Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. ascensiunea īn munti, pe zapada, stānca si gheata, trasee de alpinism


Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Alpinism


Index » hobby » Alpinism
» Materiale de alpinism


Materiale de alpinism


Materiale de alpinism

1. Materiale colective

Art.28. - (1) Corzile de alpinism - figura nr. 1. Fiecare deplasare in munti presupune o pregatire temeinica din toate punctele de vedere, in special din punct de vedere al materialelor folosite.

(2) Viata si securitatea militarilor care executa instructia alpina in masive muntoase greu accesibile in toate anotimpurile in afara unui bun nivel al pregatirii de specialitate, depinde si de starea tehnica si de intretinere a corzii si a celorlalte materiale specifice.



(3) Coarda de alpinism este cel mai important material tehnic specific din inzestrarea personalului care actioneaza in munte, de calitatea si folosirea ei corecta depinzand securitatea si viata membrilor echipei.

(4) Din punct de vedere al destinatiei si a caracteristicilor tehnice, corzile pot fi:

a)     dinamice - utilizate in catarare;

b)     statice sau semistatice - utilizate la amenajarea funicularelor si a manselor pentru rapel.

(5) Coarda simpla are urmatoarele caracteristici:

a)     diametrul: variaza intre 10 si 12 milimetri;

b)     lungimea: 50 metri;

c)     forta de soc maxima suportata: 9.000-10.000 N (~920-1.000 Kg.);

d)     alungirea statica: variaza intre 6,5-8%;

e)     forta de rupere: 25.000 N (~2.550 Kg.);

f)      greutate: 65-77 g/m.

(6) Coarda  de alpinism se foloseste la catararile de toate felurile, rapel, traversari, balustrade, asigurari si autoasigurari, tractionarea saniutelor universale, actiunile de salvare, precum si la ridicarea materialelor pe stanci.

(7) Se intrebuinteaza atat vara cat si iarna si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a)      sa fie confectionata din fibre continue;

b)     sa fie elastica;

c)      sa fie rezistenta la socuri si caderi;

d)     sa fie usoara si flexibila;

e)      sa absoarba o cantitate foarte mica de apa, sa ramana flexibila chiar pe vreme rea;

f)      sa nu putrezeasca si sa nu fie atacata de mucegai;

g)     sa nu se deterioreze si sa nu se topeasca la temperaturi pana la +150°;

h)     sa nu se distruga sub actiunea unor substante chimice;

i)       sa nu fie distruse de marginile ascutite ale stancilor, etc.


Text Box: Figura nr. 1 Corzi de alpinism

(8) Camasa/invelisul corzii are rolul de a proteja miezul/toroanele si a-i mari rezistenta. Corzile a caror camasa este deteriorata si nu mai prezinta siguranta se scot din inzestrare. Principala cauza a deteriorarii o constituie folosirea excesiva a acestora la funiculare si a coborarilor in rapel unde camasa sintetica se topeste datorita temperaturilor ridicate rezultate din frecarea cu dispozitivele de coborare, stanca sau alte obiecte dure.

(9) Corzile statice, confectionate din poliester, sunt rezistente, au o flexibilitate buna, dar nu sunt elastice. Ele au un diametru 10 - 11 mm si o rezistenta 2100 - 2600 kg. Rezistenta in stare uda este aproape aceeasi cu cea din starea uscata. Pot fi folosite la rapeluri lungi si la urcare cu ajutorul blocatoarelor, mantaua fiind in acest scop cu grosime mai mare si o rezistenta superioara. Deoarece fibrele sintetice au punctul de topire scazut, 170 - 210°C, rapelul cu coboratoare trebuie efectuat cu viteza redusa pentru a nu deteriora mantaua.

(10) Pentru a se anula efectul tensiunilor de rasucire inaintea intinderii corzilor, acestea se verifica prin rularea lor prin palma mainii, urmarindu-se intinderea camasii protectoare.

(11) Corzile se contracta/autoscurteaza cu 5-8% din lungimea lor datorita folosirii intense in procesul de instructie pe timp nefavorabil, imbatranirii fibrelor sintetice si actiunii altor factori.

(12) In traseele cu un grad de dificultate mai mic se foloseste o singura coarda cu Φ 10-12 mm, iar in cele mai dificile doua, de culori diferite.

(13) Cand se foloseste si cordelina in lucru impreuna cu coarda, aceasta trebuie sa aiba diametrul de ½ din cel al corzii, exemplu: coarda de 10 mm, iar cordelina de 5 mm.

(14) Corzile  de alpinism au lungimi de 40, 80 si 200 m, avand in interior un numar variabil de toroane simple sau rasucite.

(15) Corzile se marcheaza la ambele capete pentru individualizare. Inainte de intrebuintare si pe timpul lucrului se examineaza cu atentie fiecare coarda pentru a se constata starea ei. Cele cu taieturi, umflaturi, rupturi de camasa, innegriri, subtieri excesive, scamoseri mari, nu se folosesc.

(16) Se desfac in ordine inversa strangerii, pentru a nu se incurca. Inainte de catarare coarda se desfasoara complet pentru a nu se produce rasuciri, noduri si a se verifica starea tehnica a acesteia.

(17) Timpul de folosire practica a unei corzi se reda prin numarul total de ore de intrebuintare inscris in fisa fiecarei corzi, al lungimilor efectuate si al anilor de cand este data in folosire.

(18) Greutatea corzilor se masoara pe metru liniar si poate fi de pana la 80 de grame, la o umiditate de 65% si o temperatura de 20 de grade.

(19) Rezistenta unei corzi de alpinism se verifica prin procedeele static si dinamic.

(20) Verificarea statica se executa cu ajutorul dinamometrului, urmarindu-se in afara masurarii elasticitatii - pana la 50% - si stabilirea fortei de tractiune in kg/f.

(21) Verificarea prin procedeul dinamic se executa la un banc de incercari, unde se masoara socul realizat la caderea unei greutati de 80 kg de la o inaltime de 2,80 m. O coarda de alpinism se considera foarte buna atunci cand are o elasticitate de cel putin 40-50%, o rezistenta de peste 1200 kg/f, si rezista la minimum 4 incercari.

(22) Prin socul de cadere a unei corzi se intelege redarea fortei de soc si a celei de tractiune in cazul prabusirii unui militar din perete, masurata in kg/f, care se transmite prin centura de siguranta, carabiniera, piton, stanca, a celui cazut si a celui care face asigurarea. Socul de cadere trebuie sa fie de maximum 1200 kg/f, la corzile cu ų10-12 mm.

(23) In afara verificarii socului de cadere la testarea dinamica se mai executa verificarea tariei de cadere. O coarda trebuie sa reziste la minimum 4 incercari.

(24) Materialul din care se realizeaza corzile imbatraneste, pierzandu-si calitatile dupa aproximativ 600 de zile de la fabricare, corespunzator reducandu-se la jumatate rezistenta la socuri si tractionari. De asemeni trebuie precizat ca materialul imbatraneste in depozit chiar daca nu este folosit.

(25) Durata de viata a unei corzi este o problema inca incomplet elucidata, datorita multimii de factori care influenteaza acest aspect: manevrele, stilul de catarare, caderile suferite si gravitatea lor, tipul rocii, de exemplu gresia accelereaza uzura prin abraziune.

(26) In general ea este apreciata in functie de numarul de caderi normate de catre  Uniunea Internationala a Asociatiilor de Alpinism - UIAA. Astfel o coarda ce rezista la 6 caderi are o durata de viata de 400 ore de folosire.

(27) Nu este permisa tararea corzii pe pamant, calcarea in picioare sau de roti, lasarea in ploaie. Nu se lasa instalata timp indelungat in poligoanele de alpinism, aceasta ducand la o degradare prematura si reducerea simtitoare a rezistentei. Trebuie ferita de muchii ascutite, de caderi de pietre, de murdarie si de caldura excesiva. Coarda nu se spala cu detergenti, ci doar cu apa calduta, uscandu-se la aer, in bataia vantului.

(28) Coarda pe care apare o crusta galben-bruna trebuie scoasa din exploatare. Corzile mai putin rigide se trag cu mai multa usurinta prin carabiniere si peste muchii, fara a produce o frecare prea mare.

(29) In cazul in care o coarda urmeaza sa fie taiata, capetele rezultate se formeaza prin topire pe o distanta de 1,5 - 2 cm, la o flacara, dupa care se imbraca intr-o foita de leucoplast.

(30) Impachetarea corzii se executa prin:

a)     formarea buclelor cu mana, de lungimea unui brat. Cele ude si rigide se infasoara peste genunchi si talpa piciorului.

b)     formarea de bucle ce nu depasesc lungimea unui brat de o parte si de alta a mainii, lungimea capetelor ramase trebuie sa fie de 1,5 - 2 m, folosindu-se drept curele de purtare - figura nr. 2.

(31) Dupa fiecare folosire, coarda se verifica metru cu metru. Daca mantaua prezinta strangulari sau uzura pronuntata, coarda respectiva trebuie scoasa urgent din uz. Pentru depozitare se recomanda strangerea corzii si pastrarea intr-un loc perfect uscat si la intuneric.

(32) Legarea in coarda constituie una din activitatile principale de care depinde viata si securitatea militarilor. Legarea in coarda a militarilor se executa numai la ham.



(33) In afara obisnuitei legari in coarda, pentru odihna si autoasigurare, militarii care se gasesc pe stanca, folosesc un zelb/ bucla de autoasigurare legat la centura de siguranta si fixat la un piton cu ajutorul unei carabiniere.

(34) Echipa de catarare este formata din 2 membri. Se foloseste o singura coarda de capetele caruia se leaga cei doi militari, capul de coarda la un capat, iar secundul la celalalt capat.

(35) Legarea se poate face si prin dublarea corzii simple. In unele situatii chiar doi militari se pot lega in treimea din mijloc a franghiei, urmand ca  de capetele acesteia ramase libere sa se lege ranitele cu materiale, armament etc. Acest procedeu se intrebuinteaza pe timpul escaladarii unor pasaje stancoase cu inaltimi mai mici.

(36) In catararea artificiala la coarda dubla, capul de coarda se leaga cu unul din capetele ambelor corzi, iar cei doi secunzi cu cate unul din capetele opuse.

(37) Inaintea inceperii fiecarei catarari se vor stabili cu aproximatie, in raport cu lungimea corzii folosite, platformele de regrupare ale intregii echipe. Platformele de regrupare se stabilesc, de regula , la distanta de 30 - 35 m una de cealalta.

Art.29. - (1) Cordelina este o coarda de alpinism de dimensiuni si performante mai reduse. Poate avea diametrul de maximum 8,5 mm; cele cu diametru mai mare se incadreaza in categoria corzilor de alpinism. Se confectioneaza din materiale sintetice, impletite sau cu miez si camasa.

(2) Rezistenta cordelinei variaza intre 300 si 900 kgf la tractionare, putand prelua sarcina greutatii unui militar, nerezistand la socuri puternice sau la caderi bruste cu sarcina mare.

(3) In figura nr. 3  este prezentata rezistenta minima a cordelinelor si corzilor noi cu si fara nod la tractionare.

(4) Accesoriu indispensabil, ea este folosita in foarte multe momente ale activitatilor de alpinism: pentru confectionarea de scarite, pentru pregatirea unui rapel - prin consolidarea a doua pitoane -  la actiunile de salvare si autosalvare - prin confectionarea unor noduri de blocare Prusik - pentru ridicarea rucsacului in pasajele dificile - hornuri, surplombe - etc. Totusi, trebuie avut in vedere faptul ca rezistenta cordelinei este mult mai mica decat cea a corzii.

Diametrul

Rezistenta minima

Fara nod

Cu nod

4 mm

Circa 320 kg

Circa 160 kg

5 mm

circa 500 kg

circa 250 kg

6 mm

circa 720 kg

circa 360 kg

7 mm




circa 980 kg

circa 490 kg

8 mm

circa 1280 kg

circa 640 kg

9 mm

circa 1400 kg

circa 700 kg

10 mm

circa 1800 kg

circa 900 kg

11 mm

circa 2200kg

circa 1100 kg

Text Box: Figura nr. 3 Rezistenta minima a corzilor si cordelinelor  noi la tractionare.

          (5) Militarii care se deplaseaza si actioneaza in munti trebuie sa aiba asupra lor cate o cordelina lunga de 10 m cu care pot rezolva o multitudine de sarcini. Pe timp de iarna, cordelina poate servi ca sfoara de avalanse, purtandu-se legata cu un capat de mijlocul militarului, iar celalalt capat ramane in urma acestuia pe zapada.

Art.30. - Dispozitivele de catarare si blocare - figura nr. 4 - se folosesc la asigurare, blocare si catararea pe coarda. Au o greutate mica, fiind prevazute cu un locas pentru ghidare si prindere a corzii, un sistem de gheare/clesti de fixare, un zavor care nu permite desprinderea, un maner pentru deblocare si rulare in sus si in jos si un ochi pentru prinderea unei cordeline de care se leaga militarul la centura de siguranta.


Text Box: Figura nr. 4 Dispozitive de catarare si blocare

Art.31. - (1) Dispozitivul Gri-Gri - figura nr. 5 - este omologat de Uniunea Internationala a Asociatiilor de Alpinism - UIAA; Gri-Gri-ul se blocheaza automat la soc sau tensiune si ramane blocat suportand sarcini de pana la 9 KN. In momentul cand se depaseste aceasta valoare critica a rezistentei echipamentului si a corpului uman incepe sa scape coarda permitand celui ce asigura sa opreasca caderea prin franare dinamica cu mana.

Figura nr. 5 Dispozitivul Gri-Gri

 


(2) Intrucat solicita destul de puternic pitoanele, Gri-Gri-ul nu este recomandabil in traseele pitonate clasic ci in cele pitonate cu spituri - pitoane forate. Deci domeniul exclusiv de utilizare al acestui dispozitiv este escalada sportiva.

Art.32. - (1) Scarita este un mijloc de catarare pe stancile lipsite de prize naturale. Se confectioneaza din cordelina sau chinga rezistenta si rigida.

            (2) Treptele trebuie sa aiba lungimea de 16-18 cm si latimea de 3-4 cm, pentru a permite alpinistului sa miste talpile picioarelor pe ele atunci cand scarita se sprijina pe suprafata unei stanci, in scopul de a nu opri circulatia sangelui. Deasupra treptelor pe cordelina nu trebuie sa se faca noduri, pentru a permite miscarea acestora in sus si in jos. Treptele se confectioneaza de regula din materiale usoare - lemn, duraluminiu. La folosirea lemnului pentru confectionarea scaritelor se va tine seama ca acesta sa fie de carpen sau stejar, taiat in lungul fibrelor; gaurile pentru cordelina se prevad cu bucse metalice in scopul maririi rezistentei acestora la frecare.

(3) Pentru marirea rezistentei, cele din metal pot fi laminate profil in formele de L sau D. Suprafata care vine in contact cu piciorul trebuie sa fie striata.

(4) Numarul treptelor si distanta dintre acestea difera in functie de preferinta. Cel mai des sunt folosite scaritele cu 3 trepte dispuse la distanta de 45-47 cm una de cealalta.

(5) Pentru rezolvarea diferitelor sarcini pe timpul catararii artificiale, sub ultima treapta se prevede o bucla, de care se agata o alta scarita ; in partea superioara se monteaza o bucla care se foloseste drept treapta pentru unul din picioare. Scarita se prinde la piton cu o carabiniera. Ochiul prin care se introduce carabiniera nu trebuie sa fie prea larg, protejandu-se cu piele sau cu material plastic. Militarii foarte bine pregatiti folosesc, de regula, doua scarite pe timpul catararii, iar pentru escaladarea pasajelor surplombate si a tavanelor cate trei.

Art.33. - (1) Pitoanele - figura nr. 6 -  servesc la catararea artificiala, fiind obiecte de stricta necesitate ce stau la baza tehnicii de asigurare. La un piton deosebim:

a)     corpul;

b)     partea conica;

c)     capul;

d)     umarul;

e)     urechea.


Text Box: Figura nr. 6 Pitoane

(2) Exista enorm de multe tipuri de pitoane, cu diferite forme si profile. Materialul din care se produc pitoanele este otelul moale si otelul dur.

 (3) In raport cu forma, orientarea si dimensiunile fisurilor pitoanele se clasifica in:

a)      pitoane pentru fisuri orizontale;

b)     pitoane pentru fisuri verticale;

c)      pitoane lama cu inel;

d)     pitoane universale cu inel;

e)      pitoane rapel cu inel;

f)      pitoane tevi pentru fisuri foarte lungi;

g)     pitoane pentru gheata - in Romania, pitoanele pentru gheata se intrebuinteaza mai rar.

(4) Pitoanele se impart in doua grupe:

a)      clasice;

b)     forate.

Art.34. - (1) Pitoanele clasice sunt pitoane ce pot fi plantate doar in fisurile naturale ale stancii prin batere cu ciocanul.

(2) Pitoanele confectionate din otel moale pot suporta urmatoarele sarcini:

a)      in fisuri longitudinale:  6-10 KN.

b)     in fisuri transversale:     9-12 KN.

(3) Pitoanele confectionate din otel dur pot suporta urmatoarele sarcini:

a)      in fisuri longitudinale:  10-15 KN.

b)     in fisuri transversale:     15-20 KN.

Art.35. - (1) Pitoanele forate sunt pitoane ce pot fi plantate in orice loc; pentru plantare este forata o gaura cu o bormasina sau in lipsa cu o foreza de mana, iar in gaura se bate un diblu de metal cu filet pe interior care la capat are o pana de metal. Pana se despica prin batere, fixand mai bine diblul. In final se infileteaza pitonul folosindu-se suruburi sau piulite, in functie de modelul diblului. La alte modele diblul se fixeaza in gaura folosind un adeziv special - spituri cu cimentare rapida/ancora chimica. Spiturile cu cimentare rapida suporta pana la 50 KN.

(2) Pitoanele forate se numesc in mod uzual spituri. Un piton forat in stanca compacta suporta 25 KN.

(3) O varianta a pitonului forat este pitonul de expansiune, ce reprezinta un piton clasic prevazut insa cu o pana de metal ca la pitonul forat pentru o mai buna fixare. Pentru fixarea corecta a pitonului de expansiune, acesta trebuie sa fie ales in asa fel incat sa intre pana la ureche, in gaura executata figura nr. 7. In cazul in care urechea pitonului nu poate fi folosita, se poate fixa o bucla de cablu  - figura nr. 8 -  care permite accesul la piton.

(4) Modalitatile mecanice de plasare a spiturilor sunt prezente in figurile nr. 9, 10, 11.

(5) Pitoanele forate rezista mult mai bine decat cele clasice. Incepand cu ultimul deceniu se folosesc cu precadere pitoane forate, multe trasee fiind pitonate de sus in jos, in rapel.

(6) Urechile pitoanelor pot avea un diametru de 25 mm, iar materialul din care sunt fabricate inelele este de 4-5 mm, diametru inelului fiind de 5mm.




(7) Pitoanele de rapel au un inel rezistent prin care se poate introduce coarda direct, fara a mai fi necesara o carabiniera. Inelele pot fi folosite si la alte forme de pitoane.

(8) Orice tip de piton trebuie sa fie suficient de mare pentru a rezista la un numar mari de loviri de ciocan.

Art.36. - (1) Penele - figura nr. 12. Concepute initial pentru a nu deteriora locurile frecventate, punctele de asigurare demontabile aveau scopul de a inlocui cu succes pitoanele prin noduri intepenite in crapaturi sau piulite prin care se trecea o bucata de cordelina. Treptat-treptat tehnica a evoluat si dupa cativa ani au aparut penele din plastic si aliaje de aluminiu.

(2) Formele penelor sunt foarte diverse: sectiune trapezoidala pentru fisuri cu fete neparalele, semiluna cu asezare pe trei puncte, o fata convexa si alta concava, etc. Rezistenta penei variaza bineinteles in functie de marime, cu conditia amplasarii corecte. Astazi se recurge la folosirea cablurilor de otel care inlocuiesc cu succes buclele de cordelina.


 

Text Box: Figura nr. 7
Fixarea corecta a pitonului de expansiune


Text Box: Figura nr. 8
Fixarea unei bucle de cablu


Text Box: Figura nr. 9 Plasarea unui spit de expansiune


Text Box: Figura nr. 10 Plasarea unui spit cu filet


           

Text Box: Figura nr. 12 Pene

 

(3) Amplasarea corecta a "noilor pitoane" pretinde multa indemanare si imaginatie. Deseori stanca trebuie curatata de pamant si pietricele. Dimensiunea potrivita a penei se alege avand la indemana un set compus dintr-o scara judicioasa de marimi. Pana se plaseaza in asa fel incat ambele suprafete de sprijin sa fie in contact cu peretele. Odata pozitionata in locul potrivit, pana se trage puternic in sensul efortului probabil.

(4) La recuperare, penele mari trebuie lovite cu ciocanul iar cele mici impreuna cu un piton. Atentie la posibila distrugere a cablului in punctul unde patrunde in pana.

Art.37. - (1) Pentru fisurile largi, se folosesc dispozitive bazate pe principiul excentricelor. Cel mai vestit aparat este friendul - figura nr. 13. Principiul sau de functionare se bazeaza pe 4 came excentrice, mentinute in pozitie deschisa prin arcuri spirale aflate pe ax. O traversa actionata cu degetele, manevreaza 4 tiranti subtiri, strangand camele pentru dimensiunea fisurii.


Text Box: Figura nr. 13 Friendul

(2) Principalul atuu al friendului este usurinta de plasare si recuperare si totodata posibilitatea de plantare in fisurile surplombante.

Art.38. - (1) Ciocanul  serveste la implantarea pitoanelor in fisurile din stanci. La deschiderea unor noi trasee de alpinism unde se bat un numar mare de pitoane, se foloseste un ciocan cu greutatea de 0,800 - 1,000 kg, iar in celelalte ocazii unul de 0,500 - 0,600 kg.

            (2) Capul ciocanului trebuie sa fie mai lat, pentru a usura baterea pitonului. In partea cealalta este in forma de pana sau ascutit pentru a permite curatirea traseului de vegetatie, pietre si pamant, precum si scoaterea pitoanelor incomode. Capatul ascutit al ciocanului trebuie sa fie destul de puternic pentru a sfarama sau ciopli colturile si marginile ascutite ale stancilor. Coada ciocanului pentru baterea pitoanelor este prevazuta cu o pana metalica si doua fasii sau camasa de metal, pe portiunea unde este atasat capul, in scopul protejarii lemnului impotriva deteriorarii. Se poarta in banduliera, in care scop, prin orificiul practicat in celalalt capat se trece o cordelina innodata formand o bucla, care trebuie sa fie suficient de lunga pentru a putea fi trecuta peste umar. Pentru a nu incomoda pe timpul catararii, ciocanul se fixeaza si la centura, dand posibilitatea alpinistului de a-l folosi imediat.

            (3) Coada ciocanului se confectioneaza din lemn, avand lungimea de pana la 32 cm si o grosime de 3-5 cm.

            (4) Avand o intrebuintare multipla, toporasul ciocan care intra in inzestrarea fiecarei grupe de vanatori de munte, asigura baterea pitoanelor, curatitul stancilor de vegetatie, cat si taiatul arbustilor si a materialului lemnos.

2. Materiale individuale

           

Art.39. - (1) Centura de siguranta/hamul - figura nr. 14 - se foloseste pentru atenuarea consecintelor caderilor din peretii stancosi, a feri corpul de leziunile interne ce se pot produce in diferite situatii, prin repartizarea uniforma a greutatii pe mai multe puncte de sprijin, cat si pentru schimbarea cu usurinta a corzilor cu care se lucreaza.


Text Box: Figura nr. 14 Centura de siguranta/hamul            

            (2) Se confectioneaza din chinga sintetica de tip matase / nailon, cu latimea de 5-7 cm, foarte rezistenta, pe trei marimi, in raport cu taliile alpinistilor.

(3) Unele modele sunt prevazute cu chingi reglabile si ajustare in functie de grosimea piciorului, aceste modele numindu-se scaune reglabile sau libero. Marimile variaza in functie de lungimea taliei (L-XXL) iar greutatea scaunului este de aproximativ 300-400 g.

(4) Scaunul trebuie sa corespunda perfect cu dimensiunile utilizatorului; in acest scop este recomandabila o proba in suspensie. Daca jeneaza in partile laterale ale corpului inseamna ca scaunul este prea mare. Verificati sa aveti suficienta libertate de miscare si confort.

(5) Scaunul trebuie bine strans pentru a repartiza uniform efortul in caz de soc. Pe langa prezenta scaunului este necesara, dar nu obligatorie, existenta unei veste ce se poarta peste piept. Aceasta combinatie poate fi folosita pe timpul escaladei pentru  prevenirea accidentelor datorate caderilor in pasaje inclinate si in trepte, unde urmarile sunt necontrolabile - din cauza pragurilor si a treptelor nu poti controla caderea, te rostogolesti, esti aruncat pe spate, te lovesti si nu stii in ce pozitie te va surprinde intinderea corzii.

(6) Orice cadere libera poate evolua astfel ca momentul "prinderii" omului in coarda sa coincida cu pozitia lui orizontala. Daca este folosita vesta, centrul de greutate va actiona ca un cuplu mecanic in jurul nodului, readucand corpul in pozitia verticala. Fara vesta exista posibilitatea ca socul prinderii sa echivaleze cu o forta ce rupe de jos in sus o grinda asezata pe doua reazeme. Grinda reprezinta coloana vertebrala. Dezavantajul folosirii vestei ar fi atunci cand cataratorul ar avea o cadere in surplomba si ar fi nevoit sa stea agatat mai mult de 30 de minute. In acest caz, respiratia i-ar putea fi ingreunata, chiar si daca caderea nu i-ar provoca fracturi ale coastelor. Accidentarile in urma caderilor pot avea urmari grave, indiferent daca se porta vesta sau nu.

Art.40. - (1) Carabiniera  este un dispozitiv din metal, folosit pentru imbinarea a doua franghii, a unui piton cu o franghie - figura nr. 15 -, cu o scarita etc. se confectioneaza din duraluminiu, avand forma de trapezoidala sau para, rinichi, triunghiulara etc. 


Text Box: Figura nr. 15 Carabiniera simpla

(2) Carabiniera se compune din:

a)     corpul carabinierei cu locasul de inzavorare;

b)     bratul rabatabil;

c)     boltul cu arc;

d)     stiftul;

e)     siguranta cu filet - la carabiniera cu siguranta.

(3) Principalele caracteristici tehnice:

a)      lungime - 10 cm;

b)     latime 5-6 cm; grosimea materialului din care se confectioneaza 10-12 mm;

c)      greutatea unei carabiniere variaza intre 55-100 g.

(4) Rezistenta unei carabiniere pe axul principal cu bratul rabatabil deschis trebuie sa fie de minimum 1200 kgf, iar cand bratul este inchis de 2200 kgf. Pe axul secundar, rezistenta carabinierei trebuie sa fie de cel putin 600 kgf.

(5) Conform normelor UIAA sarcina de rupere minima a unei carabiniere este de 20 KN pe directia axei longitudinale si 7 KN pe directia axei transversale.

 (6) Pentru a se evita deschiderea involuntara a clapetei se folosesc carabiniere cu siguranta - figura nr. 16. Ele isi gasesc utilizari la dispozitivele de asigurare si la rapel.




Text Box: Figura nr. 16 Carabiniera cu siguranta

(7) Inainte de folosire, se verifica bucata cu bucata, in special bratul rabatabil.

Art.41. - (1) Buclele folosesc la prelungirea lantului de asigurare in scopul micsorarii fortelor de frecare rezultate din contactul corzii cu carabinierele sau prin prezenta unghiurilor datorate schimbarilor de directie pe linia traseului.

(2) Majoritatea buclelor rezista pana la forte de 21 KN si sunt confectionate din chinga cu sectiune tubulara sau plina.

(3) Lungimea unei bucle poate avea trei valori: 11 cm, 17 cm si 25 cm - small, medium, large.

(4) Trebuie mentionata si existenta unor bucle de lungime mai mare 50-70 cm care isi gasesc utilizarea sub tavane sau in zonele sinuoase.

(5) In vocabularul curent un lant de asigurare format din 2 carabiniere si o bucla poarta numele de bucla echipata - figura nr. 17. Buclele fiind foarte elastice, cu alungiri procentual mult mai mari decat coarda, absorb si ele o parte din forta de soc, protejand coarda, pitonul, carabinierele si implicit securitatea celui ce cade. Dupa o cadere puternica -factor de cadere mai mare de 1.5 - bucla echipata trebuie neaparat inlocuita.

Text Box: Figura nr. 17 Bucla echipata

Art.42. - (1) Optul de rapel - figura nr. 18 - este folosit, dupa cum sugereaza si numele sau, ca dispozitiv de franare prin frecare la coborare, dar si pentru asigurare in trasee. Se confectioneaza din duraluminiu anodizat, rezistenta sporita la frecari, si are multiple grosimi si forme; normal, cu urechi, dreptunghiular.

(2) Greutatea sa este de aproximativ 100 g. Anumite modele sunt tratate pentru a se incalzi mai greu la frecarile cu coarda.

Figura nr. 18 Opt de rapel

 
(3) Orice model ar fi, dupa rapel trebuie indepartat cat mai rapid de pe coarda pentru a evita deteriorarea ei din cauza caldurii excesive.

Art.43. - (1) Coboratoare cu franare limitata. Viteza de coborare in rapel va depinde de greutatea alpinistului si a corzii de sub coborator precum si de unghiul care se poate regla in functie de necesitati. Astfel, un alpinist de 70 kg va cobori mai incet decat unul de 85 kg pe aceeasi coarda, cu acelasi dispozitiv, dar amandoi vor trebui sa-si regleze viteza in functie de greutatea proprie. Viteza va creste progresiv pe masura ce coarda ramasa este mai usoara.

(2) Pentru a se efectua un rapel in conditii de siguranta coboratoarele trebuie folosite cu o carabiniera suplimentara, "de frana". Mai sunt folosite si coboratoare autoblocante care scapate de sub control se blocheaza brusc pe coarda. Exista modele care se blocheaza numai la eliberarea manetei, si modele care se blocheaza si la eliberarea manetei si la o strangere puternica in mana. Daca alpinistul intra in panica el va strange instinctiv parghia de blocare din dorinta de a se opri realizand o coborare mai rapida, in cazul primului model. Din acest motiv se recomanda ca primul model sa fie folosit doar de alpinistii experimentati.

Art.44. - Coboratoare cu franare reglabila - figura nr. 19. La aceste modele de coboratoare frecarea depinde de numarul de treceri ale corzii prin dispozitiv. Viteza de coborare se poate regla indiferent de diametrul corzii sau de greutatea alpinistului marind sau micsorand numarul de "infasurari" pe dispozitiv.


Text Box: Figura nr. 19 Coborator cu franare reglabila

            Art.45. - (1) Pioletul - figura nr. 20 - se foloseste in ascensiuni efectuate in muntii acoperiti cu zapada intarita sau gheata. Are greutatea de 0,8 -1 kg, iar lungimea de 75- 100 cm.

(2) Se compune din:

a)     lama;

b)     coada;

c)     varful pioletului.


           

 (3) Pioletul se foloseste pentru  sprijin, infigandu-se in zapada cu varful in jos, atat pentru asigurare, cat si pentru taierea treptelor cu ajutorul ciocului si lopetii.

(4) Lama metalica se confectioneaza dintr-un otel superior, avand varful ciocanului si al lopetii calite.

            (5) Coada se confectioneaza din material plastic sau lemn de esenta tare.

(6) Dupa intrebuintare pioletul se curata, se usuca si unge.

            (7) Pioletii scurti pot ramane in rucsac, iar cei lungi sunt tinuti in mana.

            Art.46. - (1) Coltarii sunt dispozitive metalice care se prind de talpa incaltamintei, asigurand ascensiunea pe pante inclinate acoperite cu gheata si zapada intarita - figura nr. 21.

            (2) O pereche de coltari poate avea o greutate de pana la 500 grame si pot fi in 4, 6, 8, 10, 12 puncte. Cei mai practici sunt cei cu 10 sau 12 puncte.


