Inteligenta emotionala

Inteligenta emotionala

Inteligenta emotionala descrie abilitatea de a recunoaste, gestiona si evalua propriile emotii si sentimente, pe ale celorlalti si ale grupurilor sociale. Fiind un domeniu de cunoastere relativ nou, definirea inteligentei emotionale este in continua schimbare.

In anul 1920, E.L. Thorndicke a folosit pentru prima data termenul de inteligenta sociala pentru a defini capacitatea unui individ de a se intelege, integra intr-un grup social. Thorndicke este urmat de Howard Gardner, care in anul 1975 a formulat idea formelor multiple de inteligenta. Howard Gardner este unul dintre primii oameni de stiinta care contesta capacitatea testelor clasice de inteligenta de a evalua corect abilitatile cognitive si practice ale unui individ.

El a identificat 8 tipuri de inteligenta, carora ulterior li s-a mai adaugat doua, printre care se numara inteligenta intrapersonala si inteligenta interpersonala:

Inteligenta spatialǎ - Inteligenta kinestezica -Inteligenta muzicala -Inteligenta lingvisticǎ - Inteligenta logico-matematicǎ -Inteligenta interpersonal-Inteligenta intrapersonala

Conceptual de inteligenta emotionala a fost introdus de Wayne Payne si popularizat de Daniel Goleman (1995). Mayers isi sustine punctul de vedere prin elaborarea unor definitii ale inteligentei emotionale "imprumutate" din domeniul cognitiv. Psihologul defineste cunoasterea emotionala ca nivelul de perceptie si evaluare de care un individ este capabil asupra propriilor emotii la un moment dat.

La inceputurile anilor 90, John D. Mayer si Peter Salovey au publicat o serie de lucrari asupra inteligentei emotionale. Acestia sugereaza faptul ca aptitudinea de a percepe si intelege emotii constituie o noua variabila a personalitatii. Modelul Mayer-Salovey defineste inteligenta emotionala drept capacitatea de a percepe si intelege informatia de tip emotional si de a administra emotiile. Mai exact, ei impart aceste abilitati in 5 mari domenii:

Cunoasterea de sine( a fi constient de propria pers

Gestionarea emotiilor( adaptarea emotiilor la contextul in care ne aflam)

Motivarea de sine( punerea emotiilor in serviciul unui scop)

Recunoasterea emotiilor in ceilalti

Manevrarea reletiilor

Aceste cinci abilitati sunt sustinute de baterii de teste care le evalueaza pe fiecare in parte; cercetatorii au elaborat mai multe teste, dintre care cel mai recent este MSCEIT.

Mayer si Salovey au incercat sa puna in evidenta mai multe niveluri ale formarii inteligentei emotionale, si anume:

1. Evaluarea perceptiva si exprimarea emotiei;

2. Facilitarea emotionala a gandirii;

3. Intelegerea si analiza emotiilor si utilizarea cunostintelor emotionale;

4.Reglarea emotiilor pentru a provoca cresterea emotionala si intelectuala.

Emotiile sunt stari afective ce apar brusc, au desfasurare scurta, intensitate mare si se exprima viu in conduita, ele pot fi exemplificate prin furie, manie, bucurie , tristete, s.a.

Ce presupune EQ?

Gestionarea emotiilor;

Controlul emotiilor

Capacitaea personai de a lua decizii in situatii limita

Forma de adaptare

Empatie care implica un raspuns optim

Cunoasterea emotiilor

Organizare si echilibru emotional

Nivel de socializare

Optimizarea inter-relationala

Comunicare, simtire

Exprimarea propriilor emotii in raport cu ceilalti.

Relatiile afective din primii ani de viata sunt extreme de importante, EQ fiind modificata din exterior si la randul ei influentandu-ne evolutia personala.

