Arta flamanda in sec. al XVII-lea

Lupta impotriva stapanirii spaniole s-a incheiat cu scindarea arii in doua parti: provinciile nordice i-au cucerit autonomia; provinciile sudice au fost nevoite sa cada la un compromis.

In a doua jumatate a sec. XVI, Anversul a fost cel mai insemnat centru artistic din Europa Apuseana. Orasul numara aproximativ 300 de artisti. Domina romanistii.

La inceputul sec. XVII a aparut in Flandra, Rubens (1571-1640) - cel mai de seama pictor al barocului. A primit comenzi foarte multe, de aici a rezultat un imens atelier condus de el. Clientul imagina o tema, maestrul intocmea o schita, iar executia tabloului era lasata pe seama ajutoarelor sale: aproape 3000 tablouri.

Cand a fost in Italia a asimilat spiritul clasicismului italian.

In al treilea deceniu al sec. XVII, tu a lui a devenit mai usoara, tablourile lui au ca tigat mai multa miscare.

- Inal area crucii (1610) - catedrala de la Amiens

- Coborarea de pe cruce (1614)

A pictat cu entuziasm i pasiune martiriile sfintilor, judecata de apoi, intamplari din Noul Testament dar i pe eroii antichita ii pagane, pe Paris in fa a zeitelor i figurile alegorice ale razboiului, pamantului i apei.

In tablourile sale pot fi intalnite trupurile planturoase, atat de placute lui.

Rubens i i reprezenta lumea ca impar ita in 2 regiuni:

- cea de sus, adica cerul, cu nori desi pe care troneaza sfintii crestini i zeita ile pagane, in deplina bucurie i intr-o stare de vesnica beatitudine.

- cea de jos, adica pamantul, pe care oamenii i i duc via a lor de eforturi neobosite.

Printre tablourile lui Rubens se gasesc multe picturi de altar:

- Inal area crucii

- Coborarea de pe cruce

- Inal area Mariei (1626)

- Adoratia Magilor (1624)

Rubens n-a influentat numai pictura religioasa ci i pe cea istorica; el poate fi considerat ca intemeietorul genului de pictura istorica raspandit in sec. XVIII i XVII in Europa Apuseana.

- Tanguirea lui Cristos (1614)

- Rapirea fiicelor lui Leucip

Marele talent al lui Rubens se manifesta i in lucrarile sale mici, mai ales desene:

- desen pentru autoportretul sau

- desen reprezentand un copil

- studiu pentru "Inal area crucii"

A fost unul dintre cei mai straluci i coloristi ai lumii:

- Perseu i Andromeda (Ermitaj; 1615-1620)

- Bacanala (Moscova; 1615-1620)

Unul dintre cele mai bune portrete ale lui Rubens este acela al Helenei Fourment (a doua sotie)

Rubens s-a consacrat peisajului mai ales in ultimii ani ai vietii sale.

Numele intreg este Peter Paul Rubens.

Jordaens (1593-1678) a avut doua teme preferate, pe care le-a tratat de repetate ori:

- Ospa ul regelui bobului - o apoteoza a lacomiei i betiei

- Satirul i aranii

- Meleagru i Atalanta (Anvers)

- Evanghelistii (Luvru)

- Fecunditate (Bruxelles)

Snyders (1579-1657) a devenit un colaborator al lui Rubens. S-a limitat in general la naturi statice: fructe, zarzavaturi, vanat, pasari taiate i cerbi rapu i. Chiar i obiectele cele mai obisnuite devin deosebit de expresive i ele surprind mai ales prin marimea lor. Sunt executate in general in culori aprinse i chiar stridente, sunt bazate pe contraste puternice de alb imaculat, cinabru i verde.

Van Dyck (1599-1641) a fost cel mai insemnat elev al lui Rubens:

- Tanguirea lui Cristos (1628-1632)

- Susana i mosnegii (1622-1623)

- Ieronim (1620)

- portretul cardinalului Bentivoglio

In prima jumatate a sec. XVII nimeni in afara de Van Dyck nu a fost in stare sa realizeze imaginea omului intelectualice te rafinat, plin de incredere in sine, asa cum il intalnim in cele mai reusite portrete i mai ales in desenele lui Van Dyck.

La curtea Angliei, Van Dyck s-a bucurat de un enorm succes:

- Portretul pictorului Snayders

Brower (1605-1638) a pictat numai mici tablouri de gen din via a aranilor i peisaje. Subiectele preferate au fost betiile in carciumioare, fumatori tolani i, jucatori de car i i zaruri. A pictat adesea i scene de operatii chirurgicale, facute la ara. Tablourile sale sunt cufundate de obicei in semiobscuritate.

A fost primul care a pus accent pe sentimentul liric trezit de spectacolul naturii:

aran la jocul de car i

- Peisaj cu dune sub lumina lunii