Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
» NASTEREA


NASTEREA


NASTEREA

Cu cateva saptamani inainte de nastere, uterul mamei isi modifica pozitia, aluneca in jos si anterior, pozitie prin care scade presiunea asupra diafragmei si usureaza respiratia mamei. In acelasi timp, fatul se roteste si ajunge in pozitia optima pentru expulzare, cu capul in jos ceea ce se numeste "prezentare cefalica".

Semne care arata iminenta nasterii sunt eliminarea unor cantitati mici de sange, cu rol antibacterian, eliminarea lichidului amniotic, aparitia contractiilor uterine cu un ritm crescator pe masura ce se apropie momentul expulziei (la inceput la 10 - 20 minute si cu o durata de 40 - 60 secunde).

Nasterea presupune trei faze distincte: travaliul, expulzia si contractiile post-partum



Travaliul debuteaza cu dilatarea orificiului cervical si contractii uterine. Intervalul dintre contractii se micsoreaza foarte mult in aceasta etapa, de la 10 - 20 minute intre contractii la 6 - 4 minute. Travaliul dureaza in medie 12 - 15 ore la prima nastere si 8 ore la urmatoarele. La sfirsitul travaliului, sacul amniotic se rupe si fatul coboara in colul uterin.

Expulzia debuteaza cu dilatarea completa a orificiului cervical si reducerea intervalului dintre contractii sub 4 minute acestea avand o durata mai mare, 60 - 70 de secunde. Expulzarea fatului are o durata medie de 80 de minute la prima nastere si de 30 de minute la a doua si se incheie cu parasirea de catre noul nascut a corpului matern.

Contractiile post-partum au rolul de a elimina placenta si incep la aproximativ 5 minute dupa expulzie, cu o durata de maxim 20 de minute.

Primul test la care este supus copilul dupa nastere este o evaluare a caracteristicilor fiziologice si senzorio-motorii, evaluare care face pe o scala dezvoltata de Virginia Apgar in 1953, scala si scorurile poarta numele autoarei. In continuare prezentam caracteristicile care se evalueaza si modalitatea de punctare a prezentei/absentei acestora.

ritmul cardiac: absent - 0 puncte; sub 100 - 1 punct; intre 100 si 140 - 2 puncte;

efortul respirator: absent - 0 puncte; lent si neregulat - 1 punct; bun si plans - 2 puncte;

tonusul muscular: absent - 0 puncte; flexiuni usoare ale extremitatilor - 1punct; miscari active si riguroase - 2 puncte;

iritabilitatea (expresivitatea): figura neutra - 0 puncte; grimase faciale - 1 punct; expresivitate mare insotita de plans - 2 puncte;

culoarea dermei: palida cu tenta albastruie - 0 puncte; extremitati palide si corp roz - 1 punct; tot corpul cu tenta de roz - 2 puncte.

Evaluarea si scorarea se face de doua ori, odata la un minut, apoi la 5 minute dupa nastere.

Nasterea fiind o trecere de la viata intrauterina la viata extrauterina, este o modificare esentiala de context si mod de functionare. Prezentam in tabelul urmator diferentele dintre mediul uterin si cel extrauterin. (vezi Tabel 3.1)

Tabel 3.1 Caracteristici diferentiatoare intre mediul intrauterin si extrauterin

Viata intrauterina

Viata extrauterina

Temperatura constanta

Mediu de viata - lichid

Zgomot slab, filtrat de lichidul amniotic

Alimentatie fara efort prin cordonul ombilical

Respiratia se realizeaza prin sangele matern

Adaptari metabolice putine

Temperatura variata

Mediul de viata - aer

Zgomot puternic

Alimentatia cu depunerea unui efort

Intra in functiune sistemul respirator

Adaptari metabolice active

Relatiile dintre nou nascut si parinti

Studiile sugereaza ca perioada imediat de dupa nastere este extrem de importanta pentru configurarea viitoarelor relatii dintre copil si parinti. Aceste informatii stau la baza unori practici relativ noi in maternitati si anume pezenta tatalui pe tot parcurul nasterii si asezarea nou nascutului imediat dupa expulzie pe abdomenul mamei.

