare, practica criminalistica a generalizat o serie de recomandari:

Ø fotografierea urmelor se realizeaza de regula cu filme alb-negru pancromatice, de granulatie fina ce asigura un contrast mediu, sau mare al imaginilor;

Ø in general filmele pancromatice pot fi utilizate cu filtru care asigura contrastul necesar;

Ø pentru amprentele revelate cu negru de sudan sau violet de gentiana Se recomanda filmul de mare contrast ortocromatic; in unele situatii folosirea unui film color poate da rezultate mai bune

Ø cand contrastul intre urma papilara si fond (obiectul purtator) se obtine prin reflexie intr-o zona apropiata de infrarosu, sau cand exista o fluorescenta in zonele rosu si infrarosu ale spectrului, se indica folosirea filmelor infrarosii;

Ø cand amprentele se confunda cu un fond intunecat, un filtru capabil sa ilumineze fondul poate mari contrastul imaginii (ex.: in cazul urmelor revelate cu violet de gentiana pe un fond verde, se va folosi filtrul verde);

Ø cu ajutorul filtrului este posibil sa se reduca efectul unui fond imprimat cu mai mute culori (de exemplu: cand amprentele sunt relevate pe un suport de plastic alb cu imprimeuri culoarea rosie, utilizarea unui filtru rosu atenueaza culoarea detaliilor imprimate si mareste contrastul urmei digitale);

Ø intr-un alt caz, contrastul intre o pudra de culoare alba si o suprafata oranj poate fi accentuat prin folosirea unui filtru verde.

Iluminarea urmelor papilare prezinta mare importanta si poate genera mari diferente intre fotografiile finale obtinute.

Cea mai mare parte a urmelor pot fi fotografiate sub o lumina difuza dar, cateodata este necesara folosirea unei lumini oblice. razante sau reflectate.

In cazul urmelor groase ramase pe suporturi din plastic, revelate cu cianoacrilat, este indicata iluminarea coaxiala episcopica.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Criminalistica




EXAMINAREA COMPARATIVA A CARACTERISTICILOR SCRISULUI
Realizarea propriu-zisa de constatare a infractiunilor flagrante
Urmele formate prin folosirea armelor de foc
Cercetarea urmelor de sange
VICTIMA
DESCOPERIREA URMELOR LA FATA LOCULUI
TIMPUL CAT SE POATE CONSERVA O URMA
Pregatirea si efectuarea prezentarii pentru recunoasterea de persoane
ORIENTAREA PSIHIATRICO-PSIHOLOGICA
Structura si continutul planului de urmarire penala