Text Box: Figura nr. 21 Coltar


           

            (3) Daca nu folosim coltarii, ii punem de preferinta in interiorul rucsacului intr-un invelis de panza tare sau plastificata.

            (4) Cu acesti coltari deplasarea se executa intr-un ritm mai mare, chiar daca pantele au un unghi de inclinare foarte pronuntat.

Art.47. - (1) Casca - figura nr. 22 - este un obiect foarte important in practicarea alpinismului, rolul ei fiind de a absorbi maximul de energie - datorat contactului cu un corp dur - prin deformarea pana la rupere, cu respectarea valorilor de soc impuse prin normele UIAA. Numeroase accidente s-au produs datorita pietrelor pravalite din zonele superioare ale traseelor sau prin lovirea capului de stanca in timpul unei caderi necontrolate - ruperea unei prize, iesirea pitonului, etc.

(2) Pentru a se evita unele accidente cu urmari deosebit de grave datorate dislocarii si caderii intamplatoare a pietrelor, toti militarii sunt obligati sa poarte pe cap casca de protectie. Casca se confectioneaza din metal sau material plastic, fiind prevazuta cu o curelusa pentru prinderea sub barbie, iar in interior cu o captuseala moale, departata de corpul castii.


           

Text Box: Figura nr. 22 Casca

 (3) Nu se admit sub nici o forma in trasee militari care nu au bine prinsa pe cap casca de protectie. Casca se poarta in toata perioada cat se lucreaza, se stationeaza sau se deplaseaza in raioane sau zone expuse.

(4) In prezent ne stau la dispozitie modele omologate cu greutatea intre 250 si 500 g., cu o buna ventilatie, pozitionate stabil pe cap, cu chingi de legatura sub barbie si la ceafa.

(5) Dezavantajul principal al castii este limitarea spatiului vizual, combinata cu greutatea exercitata asupra capului. Anumite modele au si o ventilatie foarte scazuta care implicit contribuie la transpiratia excesiva a zonei protejate.

Art.48. - (1) Ochelarii de munte - figura nr. 23 - fac parte din echipamentul obligatoriu si necesar ce nu trebuie sa lipseasca din dotarea nici unui luptator si mai ales a celor ce duc actiuni si operatii in teren muntos indiferent de anotimp.

(2) La mare altitudine, datorita actiunii razelor ultraviolete asupra ochilor, militarii se pot imbolnavi de oftalmie. Pentru a se evita acest neajuns, portul ochelarilor de protectie este obligatoriu.


Text Box: Figura nr. 23 Ochelari de munte

(3) Ochelarii asigura protectie impotriva radiatiilor solare a prafului sau oricarui corp strain - insecte, impotriva viscolului si pe timpul coborarilor rapide pe schiuri. Deosebit de periculoasa este si lumina difuza prin ceata.  Este necesar ca lentilele sa fie de buna calitate, pentru achizitii este necesara prezenta unui medic de specialitate deoarece exista posibilitatea ca materialele din care sunt confectionate lentilele sa nu fie de calitate astfel existand riscul aparitiei unor probleme medicale majore la militarii care vor folosi asemenea lentile. Lentilele trebuie sa fie inchise la culoare de obicei cu tenta maronie.

Art.49. - Incaltamintea. Pentru catarare militarii poarta in picioare bocanci sau espadrile de catarare. Cei mai practici bocanci sunt cei cu talpa turnata tip vibram, suficient de groasa, prevazuta cu striatiuni sau profilata. Rama talpii bocancilor trebuie sa fie ingusta, tocul cat mai lat si nu prea inalt, iar fetele suficient de inalte pentru a cuprinde glezna.

Art.50. - (1) Espadrilele - figura nr. 24 - se folosesc pe pasaje de stanca mai dificile sau surplombate, unde aderenta acestora este necesara, pe prize mai reduse din punct de vedere al marimii, dar si al numarului acestora. Ele prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

a)     talpa flexibila

b)     foarte buna aderenta la stanca

c)     greutate redusa

d)     forma ergonomica adaptata dupa talpa piciorului


Text Box: Figura nr. 24  Espadrile

(2) Se recomanda ca espadrilele sa fie cu un numar mai mic decat cel normal, astfel incat sa stranga putin si sa se inchida bine pentru ca simtul prizelor  si escalada in general sa se faca in conditii de eficienta maxima.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Alpinism




Noduri de amarare/ancorare
Asigurarea si autoasigurarea la instructia alpina
CADERILE
Noduri de legare in coarda
REGULI FUNDAMENTALE SI MASURI DE SIGURANTA LA INSTRUCTIA ALPINA
Materiale de alpinism
Organizarea salvarii in munti
Noduri de legare a doua corzi
Catararea artificiala
Traversarile