O prima serie de date asupra importantei contactului fizic dintre parinti si copil imediat dupa nastere au fost obtinute in studii asupra comportamentului animal. S-a constatat, in urma unor studii pe maimute, ca atunci cand puiul este indepartat dupa expulzie si adus la mama dupa o ora, el este respins. Dar daca este lasat initial 5 - 10 minute cu mama, el va fi ulterior recunoscut si acceptat indiferent de cat timp este (in limite rationale) tinut departe de ea.

Exista si date de cercetare pe subiecti umani, studii longitudinale, facute pe design-ul evocat. Rezultatele sugereaza ca intervalul de timp dintre momentul nasterii si contactul dintre mama si copil exercita influente asupra relatiei dintre ei. Efectele acestei influente pot fi identificate pana la varsta de 5 ani.

Interactiunile dintre mama si nou nascut au o complexitate surprinzatoare. Astfel dupa nastere creste sensibilitatea acustica si olfactiva a mamei, iar plansul nou nascutului are drept efect stimularea lactatiei. Pe de alta parte, miscarile nou nascutului sunt influentate de vocea mamei.

F. Leboyer in cartea publicata in 1975, "Nastere fara violenta", afirma ca senzatiile noi cu care este bombardat nou nascutul au din punct de vedere al acusticii o asemenea intensitate, incat pot provoca deteriorari ireversibile ale sistemului nervos. El sustine ca reducerea nivelului de zgomot si iluminare din salile de nastere ar reduce considerabil riscul deteriorarii nervoase. Acesta recomanda reorganizarea spatiului de nastere intr-un stil cat mai putin agresiv pentru mama si fat sau nasterea acasa.

Activitatea motorie a nou nascutului

Primele miscari ale copilului sunt raspunsuri involuntare, care apar la expunerea la anumiti stimuli, altfel spus, sunt miscari reflexe. Reflexul este un raspuns involuntar, relativ simplu si independent de invatare, asociat cu un stimul specific.

La nastere sunt prezente mai multe reflexe, care se inchid la nivelul coloanei vertebrale si care fac posibila adaptarea copilului la viata extrauterina, la un nou mediu. Pe masura ce copilul creste, structurile sistemului nervos se desavarsesc, acesta putand sa isi controleze o parte din aceste reflexe si sa-si formeze altele noi. Reflexele nou nascutului sunt in numar de 37, unele se pastreaza si functioneaza identic toata viata, cum sunt cele care stau la baza respiratiei. Desigur omul invata sa modifice in anumite limite aceste reflexe, ceea ce fiziologic inseamna controlul centrilor vertebrali de catre scoarta cerebrala. Altele se transforma, astfel pe masura ce se schimba modul de hranire al sugarului reflexul de supt devine reflex de masticatie. Si in fine o serie de reflexe dispar, ele nemaifiind necesare activitatii copilului. Cele mai importante reflexe pentru nou nascut, reflexe care ii asigura trecerea de la mediul intrauterin la mediul extern corpului matern sunt urmatoarele:

Reflexul Moro se manifesta cand nou nascutul pierde brusc sprijinul pentru cap si gat, cand tuseste sau stranuta si consta in extensia bratelor si a picioarelor urmata de flexia acestora. Efectul adaptativ poate fi legat de o eventuala cadere. Acest reflex dispare dupa 6 - 7 luni. Persistenta lui dupa 7 luni semnaleaza o eventuala intarziere motorie, iar dupa 9 luni o posibila intarzierea mintala.

Reflexul de orientare este asociat suctiunii si este declansat cand se atinge comisura buzelor, zona obrazului si are ca urmare intoarcerea capului in directia din care a venit stimulul. Poate avea si un efect negativ, copilul intoarce capul in directia stimulului, care poate sa fie o mingiiere, in timp ce suge ceea ce este frustrant pentru acesta.

Reflexul de suctiune se declanseaza daca se atinge usor cerul gurii consta intr-o serie de 4 pina la 12 suctiuni rapide. Nu se asociaza doar cu alimentatia, el fiind declansat de orice atingere a boltei palatine, cu material textil, degete, etc. Reflexul poate fi prin urmare declamsat si de nou nascut cand se joaca cu propriile degete.

Reflexul Babinski apare cand este atinsa marginea exterioara a talpii. Se manifesta prin extensia degetelor de la cel mai mare spre cel mai mic in forma de evantai. Dispare dupa 12 - 18 luni si este inlocuit cu o alta miscare, tendinta de a reactiona prin curbarea degetelor in jos.

Reflexul de apucare apare la stimularea prin presiune a podului palmei sau a talpii, a arcului plantar si se manifesta prin actiunea coordonata a degetelor pentru apucare in cazul mainii si de curbare in jos a degetelor in cazul picioarelor. Reflexul de apucare palmar dispare dupa 3 - 4 luni de la nastere, in timp ce reflexul plantar dispare dupa un an.

Reflexul de mers este vizibil cand nou nascutul este sustinut de subtiori, cu sau fara ca picioarele sa atinga un suport. Refelxul consta intr-o serie de miscari ritmice "de mers", care mai corect spus imita mersul. Nefiind insa asociate cu miscari ale bratelor, mersul nu se poate coordona si este dezechilibrat. Acest reflex apare la 2 saptamani dupa nastere si dispare la aproximativ 12 saptamani.

Reflexul de innot se evidentiaza atunci cand copilul este scufundat in apa cu abdomenul in jos. Se manifesta printr-o serie de miscari ale mainilor si picioarelor, asemanatoare miscarilor de inot, in timpul derularii acestor miscari, nou nascutul isi tine respiratia, are ochii deschisi, nu inghite apa ceea ce-i permite chiar sa innoate.

Dezvoltarea activitatii motrice nou nascutului parcurge trei etape, a miscarilor reflexe, a miscarilor simetrice si a miscarilor automate. Cele trei etape nu au o evolutie succesiva bine delimitata, ele se intrepatrund, structurandu-se intr-un final in stereotipuri de miscare.

Etapa miscarilor reflexe - reprezinta fundamentul dezvoltarii fizice si psihice.    Reflexele nou nascutului sunt raspunsuri involuntare, independente si relativ simple. Sunt miscari care permit adaptarea la un mediu nou si "interiorizarea" primelor informatii;

Etapa miscarilor simetrice - debuteaza cu invatarea miscarilor asociate controlului musculaturii cervicale, care ii vor permite accesul la mai multe de informatii. Copilul incearca sa cunoasca lucrurile care se gasesc in jurul lui prin miscare, pipait, miros si gust. Specific acestei etape sunt miscarile simultane ale mainilor si picioarelor, copilul nu poate efectua miscari unilaterale. In aceasta perioada o miscare cu caracter unilateral, daca nu este o intamplare singulara, poate fi un semn de patologie;

Etapa miscarilor automate - pe masura ce sistemul nervos se dezvolta, miscarile simetrice sunt inlocuite cu miscari voluntare, supuse controlului. Este o etapa in care incep sa se formeze stereotipurile, baza fizilogica a deprinderilor. Fiecare miscare se invata prin repetitie. Astfel, daca nou nascutul este asezat pe abdomen si incearca sa ridice capul nu va reusi la inceput si ca urmare "cauta formule" care sa ii permita sa execute aceasta miscare. Intru inceput va intoarce capul intr-o parte si alta ceea ce determina tonificarea musculaturii din zona cervicala si o respiratie adecvata acestei pozitii. Posibilitatea de a controla musculatura cervicala si miscarile nou invatate ii asigura accesul la un orizont vizual, auditiv, olfactiv mai mare, el poate vedea forme si culori, desigur nu clar, dar ele sunt prezente ca stimuli.

INTREBARI RECAPITULATIVE

Enumerati si descrieti fazele nasterii.

Care este rolul contractiilor post-expulsie si cand se produc acestea?

Denumiti si descrieti cel mai cunoscut test la care este supus copilul dupa nastere?

Numiti caracteristicile care se evalueaza imediat dupa nastere.

Dati exemple de noi practici intalnite in maternitati bazate pe studii recente asupra relatiei nou nascut - parinti.

Descrieti reflexul Moro.

Ce anume poate declansa reflexul de suctiune?

In ce conditii apare reflexul de apucare?





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate