Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
INVESTIGAREA ACCIDENTELOR DE CIRCULATIE RUTIERA - SCOPUL SI ETAPELE INVESTIGATIEI ACCIDENTELOR DE CIRCULATIE RUTIERA


INVESTIGAREA ACCIDENTELOR DE CIRCULATIE RUTIERA - SCOPUL SI ETAPELE INVESTIGATIEI ACCIDENTELOR DE CIRCULATIE RUTIERA




INVESTIGAREA ACCIDENTELOR DE CIRCULATIE RUTIERA

SCOPUL SI ETAPELE INVESTIGATIEI ACCIDENTELOR DE CIRCULATIE RUTIERA

1.1.Consemnarea accidentului de circulatie rutiera

Consemnarea accidentului se face pentru:

- de a identifica si clasifica accidentul de circulatie in care au fost implicate vehicule, oameni si animale;

- de a stabili locul, data si ora producerii accidentului;

- de a stabili caracteristicile accidentului;

- de a indica deplasarile programate pentru cei implicati in accident;




- de a raporta producerea accidentului.

Cand se anunta accidentul se cer urmatoarele informatii:

- cand si unde s-a petrecut accidentul;

- daca a vazut cum a avut loc accidentul;

- unde poate fi gasit cel care anunta accidentul ;

- ce victime sunt la locul accidentului si gravitatea vatamarii lor;

- ce mijloace de circulatie sunt implicate;

- ce stricaciuni au vehiculele implicate;

- ce marfuri transporta vehiculele respective;

- daca circulatia este blocata;

- daca este foc la locul accidentului;

- daca au fost anuntate salvarea, pompierii;

- daca este avariata reteaua de distributie a electricitatii

1.2. Cercetarea accidentului rutier la locul unde s-a produs

Investigarea unui accident de circulatie rutiera reprezinta colectarea, consemnarea si formarea unor pachete de informatii despre accident. Aceasta situatie impune organizarea si planificarea activitatii.

1.2.1. Planificarea cercetarii accidentului la fata locului

Planificarea investigatiei se face tinand seama de urmatoarele prioritati:

- Protejarea celor implicati in accident si ajutarea persoanelor ranite si asigurarea transportarii lor la spital;

- Stingerea cat mai urgenta a focului, daca exista, prin utilizarea echipamentelor din dotare. O mare atentie trebuie acordata posibilei izbucniri a unui incendiu si pericolelor de explozie datorata scurgerilor de combustibil ori prezentei unor substante chimice periculoase.

- Solicitarea echipei de interventie a companiei de electricitate in cazul pericolului de electrocutare datorita ruperii si caderii unor conductori electrici in aria accidentului;

- Izolarea si protejarea ariei accidentului, mai ales pe timp de noapte in locuri cu vizibilitate redusa din cauza cetei, ploii, ninsorii, fumului pentru ca vehiculele aflate in circulatie pe drumul respectiv sa nu calce ori sa loveasca persoanele si vehiculele implicate in accident;

- Protejarea proprietatii asupra bunurilor victimelor ca necesitate a accidentului.

- Coordonarea traficului astfel ca circulatia sa se desfasoare in conditii de siguranta.

Fazele si actiunile ce trebuie avute in vedere la planificarea cercetarilor la locul accidentului sunt urmatoarele:

1.2.2. Deplasarea la locul accidentului

Cand se face deplasarea la locul accidentului se au in vedere urmatoarele actiuni:

- Alegerea celei mai bune rute pentru ca durata de deplasare sa fie cat mai scurta avand in vedere intarzierile posibile datorate blocajelor in trafic si posibile rute ale soferilor implicati in accident;

- Observarea oricarui vehicul care vine din directia accidentului, intrucat acesta ar putea transporta martori sau soferul care a parasit locul accidentului;

- Consemnarea numerelor de circulatie ale vehiculelor care circula din directia locului accidentului;

- Observarea si consemnarea conditiilor trecatoare de stare, cu care probabil s-au confruntat soferii implicati, in apropiere locului accidentului precum: vizibilitate slaba, camp vizual obstructionat, trafic aglomerat s.a.,

- Impartirea atributiilor la membrii echipajului de investigare pe cele doua directii: observatii si informatii.

1.2.3. Sosirea la locul accidentului

La locul accidentului se intreprind la inceput urmatoarele actiuni preliminare de informare si securizare a ariei accidentului:

- Alegerea cu grija a locului de parcare pentru a nu bloca traficul iar daca este necesar, pe timp de noapte, sa se poata lumina scena accidentului cu farurile vehiculului;

- Examinarea cu atentie a existentei unor pericole de incendiu, explozie sau electrocutare si punere lor sub control.

- Securizarea ariei accidentului pentru evitarea pericolelor de accident datorita vehiculelor din trafic si pastrarea nealterata a urmelor accidentului. -

- Fotografierea si inregistrarea video a ansamblului scenei accidentului care sa retina imaginile starii de fapt atat cu pozitiile vehiculelor si victimelor implicate in accident precum si cu urmele si indicii de evidenta ai evenimentelor care au avut loc. Se fac inregistrari chiar si in timpul interventiei personalului care intreprinde actiuni de salvare a victimelor.

1.2.4. Rezolvarea problemelor urgente la locul accidentului

Pasii urmatori care trebuie facuti la locul accidentului constau in urmatoarele actiuni:

- Examinarea sumara a persoanelor de la locul accidentului pentru a afla care sunt soferii implicati in accident, martorii oculari si voluntarii care pot sa ajute victimele;

- Cercetarea si identificarea persoanelor ranite in accident si acordarea primului ajutor celor vatamate grav;

- Identificarea soferilor si a vehiculelor implicate in accident. Eventual obtinerea de la martori, descrierea cat mai fidela a vehiculului care a parasit locul accidentului si transmiterea informatiilor la dispeceratul politiei;

- Consemnarea datelor privind identitatea si adresele soferilor implicati si a documentelor de transport (permis de conducere, certificat de inmatriculare, licenta de transport etc.);

- Cercetarea indiciilor fizici de evidenta a producerii accidentului si pastrarea lor ne-modificata pana la identificare, localizare, masurare si consemnare-

- Punerea sub paza a bunurilor materiale valoroase apartinand victimelor ori transportate de vehiculele implicate;





- Examinarea si selectarea martorilor utili care au perceput nemijlocit modul de producere a accidentului;

- Consemnarea numerelor de inmatriculare ale vehiculelor aflate la locul accidentului. Acestea ar putea duce la alti martori utili;

- Descongestionarea drumului pentru usurarea circulatiei.

1.2.5. Strangerea datelor despre accident

Cand urgentele au fost solutionate se intreprind in continuare urmatoarele actiuni:

- Audiere preliminara a soferilor pentru a stabili cine a condus fiecare vehicul, ce plan de calatorie a avut si cum s-a produs accidentul. Se vor consemna declaratiile nepremeditate. Daca informatiile sunt foarte importante si ar pute sa nu mai fie repetate ulterior se va cere soferilor sa le semneze;

- Audiere preliminara a martorilor, in special a celor care sunt nerabdatori sa plece.

- Examinarea conditiilor de stare fizica ale persoanelor implicate, indeosebi semne de intoxicare cu alcool, droguri, medicamente, stare de oboseala etc. Se executa testul chimic pentru alcoolemie;

- Examinarea preliminara a ariei accidentului;

- Marcare urmelor aflate la locul accidentului;

- Inregistrarea imaginilor cu detalii ale scenei accidentului;

- Executarea de masuratori si inregistrari de date la locul accidentului;

- Examinarea, descrierea, fotografierea si consemnarea datelor privitoare la avariile exterioare ale vehiculelor implicate in accident;

- Verificarea starii tehnice si functionarea elementelor de siguranta pentru ocupanti (centuri de siguranta, scaune pentru copii, perne pneumatice);

- Examinarea preliminara a starii tehnice a sistemelor si echipamentelor majore ale vehiculelor ( sistemul de directie, sistemul de franare, instalatia de iluminare, pneurile s.a.);

- Incercarea de imperechere a pneurilor vehiculelor cu urmele lasate pe drum si in afara lui;

- Incercarea de imperechere a avariilor vehiculelor cu urmele lasate pe drum si cu avariile suferite de vehiculele cu care au venit in contact in timpul accidentului;

- Verificarea starii tehnice si functionarea mijloacelor de dirijare si control a traficului;

- Audierea persoanelor implicate (soferi, victime) si a martorilor;

- Consemnarea ranilor suferite in accident de persoanele implicate;

- Eliberarea drumului si restabilirea fluentei traficului.

1.2.5.1. Examinarea preliminara a ariei accidentului

Aceasta examinare consta in:

a. Examinarea traseului parcurs de fiecare vehicul pornind de la pozitia finala in sens invers deplasarii catre locul coliziunii si a traseului anterior coliziunii;

b. Identificarea si localizarea probelor aflate pe aria accidentului. In mod obisnuit aceste probe sunt:

- locul si pozitia finala a vehiculelor implicate, activ sau pasiv, in accident;

- locul si pozitia in care se afla persoanele ranite sau decedate, indeosebi cand sunt in afara vehiculelor implicate:

- gropi, concavitati, brazde, santulete, excavatii, destratificari, scobituri produse de parti metalice ale autovehiculelor in imbracamintea drumului sau a acostamentului;

- zgarieturi, urme de razuire pe suprafata carosabilului sau a acostamentului produse de vehicule si indeosebi urme de frecarea a incaltamintei victimei cu suprafata caii de rulare;

- urme de anvelope pe carosabil, pe acostament sau in zona alaturata care au legatura cu accidentul;

- margini abrupte ale carosabilului, canale, rigole, brazde, santuri in zona limitrofa drumului dar in afara acostamentului;

- resturi materiale de orice fel care in mod normal nu se gasesc pe drum: depuneri de noroi sau zapada de pe sasiu, cioburi de sticla sau material plastic provenite de la farurile sau lampile vehiculelor, pelicule de vopsea s.a. ;

- obiecte de imbracaminte si incaltaminte ( palarie, basca, caciula, fes, batic, fular, pantof s.a.) desprinse de la victime in momentul lovirii, fibre textile sau bucati de tesaturi provenite din imbracamintea victimei, resturi de piele, smocuri de par, pete de sange ramase pe carosabil sau in afara lui;

- obiecte purtate de pietoni si proiectate pe carosabil ori in afara lui in timpul lovirii acestora cum ar fi : bagaje, sticle, bastoane, carti, ochelari, monede, brichete s.a. ;

- componente ale vehiculului proiectate pe carosabil in urma coliziunilor, cum ar fi : oglinzi retrovizoare, acumulatori, bare de protectie, lampi, capace de la roti etc. ;

- pete, balti, stropi de ulei, combustibil, lichid de racire, lichid de frana raspandite pe carosabil ;

- obiecte de pe marginea drumului care au ajuns pe carosabil datorita accidentului;

c. Localizarea si evaluarea tuturor indiciilor de evidenta a trecerii fiecarui vehicul pe traseele identificate precum schimbarea brusca a directiei ori intreruperea urmelor pneurilor, adancimea concavitatilor ori a santuletelor sapate, cantitatea de depuneri (noroi, rugina, zapada, uneori balast, s.a.) desprinsa de pe caroseria vehiculelor s.a.;

d. Localizarea tuturor urmelor de evidenta care au precedat aria aparenta a locului coliziunii;

e. Identificarea tuturor mijloacelor care au putut obtura campul vizual al soferilor si au influentat maniabilitatea vehiculelor in aria de producere a accidentului cum ar fi: copaci, arbusti, perdele forestiere, vehicule stationate, gropi in carosabil, santier in lucru alte obstacole rutiere nesemnalizate;




f. Identificarea configuratiei fluxurilor de circulatie si a tuturor mijloacelor de semnalizare rutiera (indicatoare, marcaje, semnale luminoase etc.) aflate pe carosabil si pe marginea drumului care reglementeaza desfasurarea circulatiei in zona respectiva;

g. Stabilirea locului in care se aflau martorii in momentul producerii accidentului;

h. Localizarea unor factori care puteau avea un rol in desfasurarea accidentului si care pot dispare curand dupa accident cum ar fi : balti de apa ori alte lichide, gheata, zapada, baricade, sapaturi s.a.

i. Efectuarea testului de franare.

1.2.5.2. Marcarea urmelor aflate la locul accidentului

Marcarea urmelor se face in trei moduri:

a. Cu un singur semn amplasat intr-un punct, in cazul unor probe de dimensiuni relativ mici. Astfel de urme si elemente de evidenta pot fi:

- corpul fiecarei victime aflat pe pamant ori locul unde a cazut dupa impact (se marcheaza doar mijlocul corpului, cu exceptia cazurilor speciale daca cadavrul este sfasiat, cand se marcheaza fiecare parte) ;

- gropi mici, rigole, santulete sau zone cu suprafata discontinua cu o lungime sau diametru echivalent mai mic de un metru;

- zgarieturi, urme de razuire, urme de anvelopa (de frecare) pe carosabil de dimensiuni mai mici de un metru;

- urme de lovire, de frecare, zgarieturi, razuiri pe parapetele de protectie, grilaje, stalpi, bariere, copaci etc;

- pete, stropi sau balti de sange, ulei, lichid de racire s.a. de dimensiuni mici cu diametrul echivalent mai mic de un metru (se marcheaza centrul virtual);

