STRUCTURI CALITATIVE ALE CONTULUI DE REZULTATE

STRUCTURI CALITATIVE ALE CONTULUI DE REZULTATE

Activitatile curente ale entitatilor care sunt consumatoare de resurse si producatoare de rezultate, provoaca transformari in structura patrimoniului, descrise si analizate prin elementul patrimonial de rezultate. Activitatile curente sunt acele activitati desfasurate de o entitate ca parte integranta a afacerilor sale, precum si activitatile conexe care sunt o continuare a celor curente.

Cheltuielile

Cheltuielile exprima in expresie baneasca, o serie de evenimente si tranzactii fundamentale care au loc atat in entitatile ce actioneaza in sfera productiei, cat si in cele ce-si desfasoara activitatea in sfera circulatiei. In contabilitate, sensul notiunii de cheltuiala este mai larg, avand in vedere atat semnificatia de "consumuri" cat si semnificatia de "plati". Se consuma materie prima, energie etc., iar in legatura cu platile se achita salariile, furnizorii etc. Consumurile si platile se dimensioneaza in timp, in raport de specificul activitatii economice. In unele cazuri o plata reprezinta premiza pentru un consum ulterior, deoarece intai se plateste furnizorul de materii prime si materia prima cumparata se va consuma ulterior. In alte cazuri, se manifesta mai intai consumul, ca de exemplu, consumul de energie, iar plata are loc ulterior.

Elementele de cheltuieli sunt numeroase, motiv pentru care le clasificam in cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli extraordinare, in functie de activitatile la care se raporteaza.

a) Cheltuieli de exploatare

Cheltuieli cu materiile prime reprezinta cea mai importanta cheltuiala in multe unitati patrimoniale, atat in ceea ce priveste valoarea cat si frecventa, in general, se consuma materie prima de multe ori in aceeasi zi.

Cheltuielile cu materialele consumabile sunt frecvente, mai ales in cazul consumului de materiale auxiliare, de combustibil, piese de schimb etc.

Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar sunt necesare, fiind vorba despre cheltuieli cu echipamentele de protectie si de lucru. Este de remarcat faptul ca acest consum imbraca forma uzurii obiectelor de inventar si se inregistreaza fie integral la darea in folosinta, fie in cote lunare, fara a depasi insa perioada de 3 ani.

Cheltuieli privind materialele nestocate, element in care se inregistreaza consumurile curente de combustibil, rechizite etc.

Cheltuieli privind energia si apa prezente la orice agent economic.

Cheltuieli privind marfurile, specifice pentru unitatile din comert, se folosesc pentru a descarca gestiunea cu marfurile vandute.

Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile sunt necesare unitatii, deoarece reparatiile si intretinerile sunt activitati normale, pentru ca utilajele, cladirile sa functioneze normal.

Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile sunt frecvente, dar nu le gasim la toti agentii economici ci numai la cei care sunt in aceasta situatie.

Cheltuieli cu comisioanele si onorariile; multi agenti economici lucreaza cu comisionari, iar in ceea ce privesc onorariile ele se platesc expertilor tehnici sau economici care executa expertize necesare in cazul unor litigii sau in alte situatii.

Cheltuielile de protocol, reclama si publicitate sunt caracteristice pentru economia de piata, prin ele facandu-se cunoscuta clientilor activitatea unitatii, de exemplu, pentru diferite servicii pe care le executa, sau se fac cunoscute produsele, usurand vanzarea lor.

Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal sunt efectuate de unitatile patrimoniale, de regula, cu unitati de transport specializate.

Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari sunt cheltuieli pe care le efectueaza agentii economici atunci cand salariati ai sai se deplaseaza in alte localitati pentru a rezolva probleme ale unitatii, atunci cand acestia sunt detasati sau transferati.

Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii efectuate de unitati pentru corespondenta, pentru telefon, radio etc.

Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate sunt comisioanele pe care banca le percepe pentru orice operatie efectuata din contul curent al entitatii.

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate sunt cheltuielile unitatii cu impozitul pe cladiri, impozitul pe autovehicule, taxe asupra terenurilor, precum si alte contributii platite.

Cheltuieli cu salariile personalului constituie o foarte importanta cheltuiala a unitatilor patrimoniale care au angajati si carora trebuie sa le plateasca salariile pe luna curenta. Aceasta cheltuiala se formeaza la sfarsitul fiecarei luni.

Cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala sunt si ele prezente la toti agentii economici si se dezvolta astfel:

· Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurari sociale;

· Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj;

· Cheltuieli privind contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate;

· Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala.

Alte cheltuieli de exploatare sunt cheltuieli care sunt foarte rare:

· despagubiri, amenzi si penalitati;

· donatii si subventii acordate;

· cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital;

· pierderi din creante si debitori diversi;

· alte cheltuieli de exploatare.

b) Cheltuieli financiare

· Cheltuieli din diferente de curs valutar.

· Cheltuieli privind dobanzile sunt prezente in activitatea entitatilor, deoarece mai toti folosesc credite bancare pentru care platesc dobanzi.

· Alte cheltuieli financiare.

c) Cheltuieli extraordinare

· Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare.

· Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sunt prezente in activitatea entitatilor care are imobilizari si trebuie sa le amortizeze lunar, dar si pentru formarea de provizioane de exploatare.

d) Cheltuieli cu impozitul pe profit reprezinta o importanta cheltuiala a oricarei entitati; acest impozit se calculeaza in cuantum de 16% din profit si se plateste bugetului de stat.

Veniturile

Categoria de venituri se contureaza si capata consistenta in timpul activitatilor economice generate in urma actului de vanzare (a unor produse sau prestari de servicii). Veniturile sunt consecinta necesara si fireasca a cheltuielilor pe care trebuie sa le depaseasca in marime pentru ca activitatea sa fie profitabila.

Entitatile obtin in urma acestui gen de activitati relativ multe venituri, de aceea le grupam in venituri de exploatare, venituri financiare si venituri extraordinare.

a) Veniturile de exploatare

Veniturile din vanzarea produselor finite este cel mai important venit pentru majoritatea unitatilor patrimoniale din sfera productiei. Deoarece, cele mai multe entitati produc produse finite pe care le vand clientilor si astfel obtin venituri.

Venituri din vanzarea semifabricatelor sunt destul de frecvente pentru acele unitati care produc si vand semifabricate, de regula subansamble ale unor produse complexe care se asambleaza in alte unitati.

Venituri din vanzarea produselor reziduale se formeaza atunci cand unitatile patrimoniale vand deseuri sau rebuturi.

Venituri din lucrari executate si servicii prestate reprezinta un foarte important venit ce se formeaza la unitatile specializate in executia de lucrari si prestari de servicii.

Venituri din studii si cercetari se formeaza la institutiile de cercetare-dezvoltare, dar si la alte unitati care executa proiecte, studii de fezabilitate etc., comandate de clienti.

Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii, se formeaza din sumele incasate in urma inchirierii de spatii sau utilaje.

Venituri din vanzarea marfurilor reprezinta un cont caracteristic pentru unitatile patrimoniale care isi desfasoara activitatea in comertul en-gross sau cel cu amanuntul.

Venituri din activitati diverse se formeaza din operatiuni ca de exemplu, valorificarea ambalajelor, sau valorificarea pieselor rezultate din dezmembrari de mijloace fixe casate etc.

Variatia stocurilor - aceste venituri cresc atunci cand se obtin stocuri din activitatea de productie, cum ar fi produse finite, semifabricate etc. si scad atunci cand se descarca gestiunea cu stocurile din productia proprie iesite din gestiune, de regula prin vanzare.

Venituri din productia de imobilizari necorporale sunt considerate venituri din productia de imobilizari necorporale prin efort propriu, cum ar fi obiective pentru dezvoltare, brevete, programe informatice etc.

Venituri din productia de imobilizari corporale se considera astfel de venituri, productia de mijloace fixe prin efort propriu sau lucrarile de imbunatatiri funciare efectuate prin efort propriu in urma carora creste valoarea terenurilor.

Alte venituri din exploatare se dezvolta astfel:

· din despagubiri, amenzi si penalitati;

· din donatii si subventii primite;

· din vanzarea activelor si alte operatii de capital;

· din subventii pentru investitii, etc.

b) Venituri financiare

Venituri din imobilizari financiare sunt dividende la care au dreptul unitatile patrimoniale care detin actiuni.

Veniturile din creante imobilizate, sunt, in cele din mai multe cazuri, dobanzi la care au dreptul agentii economici care au acordat imprumuturi pe termen lung altor unitati.

Venituri din dobanzi sunt venituri cuvenite si incasate de la banci unde unitatile isi pastreaza disponibilitatile.

Venituri din diferente de curs valutar.

c) Veniturile extraordinare sunt venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare.

La sfarsitul fiecarei luni se compara cheltuielile si veniturile si se determina rezultatul total. Acesta imbraca forma de profit in situatia in care cuantumul veniturilor este mai mare decat cel al cheltuielilor, iar in situatia inversa cand cuantumul veniturilor este mai mic decat cel al cheltuielilor se obtine pierdere.