Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
» INTREPRINDEREA UN SISTEM COMPLEX AL ECONOMIEI NATIONALE


INTREPRINDEREA UN SISTEM COMPLEX AL ECONOMIEI NATIONALE


INTREPRINDEREA UN SISTEM COMPLEX AL ECONOMIEI NATIONALE

Intreprinderea, ca subsistem particular inclus in sistemul global al societatii, functioneaza in cadrul acestuia si, datorita lui, intretine raporturi constante cu diferiti parteneri:

- se aprovizioneaza cu echipamente, materiale si marfuri de la furnizori;

- vinde produsele realizate sau marfurile clientilor sai;



- imprumuta sau plaseaza fonduri in alte intreprinderi sau banci;

- plateste impozite sau beneficiaza de ajutor de la stat.

Toti acesti agenti economici, se afla in relatii de interconditionare. Astfel, rezultatele intreprinderii sunt influentate de comportamentul partenerilor directi (salariati, actionari, furnizori, cumparatori, stat).

Ansamblul factorilor si fortelor externe intreprinderii, in masura sa-i afecteze maniera de dezvoltare, poate fi structurat ca in reprezentarea grafica urmatoare:

= = = = = = = = = = = = = = =

|| T E N D I N T E G E N E R A L E ||

|| -------- ----- ------ -------- ----- ------ ---- ||

|| | CADRUL UNIVERSAL | ||

|| | -------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ------- | ||

|| | | UNIVERSUL SPECIFIC | | ||

|| | | -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ---- | | ||

|| | | | AGENTI ECONOMICI | | | ||

|| | | | = = = = = = = = = == | | | ||

|| | | | || INTREPRINDEREA || | | | ||

|| | | | = = = = = = = = = == | | | ||

|| | | | PARTENERI DIRECTI | | | ||

|| | | -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----- | | ||

|| | | PARTENERILOR DIRECTI | | ||

|| | -------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- -------- | ||

|| | R E G L E M E N T A R I | ||

|| -------- ----- ------ -------- ----- ------ ------

|| A L E S O C I E T A T I I ||

= = = = = = = = = = = = = = = =

Primul nivel de structurare reda impactul imediat al intreprinderii cu furnizorii, clientii, consumatorii finali, firmele concurente. Cel de al doilea nivel, mai indepartat, influenteaza factorii din primul nivel si indirect intreprinderea. Reglementarile financiare,

fiscale, sociale etc., ca expresie a vointei politice in domeniul economic, financiar, monetar etc., influenteaza practic activitatea tuturor agentilor economici. Pentru a intelege presiunile pe care le suporta intreprinderea, este indicata disocierea factorilor si fortelor care actioneaza asupra acesteia: natural, economic si comercial; tehnologic; socio-cultural; politic; administrativ. Sistemul de forte poate fi reprezentat astfel:


| FORTE FORTE / |

| ECONOMICE | TEHNOLOGICE / |


| FORTE| Concurenta | FORTE

| NATU- | -------- ----- ------ ---------- |SOCIO-

| RALE | | Furnizori-Intreprindere-Clienti | |CULTU-

|RALE |

| Consumatori finali |


| / FORTE | FORTE

| / DEMOGRAFICE | POLITICO-ADMINISTR. |


Fiecare dintre acestia este atras intr-un anumit mod in procesul productiei si circulatiei bunurilor si serviciilor necesare omului. Are loc o combinare a acestora in mod organizatoric cu respectarea anumitor norme si cerinte formulate si impuse de societatea civilizata.

Combinarea acestor factori se concretizeaza intr-un efort pe care il putem denumi efort de cumulare. Prin acest efort,care imbraca diferite forme (uman, material, banesc) se obtin cele necesare omului si se produce un anumit efect.

In mod sintetizat cele de mai sus se pot prezenta prin modelul:

------> determina ------>

EFORT | | ACTIVITATE EC.-> produce -> EFECT

<------ necesita <--------

Combinarea factorilor mentionati se realizeaza in mod organizat in unitati constituite astfel:

- regii autonome - organizate de stat cu capitalul sau pentru a desfasura activitati de importanta deosebita;

- societati comerciale - constituite prin asocierea unor persoane care aduc in comun un capital in vederea desfasurarii unei activitati convenite, cu scop declarat recunoscut legal, urmand sa participe la impartirea rezultatelor;

- organizatii cooperatiste - constituite pe baza liberului consimtamant al unui mare numar de cetateni ai unei localitati pentru realizarea unei activitati de interes comun;

- asociatii familiale - in care lucreaza membrii de familie;

- persoane fizice - ce desfasoara activitati economice independente.

Aceasta structura a vietii economice este specifica perioadei actuale de tranzitie la economia de piata.

Relatiile dintre "economie", considerata sub aspectul ei general, si "intreprindere" sunt asa de stranse. Incat nu se pot face aprecieri asupra uneia fara sa se cunoasca precis cealalta.

Economia de piata presupune un proces permanent de adaptare dar si de ruptura fata de conditiile de mediu in care exista agenti economici diferiti. Ea contribuie la o mai buna cunoastere a intreprinderii prin:

w explicarea naturii profunde a intreprinderii si a ratiunii dezvoltarii ei;

w analiza raporturilor de forte intre diferitele categorii de agenti economici implicati in functionarea intreprinderii;

w studierea strategiilor elaborate de intreprindere.

Intreprinderea este considerata "un ansamblu de organe corelate, conform finalitatilor specifice pentru a indeplinii anumite functii, executand operatii mai mult sau mai putin complexe si repetitive care conduc la livrarea pe piata a bunurilor sau a prestarilor de servicii a caror vanzare este generatoare de un rezultat".[1]

In prezent, in tara noastra, asistam la o adevarata explozie in domeniul crearii de noi intreprinderi cu capital privat, mixt si strain, paralel cu restructurarea difivila si anevoioasa a marilor intreprinderi cu capital preponderent de stat, al caror reflex de adaptare la mediul concurential de piata este foarte scazut.

Intreprinderea poate fi definita ca o organizatie autonoma care isi asigura existenta si dezvoltarea prin fabrizarea si comercializarea unor produse cu scopul obtinerii unui profit[2].

Deci, intreprinderea este definita, intr-un mod mai sintetic, ca fiind un grup uman ierarhizat, care pune in opera mijloacele intelectuale, fizice si financiare pentru extragerea, transformarea, distribuirea bogatiilor sau realizarea serviciilor in conformitate cu obiectivele stabilite, facand sa intervina, la anumite trepte, motivatiile profitului si utilitatii sociale.

Aspecte esentiale in definirea intreprinderii:

este un organism independent din punct de vedere financiar care dispune de un patrimoniu, care produce si vinde sub propria autonomie, pe propriul risc;

ea desfasoara o activitate specifica, adica ea creeaza valoare, bunuri sau servicii, care au menirea de a satisface necesitatile indivizilor;

ea produce pentru piata, adica vinde bunuri sau servicii pe care le produce.

Intreprinderea este agent economic, dar si obiect al conducerii, veriga organizatorica, dand posibilitatea studierii in mod divers si diferit:

t ca entitate juridica - unitatile patrimoniale au un statut juridic, care degaja drepturi si obligatii ale acestora in relatiile cu propriul personal, actionarii si asociatii, cu tertii, respectiv furnizorii, creditorii, institutiile financiar-bancare, etc. si care in planul contabilitatii intreprinderii dau nastere datoriilor sau creantelor.

t ca entitate economica - unitatile patrimoniale se implica in procesul de productie-repartitie-transformare si valorificare pentru satisfacerea necesitatilor individuale sau colective I pentru care angajeaza un capital.

t ca entitate sociala - unitatile patrimoniale in vederea realizarii obiectivului de activitate apeleaza la resurse umane si se prezinta ca un ansamblu de elemente interdependente, distincte de mediul exterior, cu care poate fi in relatie si orientat catre realizarea anumitor obiective:

w prin politica lor, managerii firmei trebuie sa favorizeze promovarea personalului si participarea lui la realizarea impusa de modernizarea muncii si tehnologiei;

w fata de consumatori, trebuie sa caute cea mai buna adaptare a bunurilor si serviciilor produse la solicitarile clientilor.

Intr-o conceptie frantuzeasca intreprinderea este definita ca "un organism financiar independent, producand pentru piata si servicii", ce are in vedere urmatoarele aspecte esentiale:

intreprinderea produce - adica creeaza sau transforma bunuri sau servicii altor intreprinderi sau colectivitati diverse;

intreprinderea produce pentru piata, adica vinde bunuri sau servicii produse;

intreprinderea este independenta financiara, acestea semnificand faptul ca ea produce si vinde pe propria sa autoritate, responsabilitatea sa si cu riscurile sale.

Intreprinderea include toate categoriile de persoane fizice sau juridice care au obligatia sa organizeze si sa conduca o contabilitate in partida dubla.

Criterii de clasificare a intreprinderilor:

dupa natura proprietatii:

intreprinderi private ce apartin particularilor, care la randul lor, pot fi:

intreprinderi societare (societati) care reunesc aporturile de capital prin libera vointa si initiativa ale mai multor persoane (asociati);

intreprinderi individuale, proprietatea unui singur individ numit intreprinzator (majoritatea micilor comercianti, intreprinderile artizanale).

Intreprinderi publice sau semipublice (proprietate de stat sau locala). In ceea ce priveste funtionarea interna este intr-un anumit sens diferita de cea a intreprinderilor private.

Sub aspect economic intre intreprinderile private si cele publice sunt asemanari.

dupa marimea lor

intreprinderi mari;

intreprinderi mijlocii;

intreprinderi mici.

Pentru aceasta impartire se au in vedere anumite criterii sau limite legate de: activul bilantului, cifra de afaceri, numarul mediu de salariati, importanta capitalurilor utilizate.

in raport de natura obiectului de activitate:

producatoare, de tip - industrial;

- agricole;

- de constructii;

- artizanale. etc.;

comerciale - al caror obiect de activitate este comercializarea marfurilor;

prestatoare de servicii (turism, transporturi, servicii financiar-bancare, de asigurare, invatamant, sanatate, comunicatii, etc.).

dupa criteriul juridic - conform legislatiei din tara noastra:

regii autonome ale statului - se organizeaza si functioneaza in ramurile strategice ale economiei nationale si au gestiune economica si autonomie financiara fiind proprietare ale bunurilor din patrimoniu ce sunt puse la dispozitie de catre stat. In cazul cand au pierderi din acticitati pot beneficia de subventii pentru acoperire, de la bugetul statului sau de la bugetele locale;

societatile comerciale - reprezinta forma de organizare a majoritatii intreprinderilor din tara noastra, fiind unitati patrimoniale cu personalitate juridica, constituite prin libera vointa si initiativa a investitorilor, fiind deplin autonome in relatiile cu tertii si fiintand in toate ramurile industriei si de asigurari, in comert, comunicatii, agricultura, in domeniul bancar si in orice alt domeniu prestator de servicii.

Tipuri fundamentale de societati prezente in legislatia romaneasca: de persoane si de capital.

a.      Societatile de persoane - in functie de responsabilitatea asociatior, ca titluri de patrimoniu, imbraca urmatoarele forme:

societatile de persoane in nume colectiv (SNC) se constituie prin asocierea unor persoane fizice, iar aportul pe care acestea il aduc, sub forma de parti sociale, este netransmisibil;

societatile de persoane in comandita simpla (SCS) isi impart membrii societatii in doua grupe: comanditatii, acre garanteaza obligatiunile societatii solidar si nemarginit si comanditarii care garanteaza obligatiunile societatii marginit pana la suma aportata de ei in societate. Echivalentul valoric al comanditarilor poate fi reprezentat si prin actiuni.

b.     Societatile de capital se diferentiza de societatile persoane prin accea ca asociatii nu se aleg dupa calitatile lor personale, iar capitalul lor este constituit dib actiuni patrimoniu, imbraca urmatoarele forme:

societatile de persoane in nume colectiv (SNC) se constituie prin asocierea unor persoane fizice, iar aportul pe care acestea il aduc, sub forma de parti sociale, este netransmisibil;

societatile de persoane in comandita simpla (SCS) isi impart membrii societatii in doua grupe: comanditatii, acre garanteaza obligatiunile societatii solidar si nemarginit si comanditarii care garanteaza obligatiunile societatii marginit pana la suma aportata de ei in societate. Echivalentul valoric al comanditarilor poate fi reprezentat si prin actiuni.

c.      Societatile de capital se diferentiza de societatile persoane prin accea ca asociatii nu se aleg dupa calitatile lor personale, iar capitalul lor este constituit dib actiuni transmisibile. Formele de organizare:

societate in comandita pe actiuni (SCA);

societate pe actiuni (SA).

Intre societatile de persoane si societatile de capital este societatea cu raspundere limitata (SRL) - care se constituie in baza contractului de societate si statutului de functionare.

d. Societatile (asociatiile) cooperatiste fac si ele parte din paleta societatilor intalnite in tara noastra - sunt societati de persoane juridice care administreaza bunuri si muncesc impreuna, respectansd reguli statutare de administrare si repartizare a rezultatelor, constituie fiind, deci, pe principiul activitatii comune a memrilor sai.



Victoria Barbacioru, Contabilitatea Intreprinderii, Ed. Scrisul Romanesc, vol. I, 1997

Constantin Barbulescu, Economia si gestiunea intreprinderii, Ed. Economica, 1995, pag. 22





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate