Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
» CONTROLUL SI AUDITUL PUBLIC EXTERN


CONTROLUL SI AUDITUL PUBLIC EXTERN




Controlul si auditul public extern

1. Curtea de Conturi – institutie de control si audit public extern

Curtea de Conturi este institutia suprema de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. Curtea de Conturi exercita si atributii jurisdictionale.




Curtea de Conturi functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei si isi desfasoara activitatea in mod independent, in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutie si in legile tarii. În unitatile administrativ-teritoriale, functiile Curtii se exercita prin camerele de conturi judetene. Sediul Curtii este in capitala tarii, iar sediile camerelor de conturi sunt in orasele resedinta de judet si in municipiul Bucuresti.

Curtea de Conturi decide in mod autonom asupra programului sau de control. Controalele Curtii de Conturi se initiaza din oficiu si nu pot fi oprite decat de Parlament si numai in cazul depasirii competentelor stabilite prin lege.

Curtea de Conturi inainteaza Parlamentului si, prin camerele de conturi judetene, consiliilor locale rapoarte in domeniile in care este competenta. Raportul anual al Curtii de Conturi se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

Curtea de Conturi are acces neingradit la acte, documente si informatii necesare exercitarii functiilor sale de control si jurisdictionale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice detinatoare. Toate persoanele juridice si fizice supuse controlului sau jurisdictiei Curtii de Conturi sunt obligate sa-i transmita actele, documentele si informatiile solicitate la termenele stabilite de Curte si sa-i asigure accesul in sediile lor, daca aceasta hotaraste efectuarea controlului sau cercetarea la fata locului.

Daca in exercitarea functiilor sale, Curtea de Conturi ia cunostinta de informatii care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta este obligata sa respecte caracterul lor si sa le faca cunoscute numai autoritatilor indreptatite.

Curtea de Conturi poate sa participe la activitatea organismelor internationale de specialitate si sa devina membru al acestora. De asemenea, Curtea de Conturi poate colabora cu organismele internationale de profil si poate exercita, in numele lor, controlul asupra gestionarii fondurilor puse la dispozitia Romaniei, daca prin tratate, conventii sau alte intelegeri internationale se stabileste aceasta competenta.

Curtea de conturi este organizata si isi desfasoara activitatea potrivit urmatoarei structuri organizatorice:

- Sectia de control financiar ulterior;

- Sectia jurisdictionala;

- Camerele de Conturi judetene si a municipiului Bucuresti.

Pe langa Curtea de Conturi a Romaniei functioneaza Autoritatea de audit pentru fondurile acordate Romaniei de Uniunea Europeana prin programele ISPA si SAPARD si pentru fondurile ce vor fi acordate in perioada post-aderare.

Curtea de Conturi a Romaniei are un Secretariat general.

Membrii Curtii de Conturi sunt consilieri de conturi, si alcatuiesc plenul Curtii de Conturi.

Conducerea Curtii de Conturi se exercita de catre plen, de comitetul de conducere, de presedintele si vicepresedintele Curtii de Conturi, care sunt consilieri de conturi. Comitetul de conducere se compune din presedintele Curtii de Conturi, vicepresedintele acesteia, presedintii de sectii si 3 consilieri de conturi, alesi de plenul Curtii. Sectiile sunt conduse de cate un consilier de conturi, care indeplineste functia de presedinte al sectiei.

Sectia de control financiar ulterior este formata din consilieri de conturi si controlori financiari, fiind organizata pe 7 divizii sectoriale – conduse de cate un consilier de conturi, in cadrul carora functioneaza directii, servicii si birouri de specialitate. Este condusa de un presedinte care este consilier de conturi, membru al Curtii de Conturi.

Principalele atributii ale Sectiei sunt in domeniul controlului financiar ulterior si al auditului extern si sunt prevazute in Legea nr. 94/1992, republicata, privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi se compune din consilieri de conturi si este condusa de un presedinte de sectie care este consilier de conturi, membru al Curtii de Conturi.

Sectia jurisdictionala solutioneaza:

- intampinarile introduse impotriva deciziei emise de presedintele Sectiei de control financiar ulterior si de catre directorii directiilor de control financiar ulterior judetene si a municipiului Bucuresti (potrivit art. 95(1) din Legea nr. 94/1992 cu modificarile si completarile ulterioare);

- plangerile formulate impotriva incheierilor de descarcare de gestiune;

- stabileste amenzi pentru abaterile prevazute de lege (art. 127 si art. 128 din Legea nr. 94/1992 cu modificarile si completarile ulterioare).

Activitatea Sectiei se realizeaza prin diviziile sectoriale, prin directiile din cadrul acestor divizii si prin directiile de control financiar ulterior din cadrul Camerelor de conturi judetene.

Directiile de control financiar ulterior si a municipiului Bucuresti sunt formate din controlori financiar si sunt conduse de un director si de un director adjunct. În cadrul directiilor se pot organiza servicii si birouri de specialitate.

Secretariatul general asigura activitatea de logistica a Curtii de Conturi, avand in structura a directii, servicii si compartiment. Secretariatul este condus de un secretar general, numit si revocat din functie de catre Comitetul de conducere al Curtii de Conturi.

Autoritatea de audit

În vederea indeplinirii unor obligatii ce revin Romaniei in procesul de integrare europeana, pe langa Curtea de Conturi se constituie Autoritatea de audit pentru fondurile acordate Romaniei de Uniunea Europeana prin programele ISPA si SAPARD si pentru fondurile ce vor fi acordate in perioada postaderare, denumita in continuare Autoritatea de audit, care are atributii, respectiv proceduri de lucru proprii. Autoritatea de audit este un organism fara personalitate juridica, independent din punct de vedere operational fata de Curtea de Conturi, are sediul in municipiul Bucuresti si un numar maxim de posturi de 110.

În conformitate cu prevederile legislatiei comunitare si nationale aplicabile programelor ISPA si SAPARD, precum si fondurilor aferente asistentei financiare acordate Romaniei de Uniunea Europeana in perioada postaderare, atributiile Autoritatii de audit sunt, in principal, urmatoarele:

a) audit de sistem, verificarea pe baza de esantion si audit final;

b) verificari si audit extern asupra fondurilor structurale de care va beneficia Romania incepand cu anul 2007;

c) verificarea anuala a modului de functionare a sistemelor de management si control stabilite pentru derularea programelor ISPA si SAPARD;

d) verificarea cheltuielilor eligibile declarate, pe baza de esantion reprezentativ;

e) efectuarea unor verificari adecvate in vederea emiterii declaratiilor la finalizarea masurilor si programelor;

f) certificarea conturilor anuale SAPARD in ceea ce priveste integralitatea, acuratetea si veridicitatea acestora;

g) verificarea existentei si corectitudinii elementului de cofinantare national.

Pentru realizarea atributiilor ce ii revin, Autoritatea de audit incheie acorduri cu structurile responsabile pentru coordonarea fondurilor aferente programelor ISPA si SAPARD, respectiv cu autoritatile de management pentru fondurile aferente asistentei financiare acordate Romaniei de catre Uniunea Europeana in perioada postaderare.

Autoritatea de audit este condusa de un presedinte si un vicepresedinte, numiti de plenul Curtii de Conturi dintre consilierii de conturi in functie, pentru un mandat cu o durata de 3 ani. Acest mandat poate fi reinnoit o singura data. Durata primului mandat incepe la data numirii de catre plenul Curtii de Conturi.

Autoritatea de audit prezinta anual sau ori de cate ori este nevoie rapoarte de activitate plenului Curtii de Conturi.

2. Atributiile de control financiar ale Curtii de Conturi

Curtea de Conturi isi exercita functiunea de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.

Prin controlul sau Curtea de Conturi urmareste respectarea legii in gestionarea mijloacelor materiale si banesti. De asemenea, Curtea de Conturi analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii, eficientei si eficacitatii.

Pentru exercitarea functiei sale de control financiar, Curtea de Conturi controleaza

a) formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale de stat si ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, precum si miscarea fondurilor intre aceste bugete;

b) constituirea, utilizarea si gestionarea fondurilor speciale si a fondurilor de tezaur;

c) formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe;





d) utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor si transferurilor si a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale;

e) constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile administrative autonome si de catre institutiile publice infiintate prin lege, precum si de organismele autonome de asigurari sociale ale statului;

f) situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale de catre institutiile publice, regiile autonome, companiile si societatile nationale, precum si concesionarea sau inchirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publica;

g) constituirea, utilizarea si gestionarea resurselor financiare privind protectia mediului, imbunatatirea calitatii conditiilor de viata si de munca, precum si utilizarea fondurilor puse la dispozitie Romaniei de catre Uniunea Europeana prin Programul SAPARD si a cofinantarii aferente;

h) utilizarea fondurilor provenite din asistenta financiara acordata Romaniei de Uniunea Europeana si din alte surse de finantare internationala;

i) alte domenii in care, prin lege, s-a stabilit competenta Curtii.