- santuri, despicaturi in carosabil rezultate in urma coliziunii (se marcheaza mijlocul urmei) ;

- suprafete mici pe carosabilul cu depuneri materiale desprinse de pe caroserii ori cazute din vehicul s.a;

- parti de dimensiuni mici desprinse de la autovehicule (roti, baterie de acumulator fragmente de ornamente, oglinzi retrovizoare s.a.);

- obiecte care au apartinut victimelor ori pasagerilor;
Pentru toate acestea se marcheaza centrul virtual al urmei.

b. Cu un singur semn amplasat in doua puncte in cazul unor urme mai lungi ori a unor obiecte cu diametrul echivalent mai mare de un metru, cum ar fi :

- vehicule aflate la scena accidentului (se marcheaza doua colturi, neavariate, cate unul la fiecare capat al vehiculului. Cand vehiculul se afla la capatul urmelor de franare se marcheaza pozitiile a doua roti de pe aceiasi parte);

- urme drepte de anvelope (se marcheaza ambele capete ale fiecarei urme);

- urme curbe de anvelope mai lungi de un metru dar mai scurte de 2,5 m.(se marcheaza ambele capete);

- santulete drepte mai lungi de un metru;

- dare de lichid (se marcheaza ambele capete);

- sectoare de parapet bariera, gard zgariate ori lovite.

c. Cu un singur semn amplasat in trei ori mai multe locatii in cazul unor urme care pentru a fi percepute corect necesita mai multe puncte, fie pentru a descrie forma lor, fie pentru a reda dispunerea lor pe pamant. Astfel de probe sunt :

- urme de anvelope mai lungi de 3,0 m, urme de derapare in mod special;

- urme frante sau discontinue (urme de franare, de razuire, santulete etc). Aceste urme se definesc prin puncte de inceput si de capat la fiecare din segmentele componente si prin puncte corespunzatoare eventualelor neregularitati;

- zone mari acoperite cu materiale desprinse de la caroseriile autovehiculelor, cu materiale cazute din bena, cioburi de sticla, s.a. Astfel de probe pot fi pozitionate cu trei pana la sase puncte dispuse pe perimetru si un punct central care este indicat sa corespunda punctului unde grosimea stratului este maxima.

Pentru identificarea usoara a urmelor marcate, se atribuie fiecarui semn un simbol literar. Daca marcarea unei urme trebuie facuta prin mai multe puncte pentru a reda configuratia ei, atunci simbolul de marcare se asociaza cu cifrele 1, 2, 3, s.a.m.d. pentru fiecare punct.

Marcarea urmelor se face cu materiale diferite functie de timpul dintre momentul marcarii si al efectuarii masuratorilor, de starea vremii, de faptul ca indiciul ce trebuie marcat este pe carosabil sau nu.

1.2.5.3. Inregistrarea imaginilor la scena accidentului

Este foarte important sa se realizeze conservarea imaginilor cu starea de fapt de la locul accidentului, cat mai curand posibil dupa producerea lui. Scena accidentului se modifica din momentul in care vehiculele si victimele sunt deplasate din pozitia lor finala. Modul cel mai simplu si mai ieftin de a retine informatiile este fotografierea.

Investigatorul trebuie sa intocmeasca seturi distincte cu fotografii referitoare la:

- Scena accidentului, inainte ca vehiculele sau persoanele implicate sa fie mutate;

- Probele de la locul accidentului (pe drum si in afara acestuia):



- Exteriorul celui mai putin avariat vehicul;

- Exteriorul celui mai avariat vehicul;

- Interiorul celui mai avariat vehicul;

- Interiorul celui mai putin avariat vehicul;

- Obiecte asociate accidentului.

1.2.5.4. Fotografierea scenei accidentului

Scopul principal al fotografierii scenei accidentului este fixarea in ansamblu a locului si a imprejurimilor acestuia. Se executa fotografii panoramice care sa arate starea de fapt dupa producerea accidentului privind pozitiile finale ale vehiculelor, victimelor, ale tuturor obiectelor lucrurilor si urmelor asa cum sunt ele dispuse unele fata de altele. Fotografiile trebuie sa cuprinda:

- pozitia finala a vehiculelor;

- pozitia finala a victimelor;

- urme ale accidentului situate pe carosabil;

- urme ale accidentului situate in afara carosabilului;

- mijloace de semnalizare rutiera;

- vederea ce a avut-o conducatorul autovehiculului cand s-a apropiat de punctul primului contact ori de locul unde vehiculul a parasit drumul.

Locul pentru fotografierea scenei accidentului trebuie astfel ales incat ulterior sa se poata stabili distanta de la care s-a executat fotografia si sa fie pozitia de unde se vad cel mai bine si cele mai multe elemente de evidenta exp. fig.1.1.;1.2;1.3.

Fotografierea scenei accidentului este bine sa se faca in mod repetat pe masura apropierii de locul coliziunii pe directia de deplasare a fiecarui vehicul implicat (fig.1.3) si sa cuprinda obiecte cu dimensiuni cunoscute, eventual benzi decimetrice.

Fig.1. Alegerea punctului de fotografiere a tabloului general al accidentului

Fig.1.2.Fotografierea scenei unui accident in curba

Fig.1.3. Fotografierea locului accidentului

1.2.5.5. Fotografierea probelor la locul accidentului

Pentru inregistrarea urmelor produse de accident se executa detalii cu fotografii ″prim-plan″ ale suprafetei carosabilului. Fotografiile 'prim-plan' trebuie sa fie astfel executate incat sa indice clar unde se afla pe carosabil imaginile respective si unde este localizata aria fotografiata.

Urmele de anvelope, denivelarile carosabilului de tip fagase, gauri alungite din carosabil trebuie fotografiate pe directie longitudinala si transversala, daca este posibil. Daca lungimea acestora nu permite ca ele sa fie reprezentate intr-o singura fotografie, trebuie sa se realizeze un lant de fotografii care sa descrie comprehensiv elementul pe toata lungimea lui. La inceputul urmelor trebuie sa se cuprinda o zona de pe suprafata carosabilului anterioara unde nu sunt urme. Fiecare element care constituie proba materiala trebuie fotografiat de cel putin doua ori, de preferat din directii diferite. Ori de cate ori este posibil, fotografia sa contina si cate un obiect fix de referinta cu dimensiuni cunoscute.

1.2.5.6. Fotografierea vehiculelor

Pentru descrierea detaliata a avariilor exteriore ale unui vehicul sunt necesare cel putin patru pozitii (fig.1.4). Vederile cele mai importante sunt cele principale din fata, din spate, din dreapta si din stanga, luate pe directie normala la suprafata autovehiculului, lasandu-se o distanta cat mai mica intre marginea cadrului si imaginea vehiculului.

Fig.1.4. Fotografierea unui autovehicul

Oricand este posibil, obiectivul aparatului de fotografiat trebuie sa fie perpendicular pe suprafata corpului sau detaliului ce urmeaza a fi fotografiat iar axa lui sa se proiecteze in mijlocul suprafetei respective (fig.1.5).

Fig.1.5. Fotografiere centrata

Daca trebuie sa se faca fotografii 'prim-plan' ale ariei avariilor este util sa se execute intai un cadru general pentru a evidentia locul pe vehicul al avariei si apoi sa se execute fotografii de detaliu. Fotografiile 'prim-plan' se fac (fig.1.6) de asemenea 'centrate'. In acest mod se evita producerea unor confuzii mai tarziu privind locul avariei si se poate estima mai bine intensitatea coliziunii care a produs avaria. Se incepe cu fotografierea vehiculului in intregime pe toate cele patru parti ale sale nu numai pe partea avariata. Cand 'fotografia centrata' nu poate reda starea generala si configuratia avariei totale a vehiculului trebuie sa se faca fotografii oblice. Daca este necesar fotografierea vehiculului se face dupa ce a fost adus pe drum intr-o zona libera.

Fig.1.6. Fotografierea centrata a avariilor







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Criminalistica




Cercetarea urmelor lasate de picioare
MODUL DE FORMARE AL URMELOR PAPILARE
INSTRUMENTE SI APARATE NECESARE EFECTUARII COMPARATIILOR DACTILOSCOPICE
Reguli tactice aplicate in efectuarea perchezitiei propriu-zise
Realizarea propriu-zisa de constatare a infractiunilor flagrante
TIMPUL CAT SE POATE CONSERVA O URMA
NOTIUNI GENERALE PRIVIND DESENELE PAPILARE
INTERPRETAREA URMELOR LA LOCUL FAPTEI SI VALOAREA CRIMINALISTICA A ACESTORA
Directii metodologice generale ale investigarea infractiunilor in domeniul afacerilor
INVESTIGAREA ACCIDENTELOR DE CIRCULATIE RUTIERA - SCOPUL SI ETAPELE INVESTIGATIEI ACCIDENTELOR DE CIRCULATIE RUTIERA