Sunt supuse controlului urmatoarele persoane juridice:

a) statul si unitatile administrativ-teritoriale, in calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice, autonome sau neautonome;

b) Banca Nationala a Romaniei;

c) regiile autonome;

d) societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice sau regiile autonome care detin, singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social;

e) organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care gestioneaza bunuri, valori sau fonduri, intr-un regim legal obligatoriu, in conditiile in care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru.

Curtea de Conturi poate hotari efectuarea de controale si la alte persoane juridice decat cele mentionate mai sus, care:

a) beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a institutiilor publice;

b) administreaza, in baza unui contract de concesiune sau inchiriere, bunuri apartinand domeniului public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;

c) nu isi indeplinesc obligatiile financiare catre stat, unitatile administrativ-teritoriale sau institutiile publice, verificarile efectuandu-se impreuna cu reprezentantii institutiilor competente in domeniul supus controlului;

d) sunt societati de investitii financiare, asociatii si fundatii care utilizeaza fonduri publice, verificarile urmand a se efectua in legatura cu legalitatea utilizarii acestor fonduri.

Controlul executiei bugetelor Camerei Deputatilor, Senatului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Supreme de Justitie, Curtii Constitutionale, Consiliului Legislativ si Avocatului Poporului se exercita exclusiv de Curtea de Conturi.

Controlul bugetului Curtii de Conturi se exercita de catre o comisie instituita in acest scop de cele doua Camere ale Parlamentului. Curtea de Conturi supune Parlamentului, spre aprobare, executia bugetului propus in prima sesiune a fiecarui an, cu avizul comisiei prevazute mai sus.

3. Controlul ulterior exercitat de Curtea de Conturi

Controlul exercitat de Curtea de Conturi este ulterior si priveste respectarea dispozitiilor legale privind gestionarea si folosirea fondurilor publice.

Curtea de Conturi are ca principala atributie verificarea (auditul financiar extern) a urmatoarelor conturi de executie:

a) contului general anual de executie a bugetului de stat;

b) contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat;

c) conturilor anuale de executie a bugetelor locale;

d) conturilor anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale;

e) conturilor fondurilor de tezaur;

f) contului anual al datoriei publice a statului si situatiei garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe primite de catre alte persoane juridice.

În exercitarea atributiei de control, Curtea de Conturi, in baza programului propriu de control, verifica, pe parcursul exercitiului bugetar si la finele acestuia:

a) conturile gestiunilor publice de bani, alte valori si de bunuri materiale publice;

b) conturile executiei de casa a bugetelor publice;

c) conturile de executie ale subventiilor si alocatiilor bugetare pentru investitii acordate altor beneficiari decat institutiile publice;

d) bilanturile si conturile de executie ale ordonatorilor de credite bugetare si ale administratorilor care gestioneaza fonduri ce se supun regimului bugetului public;

e) conturile operatiunilor referitoare la datoria publica.

Prin verificarea conturilor Curtea constata daca

a) conturile supuse controlului sau sunt exacte si conforme cu realitatea si daca inventarierea patrimoniului public a fost facuta la termenele si in conditiile stabilite de lege;

b) veniturile statului, unitatilor administrativ-teritoriale, asigurarilor sociale de stat si ale institutiilor publice finantate integral sau partial din mijloacele extrabugetare au fost legal stabilite si incasate la termenele prevazute de lege;

c) cheltuielile au fost angajate, lichidate, ordonantate, platite si inregistrate conform reglementarilor legale si in concordanta cu prevederile legii bugetare;

d) modificarile aduse prevederilor initiale ale bugetelor sunt autorizate si daca s-au facut in conditiile legii;

e) subventiile si alocatiile pentru investitii s-au acordat de la buget sau din fonduri speciale, in conditiile legii, si s-au utilizat conform destinatiilor stabilite;

f) contractarea si utilizarea imprumuturilor de stat, rambursarea ratelor scadente ale acestora si plata dobanzilor aferente s-au facut in conditiile legii;

g) creantele si obligatiile statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale sunt indreptatite sau garantate, iar activele sunt protejate potrivit legii.

Curtea analizeaza, de asemenea legalitatea concesionarii sau inchirierii de bunuri proprietate publica.

Prin controalele sale la persoanele juridice mentionate Curtea de Conturi urmareste, in principal:

a) exactitatea si realitatea bilanturilor contabile si a conturilor de profit si pierderi;

b) indeplinirea obligatiilor financiare catre buget sau catre alte fonduri stabilite prin lege;

c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinatiei stabilite;

d) calitatea gestiunii economico-financiare, daca prin aceasta se afecteaza drepturile statului, unitatilor administrativ-teritoriale sau institutiilor publice ori se creeaza obligatii in sarcina acestora;

e) economicitatea, eficacitatea si eficienta achizitiilor publice.

Curtea de Conturi exercita controlul cu privire la respectarea de catre autoritatile cu atributii in domeniul privatizarii a metodelor si procedurilor de privatizare, prevazute de lege, precum si asupra modului in care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare. Curtea de Conturi exercita controlul respectarii dispozitiilor legale privind modul de administrare si intrebuintare a resurselor financiare rezultate din actiunile de privatizare. Curtea de Conturi poate exercita acest controlul indiferent de momentul in care s-a desfasurat procesul de privatizare, prin vanzarea actiunilor detinute de stat la societatile comerciale, pana la clarificarea tuturor aspectelor.



Curtea de Conturi este singura competenta ca in urma verificarii conturilor sa hotarasca asupra descarcarii de gestiune

Curtea de Conturi exercita controlul conturilor la sediul sau sau la fata locului.

Controlorii financiari desemnati sa verifice conturile intocmesc rapoarte in care prezinta constatarile si concluziile lor si formuleaza propuneri cu privire la masurile ce urmeaza a fi luate in legatura cu situatia conturilor.

Daca in urma examinarii raportului, a actelor si a documentelor pe care se sprijina acesta se constata savarsirea unor fapte care, potrivit legii penale, constituie infractiuni, completul dispune sesizarea organelor de urmarire penala competente, suspendand examinarea cazului.

În situatia in care, in urma verificarilor efectuate pe parcursul executiei bugetului la persoanele juridice mentionate, organele de control ale Curtii de Conturi constata fapte prin care au fost cauzate prejudicii sau abateri cu caracter financiar incheie proces-verbal de constatare, care se trimit, in termen de 5 zile, procurorului financiar de catre consilierii de conturi din Sectia de control financiar ulterior sau, dupa caz, de directorii directiilor de control financiar ulterior ai camerelor de conturi judetene, insotite de propunerile lor.

În toate cazurile procurorul financiar se pronunta, in termen de 10 zile de la primire, asupra procesului-verbal de constatare, intocmind, dupa caz, actul de sesizare a colegiului jurisdictional competent, actul de sesizare a organelor de urmarire penala ori actul de clasare.

4. Control financiar extern sau audit extern?

Potrivit Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, aceasta este institutia suprema de control financiar ulterior extern.

Potrivit Ordonantei de Urgenta nr. 43/14.06.2006[2] privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, aceasta este autoritatea publica a statului care exercita auditul extern in sectorul public in calitate de institutie suprema de audit.

Auditul extern in sectorul public, potrivit prevederilor Ordonantei nr. 43/2006, este o activitate de audit desfasurata de Curtea de Conturi care cuprinde doua componente de baza: auditul financiar extern (care vizeaza conturile anuale de executie a bugetelor cu caracter public) si auditul performantei in sectorul public.

Auditul financiar extern in sectorul public este o activitate de verificare a legalitatii si regularitatii operatiunilor de examinare a inregistrarilor financiare, de evaluare a sistemelor de management si control intern, avand drept rezultat exprimarea opiniei asupra situatiilor financiare ale institutiilor publice.

Obiectivul general al unul audit financiar este acela de a furniza asigurarea ca situatiile financiare examinate sunt complete si intocmite cu acuratete, iar operatiunile economice s-au efectuat in conformitate cu legile si reglementarile relevante in vigoare. Îndeplinirea acestui obiectiv in conditii de certitudine absoluta, chiar daca este posibil de realizat, presupune o activitate costisitoare. Pentru a diminua aceste costuri exista insa posibilitatea realizarii auditurilor pe baza de teste. În acest context auditorii, prin rapoartele lor urmaresc sa ofere o asigurare rezonabila – nu o asigurare absoluta – ca situatiile financiare examinate sunt complete ti intocmite in conformitate cu prevederile legilor si reglementarilor relevante in vigoare.

Auditorii nu sunt responsabili pentru prevenirea si detectarea coruptiei, fraudei si erorilor, chiar daca auditurile anuale pot impiedica savarsirea de greseli si eventualele neglijente. Responsabilitatea pentru prevenirea si detectarea coruptiei, fraudei si erorilor, precum si pentru luarea de masuri corespunzatoare revine managementului entitatilor publice.

Totusi, chiar in aceste conditii auditorii trebuie sa fie in alerta atunci cand constata: slabiciuni ale controlului intern, neconcordante in modul de intocmire a evidentelor financiar-contabile, erori, operatiuni economice sau rezultate neobisnuite, care indica existenta fraudei, lipsei de probitate sau coruptiei.

Auditul performantei in sectorul public este o evaluare independenta a masurii in care o activitate, un program sau o institutie functioneaza in mod eficace, economic si eficient.

Curtea de Conturi (potrivit prevederilor acestei ordonante) efectueaza auditul performantei utilizarii resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, precum si al modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale. Curtea de Conturi efectueaza o evaluare independenta asupra eficacitatii, economicitatii si eficientei cu care o entitate publica, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizeaza resursele publice alocate pentru indeplinirea obiectivelor stabilite.

Auditul performantei se poate efectua atat la finalul, cat si pe parcursul desfasurarii proiectelor, programelor, proceselor sau activitatilor. Prin constatarile si recomandarile sale, auditul performantei trebuie sa conduca la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.

Dincolo de incertitudinea legislatiei in domeniu si a conceptelor alternative folosite (control ulterior extern sau audit extern) importanta are ce face concret Curtea de Conturi si care este rezultatul si eficienta activitatii sale (imbunatatirea activitatii economico-financiare in sectorul public, sporirea veniturilor publice si/sau economisirea ori reducerea cheltuielilor) comparativ cu fondurile materiale si banesti pe care le consuma.

5 Definirea si importanta auditului performantei

Auditul performantei reprezinta o examinare sau o evaluare independenta si obiectiva a masurii in care un program sau o activitate a unei entitati publice functioneaza eficient si eficace in conditiile respectarii economicitatii.

Scopul auditului performantei este acela de a oferi informatii relevante in ceea ce priveste maniera de implementare si consecintele activitatilor publice. În acest sens, realitatile economico - financiare din Romania si nu numai, au relevat faptul ca nu constituie o conditie suficienta ca banii publici sa fie cheltuiti conform prevederilor legale, ci acestia trebuie sa fie utilizati si in conditii de economicitate, eficienta si eficacitate. De remarcat ca insasi constructia si executia bugetului de stat consolidat se bazeaza in prezent intr-o masura semnificativa pe metoda numita „buget pe programe”, care consta in alocarea unor sume de bani (alocatii bugetare) pentru un proiect/program concret, cuantificate cu ajutorul indicatorilor de performanta.

Standardele internationale INTOSAI definesc auditul performantei ca „ un audit al economicitatii, eficientei si eficacitatii cu care entitatea auditata utilizeaza resursele in scopul indeplinirii responsabilitatilor sale”.

Aceste standardele stipuleaza ca auditul performantei presupune examinarea economicitatii, eficientei si eficacitatii, dupa cum urmeaza:

auditul economicitatii privind gestionarea activitatilor administrative ale entitatilor publice, in conformitate cu principiile si practicile unui management performant;

auditul eficientei utilizarii resurselor umane, financiare, a altor resurse, incluzand examinarea sistemelor informationale, a modului de masurare si urmarire a indicatorilor de performanta, precum si a procedurilor urmate de entitatea auditata pentru remedierea deficientelor identificate;

auditul eficacitatii performantei referitoare la indeplinirea obiectivelor entitatii auditate si auditul impactului efectiv al activitatii entitatii in comparatie cu impactul planificat al acesteia.

În practica, pot exista situatii cand auditul financiar poate include elemente de auditare a performantei unor actiuni si programe sau chiar a intregii activitati a institutiei publice; in asemenea cazuri, clasificarea auditului va depinde de scopul principal al acestuia. Un audit al performantei poate fi un audit al economicitatii, eficientei si eficacitatii, o combinatie a doua dintre acestea sau poate fi un audit complet ce inglobeaza toate cele trei componente.

Auditul performantei analizeaza daca „banii publici au fost bine cheltuiti”, examinandu-se in principal masurile intreprinse de entitatile auditate cu privire la respectarea principiilor economicitatii, eficientei si eficacitatii cunoscute fiind ca cei „3E”. De asemenea, auditul performantei poate implica examinarea directa a performantei realizate.

Acest tip de audit solicita adesea auditorului examinarea rezultatelor din punctul de vedere al economicitatii, eficientei si eficacitatii, folosind rationamentul sau profesional.

Masurarea performantei rezultatelor in raport cu obiectivele propuse in concordanta cu cei „5 £” constituie o necesitate pentru managerii de la toate nivelele.

Forma de administrare a fondurilor publice determina sau influenteaza prioritatile auditului performantei.

Astfel, in statele in care administrarea fondurilor publice se refera in principal la mijloace si intr-o masura mai mica la rezultate, auditurile au tendinta sa examineze cu precadere daca reglementarile si regulile au fost respectate si aplicate corect, concentrandu-se intr-o mai mica masura asupra modului in care aceste reglementari si reguli sunt adecvate scopului pentru care au fost emise.

În statele cu o administrare a fondurilor publice bazata pe obiective si rezultate, auditurile se concentreaza in principal pe examinarea oportunitatii reglementarilor si regulilor, si intr-o mai mica masura pe modul in care au fost respectate prevederile legale.



Auditul performantei administrarii fondurilor publice se realizeaza prin examinarea economicitatii, eficientei si eficacitatii utilizarii lor sau prin examinarea diferitelor combinatii dintre acestea.

În mod obisnuit, in cadrul auditului performantei, auditorii incearca sa raspunda la o serie de intrebari, care sa le permita formularea unor concluzii si recomandari pertinente, din care sa rezulte daca:

exista o structura clar definita a obiectivelor performantei si au fost selectate instrumentele si prioritatile cele mai adecvate pentru utilizarea fondurilor publice?

exista o distributie corespunzatoare a responsabilitatilor pe diferite nivele de autoritate, avand in vedere principiul ierarhizarii?

se inregistreaza o constientizare generala privind costurile si o orientare catre productie si servicii destinate nevoilor populatiei?

sunt monitorizate controalele de gestiune si se urmareste respectarea cerintelor de raportare?

Conform legii, ministerele si unitatile subordonate au in responsabilitatea lor organizarea si monitorizarea modului de functionare a sistemului de control intern. Pornind de la aceasta, o sarcina importanta a auditorilor performantei este aceea de a verifica daca a existat o preocupare constanta in aceasta directie.

În mod obisnuit, in cadrul auditului performantei, auditorii realizeaza si o evaluare a calitatii managementului, prin care se examineaza modul in care entitatile utilizeaza fondurile alocate.

Totodata, auditorii care desfasoara auditul performantei au in vedere constatarile si recomandarile auditurilor financiare, deoarece acestea pot indica posibilitatea existentei unor performante slabe in administrarea fondurilor.

Auditorii, pe baza rationamentului lor profesional, pot stabili daca:

entitatea are in vedere obtinerea de rezultate si indeplinirea unor obiective masurabile, care sa permita atingerea scopului propus;

entitatea isi planifica sistematic, pe termen scurt si lung, modul in care isi va realiza obiectivele;

planurile entitatii sunt implementate in practica;

entitatea monitorizeaza si evalueaza performanta (auditorii vor observa daca managementul monitorizeaza periodic performanta si analizeaza motivele care au determinat abaterile inregistrate in procesul de realizare a sarcinilor si a tintelor planificate, precum si modul de implementare a programelor);

entitatea identifica posibilitatile imbunatatirii performantei, stabileste prioritatile si elaboreaza un plan de implementare a acestora.

6 Curtea de Conturi a Romaniei - institutie suprema de audit extern

Mandatul auditului performantei reprezinta imputernicirea acordata prin lege unei Institutii Supreme de Audit, de a audita programele (inclusiv cele guvernamentale), activitatile si entitatile implicate in administrarea fondurilor .

În multe state, legislativul, prin legea fundamentala sau prin legi organice, stabileste in mod expres ca atributie pentru Institutiile Supreme de Audit si efectuarea auditului performantei. De aceea, Institutiile Supreme de Audit realizeaza examinari complexe si analize aprofundate ale eficientei, eficacitatii si economicitatii actiunilor guvernamentale, ale activitatilor si programelor finantate din fonduri publice.

Sunt supuse auditului performantei politicile si programele specifice cuprinse in programele de guvernare, organizarea si politicile manageriale ale entitatilor care deruleaza astfel de programe sau care administreaza fonduri publice.

Politicile cuprinse in programul de guvernare reprezinta un complex de masuri menite sa contribuie la atingerea anumitor scopuri, utilizand anumite resurse, intr-o perioada de timp determinata.

Programul ilustreaza o actiune sau un ansamblu de actiuni coerente derulate de catre o entitate din cadrul administratiei publice centrale, proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective bine definite si pentru care sunt stabiliti indicatori de performanta si de evaluare a rezultatelor asteptate, in limitele de finantare aprobate.

Organizarea, in acceptiunea cea mai des intalnita, poate fi definita ca reprezentand optimizarea utilizarii resurselor umane, a structurilor si proceselor economice, care are ca scop realizarea anumitor obiective.

Politicile manageriale constituie deciziile, actiunile si regulile de monitorizare, contabilizare si utilizare a resurselor umane, financiare si de alta natura. Politica manageriala este in general legata de operatiunile interne ale institutiei.

Politicile si programele propuse de executiv si acceptate de legislativ pot viza o anumita institutie, dar in mod obisnuit se pot referi si la activitati si institutii neguvernamentale, precum si la impactul acestora in societate.

În Romania, Curtea de Conturi este definita ca Institutia suprema de control financiar extern asupra modului de formare, de administrare si intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public (art. 1. din Legea de organizare si functionare a Curtii de Conturi nr. 94/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare).

În concordanta cu prevederile legii, Curtea de Conturi a Romaniei are urmatoarele atributii:

analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii, eficientei si eficacitatii - art. 16 (3);

urmareste calitatea gestiunii economico-financiare, daca prin aceasta se afecteaza drepturile statului, unitatilor teritoriale administrative sau institutiilor publice ori se creeaza obligatii in sarcina acestora - art. 27 (l-d);

urmareste economicitatea, eficienta si eficacitatea achizitiilor publice - art. 27 (1-e).

Auditorii care efectueaza auditul performantei trebuie sa posede o pregatire profesionala corespunzatoare activitatii de investigare/evaluare. În auditul performantei sunt importante si calitatile personale ale auditorilor (abilitate analitica, creativitate, receptivitate, comportament social corect, integritate, discernamant, rezistenta, usurinta in exprimare, atat in scris, cat si verbal etc.). Persoana care efectueaza un audit al performantei trebuie sa beneficieze de scolarizare si pregatire profesionala, in domeniile gestiunii economice, managementului si al stiintelor economice si sociale.

Auditul performantei este o activitate bazata pe informatii si valori profesionale importante. Posibilitatea auditorilor de a-si dezvolta abilitatile si de a imbunatati rezultatele la standardele de calitate dorite creeaza oportunitati de ridicare permanenta a calitatii auditului.



Vezi Legea nr. 94/08.09.1992, republicata, privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi (Text in vigoare de la 30 iunie 2006).

Ordonanta de Urgenta nr. 43/2006 a fost publicata in M.O. nr. 525 din 19 iunie 2006, dar a fost declarata neconstitutionala de Curtea Constitutionala prin Decizia acesteia nr. 544/28.06.2006 Ordonanta abroga Legea nr. 94/1992.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Contabilitate




PRACTICA DE CERCETARE CONTABILITATE SI INFOMATICA DE GESTIUNE - CONTABILITATEA TAXEI PE VALOARE ADAUGATA
COORDONATELE SI DIRECTIILE DE EVOLUTIE A CONTABILITATII IN TARA NOASTRA
OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII
ATESTAT - ORGANIZAREA PROCESUALA - CONTABILITATE FINANTE
DOCUMENTATIA
Metode de contabilizare si evidenta analitica a stocurilor
Analiza comparativa a unor sisteme contabile din alte țari aflate in tranziție (Bulgaria, Polonia, Cehia, Ungaria)
Delimitari privind imobilizarile necorporale
Proiect contabilitate firma
CONCEPTUL DE RISC














loading...