M. Golu spunea ca amanarea "ne face sa fim diferiti de animale".

Depresia (nivel scazut de energie) este o necessitate, ea fiind un semnal de alarma care ne spune ca nu suntem indeajuns de dezvoltati, de adaptati, ea ne intoarce spre interiorul nostrum, ducand implicit la o crestere personala. In contrast cu depresia, ignoranta nu este emotie acceptata social.

Depresia trecuta in patologic, fiziologic fiind cauzata de nivelul scazut de serotonina, poate fi tratata medicamentos si terapeutic.

Utilitatea emotiilor

Emotiile sunt stari afective ce apar brusc, au desfasurare scurta, intensitate mare si se exprima viu in conduita, ele pot fi exemplificate prin furie, manie, bucurie , tristete.

Emotiile au localizare corticala dreapta

La ce folosesc emotiile?

Unitate in sensul de unire, uniune (iertarea empatiei)

Exprimare

Comunicare (stabilirea limitelor)

Autocunoastere (latura a inteligentei emotionale)

Motivatie

Supravietuire - adaptare la mediu

In luarea de decizii

In primul si al doilea nivel de comunicare ( limbaj receptiv-expresiv)

Mecanisme emotionale (emotii de baza, scheme mentale)

Emotiile sunt stari afective ce apar brusc, au desfasurare scurta, intensitate mare si se exprima viu in conduita, ele pot fi exemplificate prin furie, manie, bucurie , tristete.

Emotiile de baza: tristetea si bucuria

Tristetea - emotie curenta, tristetea are la baza o emotie de slabiciune, de slaba rezistenta impotriva unui rau, inselarea increderii acordate unei persoane. Tristetea se poate manifesta in diferite moduri: de la lacrimi amare, la plans abundent, pana la gemete.

Bucuria - este un proces afectiv complex cu grad mare de constientizare si intelectualizare, este emotie curenta la fel ca speranta, deznadejdea, tristetea, simpatia, etc

Emotiile curente sunt forme afective de scurta durata active, intense, provocate de insusiri separate ale obiectelor, au un caracter situativ, o desfasurare tumultoasa sau calma si cu orientare bine determinata spre un obirct sau o persoana anumita.

- sunt mult mai variate si diferentiate decat afectele, se manifesta prin comportament rafinat si nuantat ce respecta convenientele si tiparele socioculturale.

Schemele mentale

- combinatii de idei insotite de emotii pe care le elaboram conform nevoilor noastre zilnice.

- perioada cea mai importanta in care apar schemele mentale este de la 0 la 3 ani

Schemele mentale: - adaptative (formarea copilului intr-un mediu bun duce la sustinerea relatiilor pe lunga durata si o gandire pozitiva

ca adult)

- neadaptative (agresivitatea in copilarie duce la ostilitate vis a vis de mediu si teama de abandon)

Factorii decisivi in formarea schemelor mentale sunt: mostenirea genetica, cultura si experientele de viata timpurii

Temperamentul individului influenteaza modul in care adoptam comportamentele si relatiile interumane din copilarie, influentand astfel schemele mentale.

David Shopiro a facut o tipologie a schemelor mentale:

Stil compulsiv - indeplinirea obligatiilor

Stil paranoic - urmaresc indicii si amanunte ce le confirma suspiciunile

Stil isteric - apare reactie la prima impresie;

Dr. Luborsky vorbeste despre conflictul intern structurandu-l astfel:

Dorinta ->Raspuns imediat->Reactie

Schemele mentale ce tin de lumea interioara sunt: abandonul, privatiunea, subjugarea, neancrederea, imposibilitatea de a fi iubit; cele ce tin de lumea inconjuratoare sunt: excluderea, vulnerabilitatea, esecul, perfectionismul, indreptatirea.

Abandonul

Schemele mentale - combinatii de idei insotite de emotii pe care le elaboram conform nevoilor noastre zilnice.

Abandonul este o schema mentala, neadaptativa, ce tine de lumea interioara si reprezinta teama de a fi parasit, bazat pe o parere reala sau simbolica.

Emotii: de tristete, izolare, teama, panica.

Ca reactii: - reactia da agatare ( adaptarea pozitiva pentru un copil)

Atasemntul anxios al adultului (" paznic" al relatiei)

Parasirea relatiei din teama de a nu fi abandonat

Cautatea continua de partener

Orice amanunt devine semn de abandon

Gelozie si neancredere fata de partener

Traieste foarte mult sentimuntul de panica

Privatiunea

Schemele mentale - combinatii de idei insotite de emotii pe care le elaboram conform nevoilor noastre zilnice.

Privatiunea este o schema mentala neadaptativa, ce tine de lumea interioara.

In privatiune individul traieste senzatia de nesatisfacere a nevoilor proprii, apare la copiii a caror parinti nu le-a oferit suficienta atentie si face subiectii hipersensibili (" nevoile mele nu vor fi niciodata satisfacute")

Emotii: - tristete, deznadejde, furie cauzate de lipsa de hrana, caldura, afectiune atunci cand avea nevoie la copil, iar la adult lipsa de intelegere, de indrumare, de sfaturi, astfel se ajunge la " ceilalti nu fac niciodata suficient" - chiar daca in realitate fac foarte mult

Reactii - asteapta ca ceilalti sa le stie nevoile

Isi satisfac nevoile singuri, insa in exces

Par sa nu aiba nevoie de nimeni

Ii tin pe ceilalti la distanta in dorinta de a-si ascunde nevoile

Subjugarea

Schemele mentale - combinatii de idei insotite de emotii pe care le elaboram conform nevoilor noastre zilnice.

Subjugarea - schema mentala ce tine de lumea interioara, subiectii provin din familii cu parinti autoritari, ce nu tin cont de nevoile autonome ale copilului si astfel propriile nevoi nu sunt niciodata importante intr-o relatie, nevoile celuilalt primeaza;

Persoane care renunta foarte usor

Emotii: - frustrare, furie sentiment de inferioritate.

Reactii: - pasivitate, nu raspund la pedeapsa sau critica, se umilesc.

Adultul este continuu intrigat, la dispozitia celorlalti, fara nevoi personale, refuza atasamentul si relatia din teama de a fi dominat, se supune fara nici o limita

Neancrederea

Schemele mentale sunt combinatii de idei insotite de emotii pe care le elaboram conform nevoilor noastre zilnice.

Neancrederea - schema mentala ce tine de lumea interioara, este diferita de celelalte scheme mentale avand la baza un abuz (fizic, emotional sau sexual) facut de parinti sau rude, persoane aproproate in mod intentionat.

Astfel daca cei apropriati nu sunt de incredere, cum ar putea avea incredere in ceilalti.

Emotia principala: furia.

Reactii: vigilenti in reactie, foarte inchisi, atenti la reactiile celuilalt, aleg parteneri care sa le confirme schema, evita relatii bazate pe incredere, isi idealizeaza partenerul, apoi la o tradare (chiar imaginara) intra din nou in schema, intra in relatii care devin abuzive, poate deveni agresor facand astfel ca abuzul sa se perpetueze, sunt foarte suspiciosi implicit foarte vigilenti.

Imposibilitatea de a fi iubit

Schemele mentale - combinatii de idei insotite de emotii pe care le elaboram conform nevoilor noastre zilnice.

Schema mentala a deficientei care tine de lumea interioara , subiectii avand la baza ideea "nu sunt demn de a fi iubit" si are originea in copilarie la subiectii cu parinti critici, ce insulta si umilesc prin gesturi si sarcasm sau printr-o atitudine de dezgust fata de propriul copil.

Emotii: neancredere, singuratate, rusine, umilinta, vulnerabilitate, neliniste.

Reactii: acceptare sau capitulare, apare sentimentul de lipsa de valoare, atitudine de putere sau aroganta, se protejeaza prin relatii distante.

Excluderea

Schemele mentale - combinatii de idei insotite de emotii pe care le elaboram conform nevoilor noastre zilnice.

Excluderea - scheme mentale ce tine de lumea inconjuratoare si se formeaza dupa varsta de 2 ani, ce are ca motto "eu nu fac parte din.."

Determina atitudini neadaptative pe care persoana le manifesta din grupul in care face parte, mesajul "noi nu te placem pentru ca nu esti ca noi" este mesajul pe care persoana il primeste, este neimplicat si autoexclus

Emotii principale: - anxietate, tristete

Excluderea se face: - de cei de aceeasi varsta

- de catre familie

Reactii: evita grupul, pentru a reduce cat mai mult suferinta respingerii, eforturi excesive de a se adapta (membrul exemplar), exagerare fatisa a rolului de proscris.

Vulnerabilitatea

Schemele mentale sunt combinatii de idei insotite de emotii pe care le elaboram conform nevoilor noastre zilnice.

Schema mentala ce tine de lumea inconjuratoare ce se manifesta prin teama de a pierde controlul, cu motto-ul: "lumea este plina de primejdii".

Isi are radacinile in copilarie cand parintele functioneaza pe aceeasi schema (vulnerabilitate) sau evenimentele din viata parintelui nu pot fi controlate de catre acesta.

Emotii: teama exagerata ca urmeaza sa se intample ceva rau.

Reactii: atentie excesiva, dieta drastica, evitarea calatoriilor de orice fel, pregatirea cu minutiozitate a oricarei activitati, supracompensarea prin asumarea de riscuri (sporturi extreme).

Esecul

Schemele mentale sunt combinatii de idei insotite de emotii pe care le elaboram conform nevoilor noastre zilnice.

Esecul - schema mentala ce tine de lumea inconjuratoare, ce isi are radacinile in umilintele provocate de frati sau colegi. Este intr-o perrnanenta competitie cu ceilalti si traieste sentimentul de a nu fi suficient de bun in ciuda rezultatelor obtinute.

Emotii: neancredere in sine si tristete anxioasa. Sentimentul de nereusita si de succes nemeritat se formeaza pe terenul realizarilor si al carierei.

Reactii: eschivare, se teme sa deprinda noi cunostiinte si sa accepte noi provocari, amana folosindu-se de scuze

Perfectionismul

Schemele mentale - combinatii de idei insotite de emotii pe care le elaboram conform nevoilor noastre zilnice.

Perfectionismul - schema mentala ce tine de lumea inconjuratoare si are ca motto "nu sunt suficient de bun, eu trebuie sa fiu perfect". Are radacinile in atitudinea continuu criticista a parintilor, subiectul va minci foarte mult pentru a nu pierde dragostea acestora, nicidecum pentru performanta, va rata cu siguranta oricat de mult ar incerca.

Emotii: tristete profunda datorata lipsei de apreciere pentru ceea ce este si pentru cat de bine face lucrurile, sunt intrasigenti cu ei insusi, respecta cele mai inalte standarde, nerabdare, tristete pentru ca nu se poate bucura de restul vietii din cauza responsabilitatilor, sunt dependenti de munca le cer si celorlalti la fel.

Reactii: resentimentul constant ca trebuie sa faca mai mult si mai bine, ingeijorare ca nu au suficient timp pentru ceea ce si-au propus, severitate cu care isi judeca propriile actiuni, sentimentul ca viata e lipsita de bucurii.

Indreptatirea

Schemele mentale sunt combinatii de idei insotite de emotii pe care le elaboram conform nevoilor noastre zilnice.

Indreptatirea - schema mentala ce tine de lumea inconjuratoare prin care persoana se plaseaza mai sus decat oricine altcineva avand ca motto: "regulilr nu sunt valabile pentru mine".

Subiectii sunt lipsiti de compasiune si de griji fata de ceilalti.

Radacini: - copii foarte rasfatati fara responsabilitati,

- iubirea conditionata a parintilor pentru o anumita calitate a copilului (frumusete, talent)

Mecanism: se exagereaza aceste calitati, se pretinde tratament special. Inconstient se simt necorespunzatori, implicit apare sentimentul de rusine ce duce la o mandrie narcisista. Au reactii la lipsa de afectiune, atentie, bunuri.

Indicii: sentimentul de a fi special, iritate fata de refuz si fata de limite, lipsa disciplinei, satisfacerea primului impuls, incapacitate de a amana recompensa, sunt surprinsi cand primesc reprosuri de incalcare a limitei.

15. Obiceiuri mentale care intaresc schemele

- perceptia selectiva

- generalizarea

- interpretarea

- graba de a concluziona

- exagerarea unui mic amanunt

Avem schema mentala pe deoparte si realitatea pe de alta parte, din automatism nu vedem alte metode de a actiona si selectam din realitate doar ceea ce ne confirma schema, astfel ajungem sa actionam conform aceste "paternuri".

Emotiile fiind un stimul foarte bun pentru creier, fac creierul sa nu mai diferentieze realitatea de simbolic. Hipocampusul este partea de creier responsabila de luarea de decizii, el nu mai functioneaza cand cortizolul este in exces, acesta fiind produs de amigdala responsabila cu emotiile, cu relationarea sociala si cu legatura intre emisfere si avand ca principiu de functionare "lupta sau fugi", astfel analiza informatiei venite din mediu si facuta de neocortex este selectiv pastrata.

16. Functiile emotiei

Emotiile sunt stari afective ce apar brusc, au desfasurare scurta, intensitate mare si se exprima viu in conduita, ele pot fi exemplificate prin furie, manie, bucurie , tristete, s.a.

Emotiile au doua functii antagonice: de reglare si de dereglare.

Functia de reglare este utila in relatiile sociale, in creatie si este motivanta

Functia de dereglare (furia) duce la dezorganizarea comportamentului si la disfunctii fiziologice

Emotiile au o logica rationala si o logica a sentimentelor

Watson a spus ca exista 3 emotii ereditare: frica, furia si iubirea. Frica de ceva anume nu intra in emotiile ereditare ci este dobandita pe parcursul vietii.

Urmatoarele doua scheme sunt inconstiente, desi in aparenta se contrazic, ele sunt valabile:

1.Perceptia obiectului duce la emotie (frica) ceea ce duce la modificari organice;

2. Perceptia obiectului duce la modificari organice ceea ce duce la emotie.

Autoreglarea este starea emotionala prin care reusim sa ne controlam emotiile

Exista un proces prin care se face trecerea de la dependenta la autonomie. Dependenta - contradependenta - independenta - interdependenta (autonomie).

17.Teoria psihanalitica a emotiei

Eu ca emotie = afect in teoria psihanalitica.
Afect = expresie emotionala,eventual reprimata sau deplasta, a conflictelor constitutive ale subiectului.
Notiunea de afect e contemporana cu nasterea insasi a psihanalizei caci Freud realizeaza prima sa clasificare a nevrozelor  in functie de felul in care un subiect se comporta in raport cu afectele sale..
Freud=pulsiunea sexula se manifesta print-un afect, angoasa .
In articolul sau INCONSTIENTUL 1915, definesteAFECTUL in felul urmator--afectele si sentimentele corespund poceselor de descarcare , ale caror ultime manifestari sunt percepute ca senzatii.
Mai mult el considera ca refularea reusete sa -inhibe transpunerea miscarii pulsionale in manifestari afective- lasand astfel subiecul prada acestor elemente patogene inconstiente.Dar daca abordarea intuitiva a afectului descrie starea actuala a sentimentelor noastre , tot prin intermediul ei, Freud isi expune conceptul de pulsiune, pentru ca ,spune el "DACA EA NU AR APAREA CA O STARE AFECTIVA , ATUNCI NOI NU AM STI NIMIC DESPRE EA".

In ceea ce priveste afectul aportul lui LACAN consta ca a explicat intr-un mod mai precis constituirea dorintei unui subiect. Pentru el AFECTUL CE NE SOLICITA CONSTA INTOTDEAUNA IN ADUCEREA LA SUPRAFATA A CEEA CE DORINTA UNUI SUBIECT COMPORTA CA O CONSECINTA UNIVERSALA, ADICA ANGOASA. Pentru LACAN faptul ca afectul ar fi o manifestare pulsionala nu implica si faprtul ca ar fi fiinta data in imediatul sau, insa nici ca ar fi subiectul sub o forma bruta. DIN AFECT SE REFULEAZA, spune Lacan, SEMNIFICANTII CARE IL AMAREAZA. Pentru el afectul este mereu legat de ceea ce ne constituie ca subiect al dorintei, in relatia noastra cu acel Altul, seaman al nostru, cu Altul, ca loc al semnificantului, deci al reprezentarii, cu obiectul cauza a dorintei noastre, obiectul.

Cand vorbim de emotii, se incepe discutia de la Darwin 1872 "The expresion of the emotions in man and animals". De aceea m-am gandit ca un termen mai psihanlitic ar fi afectul.

18. Legatura dintre senzatie si emotie

Sunt doua tipuri de asociatii: prin asemanare si prin contiguitate

Asociatia prin asemanare:

Asociatia senzatiilor analoage - senzatiile cu ton afectiv asemanator [ex. intre auz si vaz (voci limpezi, culori tipatoare), vaz si senzatii termice (culori calde si reci)].

Asociatia prin asemanare - ce se extinde de la senzorial la estetic si invers (ex. durerea urii este amara)

Asociatia afectiva pura - un sentiment ce evoca alte sentimente de aceeasi natura (bucurie, speranta)

Asociatia prin contiguitate - retrairea unui moment din trecut in prezent

- opozitie sau contrast (am cartea in banca dar nu copiez ca sa nu fiu exmatriculata)

19. Logica ratiunii versus logica sentimentelor

Logica ratiunii opereaza cu simboluri in timp ce logica sentimentelor opereaza cu valori. Gandirea este constituita din stari intelectruale, concepte, este constienta si este purificata de orice aliaj emotional si orice logatura logica.

Valorile au doua componente: una obiectiva (din natura) si una subiectiva (antropomorfa)

Rationamentul intelectual tinde spre o concluzie iar rationamentul emotional spre un scop.

Daca logica ratiunii este determinata de natura si ordinea obiectiva a fenomenelor, logica sentimentelor este determinata de natura subiectiva.

Daca logica ratiunii constata sau presupune realitatea, logica sentimentelor are la origine dorintele pozitive sau negative care urmaresc o dovada.

Daca logica ratiunii este constituita din stari intelectuale fara incarcatura emotionala, logica sentimentelor este constituita din valori si opereaza cu ele.

Daca l. r. opereaza prin analiza, in contrast l. s. functioneaza prin contrast.

Ex. deznodamantul unei boli este analizat prin logica ratiunii in functie de gravitatea simptomelor, priceperea medicilor, instrumentarul medical si profilaxie in timp ce logica sentimentelor urmeaza dorinta individului de vindecare si depinde de caracterul optimist sau pesimist al acestuia, de dispozitia momentana dare determina judecata de valoare, sinteza acestor valori prin acumulare sau gradare duce la iluzia unei demonstratii.

Mintea emotionala si cea rationala, desi distincte actioneaza de cele mai multe ori in stransa armonie, logica lor se impleteste si ne este calauza astfel emotiile hranesc si informeaza operatiile mentale rationale si mintea rationala filtreaza sau se opune emotiilor. Pasiunea creaza dezechilibru, mintea emotionala sub egida pasiunii preia controlul si subjuga mintea rationala.

20. Frica

Frica ca emotie este "o adevarata mostenire emotionala in evolutia omului" (Goleman). Emotiile sunt stari afective ce apar brusc, au desfasurare scurta, intensitate mare si se exprima viu in conduita, ele pot fi exemplificate prin furie, manie, bucurie , tristete, s.a.

Cand ne e frica, sangele strabate muschii mai mari, cum ar fi cei din picioare, si este mai usor sa fugim- si sa ne albim la fata, pentru ca sangele isi opreste cursul (de aici senzatia ca "a inghetat sangele in vine"). In acelasi timp, trupul paralizeaza, chiar daca doar pentru o clipa, poate si pentru a lasa timp ca omul sa evalueze situatia si sa constate daca nu cumva cea mai buna solutie este o ascunzatoare. Circuitele din centrele emotionale ale creierului actioneaza un flux de hormoni ce pune trupul in stare de alerta, facandu-l gata sa actioneze, iar atentia se fixeaza asupra amenintarii imediate, pentru a vedea mai bine ce reactie trebuie adoptata.

Functiile fricii sunt: de pregatire pentru actiune si de comunicare, frica ne mobilizeaza in fata primejdiilor, reactiile de aparare au devenit automatisme asigurandu-ne supravietuirea ca specie.

Cauzele fricii sunt: socul si o proiectie in viitor

21. Furia

Furia este o emotie. Emotiile sunt stari afective ce apar brusc, au desfasurare scurta, intensitate mare si se exprima viu in conduita, ele pot fi exemplificate prin furie, manie, bucurie , tristete.

Cand suntem furiosi, sangele circula mai repede in maini si este mai usor sa insfacam o arma sau sa lovim un dusman; bataile inimii cresc si se degaja hormoni precum adrenalina, ceea ce genereaza un plus de energie suficient de puternic pentru o fapta in forta.

Cauzele furiei: sunt frica, evaluarile psihologice instantanee ce determina un anumit lucru ca fiind nedorit (frustrare), intentionat, contrar sistemului de valori, incontrolabil.

Recomandari: minimalizarea motivelor de iritatie, gandirea prioritatilor, a-i da celuilalt ragazul necesar pentru a-i explica ce anume se intampla cu el, concentrarea pe comportamentul ce a generat furia si pe persoana.

22. Invidia

Este emotie. Emotiile sunt stari afective ce apar brusc, au desfasurare scurta, intensitate mare si se exprima viu in conduita, ele pot fi exemplificate prin furie, manie, bucurie , tristete.

Invidia este de trei tipuri:

Invidie depresiva - comportament de retragere si refuzul de reflectie asupra problemei

Invidie ostila - gand negativ raportat la o alta persoana, comportamentul specific este barfa

Invidia admirativa - comportamentul specific dezvoltat este de tipul "sa facem si noi ceva care sa ne promoveze".

Invidia ca mecanism are la baza comparatia din care rezulta sentimentul de inferioritate si imaginea de sine scazuta.

Utilitate: - progres in cazul invidiei admirative

- cresterea statutului si obtinerea avantajelor intr-un grup mic

23.Tristetea

Principala functie a tristetii este ajutorul dat pentru adaptarea in cazul unei pierderi importante, cum ar fi moartea cuiva apropiat sau o mare dezamagire, tristetea fiind ea insasi declansata de pierdere. Tristetea aduce o scadere a energiei si a entuziasmului fata de activitatile vietii, in special fata de divertisment sau de placeri, iar adancimea ei si intrarea in depresie duce la o incetinire a metabolismului. Aceasta retragere introspectiva creeaza ocazia de a jeli o pierdere , iar pe masura ce energia revine, se contureaza noi inceputuri. Aceasta pierdere de energie poate sa-i fi tinut pe oameni tristi- si vulnerabili- in apropierea casei, unde erau mai in siguranta.

Functiile tristetii: - ne invata cum sa evitam situatiile de tristete

- ne invata sa avem mai multa grija fata de prieteni, familie, cand ne alegem obiective profesionale, cum sa ne alegem partenerul

- ne face sa ne retragem si sa reflectam asupra propriilor greseli (ex. un esec la un examen)

- ajuta la intelegerea celorlalti - empatizam cu cineva care traieste o stare de tristete

- ne poate ajuta pe moment de agresivitatea celorlalti.

Factorii care determina depresia ca forma de tristete majora:

Stare patologica, tulburari somatoforme persistente, durata de minim cateva luni a starii continue de tristete, neinfluentata de evenimente placute, tripla viziune negativa (asupra propriei persoane, asupra viitorului si asupra lumii.

Tristetea data de pierderea cuiva duce la trairi succesive de tristete si furie astfel: tristetea dupa moartea cuiva deriva in furie fata de cel ce a plecat, aceasta se indreapta catre propria persoana ducand la tentativa de suicid.

24. Iubirea

Iubirea, sentimentele de tandrete si de satisfactie sexuala determina o trezire parasimpatica- contrariul psihologic al mobilizarii de tipul "lupta sau fugi" provenite din frica sau manie. Modelul parasimpatic, dubland reactia de relaxare, reprezinta un set de reactii ale corpului care genereaza o stare de calm si multumire care faciliteaza cooperarea.

Iubirea reprezinta contopirea a doua emotii: cea de excitare si cea de bucurie.

Iubirea este orientarea afectiv - cognitiva in care tendinta este de a supraestima persoana investita

Are la baza atasamentul (mecanism innascut ce leaga bebelusul de mama si este manifestat prin priviri, mimica, mangaieri si supt)

Calitatea atasamentului influenteaza decisiv adaptarea la viata a bebelusului si mai tarziu relatiile adultului

Avem trei tipuri de atasament:

Atasament securizant - bebelusul ascultator cauta activ contactul cu mama dar poate fi controlat cu usurinta in situatii neobisnuite

Atasamentul evitant - bebelusul nu cauta contact direct cu mama, si se supara pe ea in mod neasteptat. In situatii neobisnuite are reactii scurte de suparare, revine la jucarii si este indiferenta prezenta mamei

Atasamentul ambivalent - bebelusul este lipit de mama, se supara des, plange mult. In situatii neobisnuite este imposibil de calmat si continua sa isi arate supararea cand vine mama.

Atasamentul depinde foarte mult de comportamentul mamei:

Atasamentul securizant - mama este calda si atenta

Atasamentul evitant - mama respinge bebelusul, este indisponibila

Atasamentul ambivalent - mama este hipervigilenta, dar nesincronizata cu nevoile bebelusului.

Iubim asa cum ne-am atasat in copilarie.

25. Criterii de recunoaste a emotiilor fundamentale

Dupa Darwin emotiile fundamentale sunt: bucuria, tristetea, surpriza, frica, dezgustul si furia.

Criterii:

Sa se manifeste brusc.

Sa dureze putin (daca dureaza mai mult devin sentimente)

Sa fie diferite de alte emotii

Sa apara si la bebelusi

Sa aiba manifestare fiziologica specifica

Sa aiba expresie faciala universala

Sa fie declansate de situatii considerate universale (ex. decesul implica tristete).

26. IQ versus EQ (Alien versus predator)

Doua curente principale pot fi deosebite in studiul inteligentei: unul centrat pe diferente interindividuale si masurarea inteligentei in psihologia diferentiala si celalalt, pe studiul mecanismelor implicate in functionarea si dezvoltarea sa.

IQ este raportul dintre varsta mentala si varsta reala a unui copil inmultit cu 100. Scalele de inteligenta ne permit sa atribuim o varsta mentala.

Inteligenta face obiectul a numeroase definitii in istoria psihologiei, majoritatea evoca capacitatea generala de adaptare prin intermediul unor proceduri cognitive.

Inteligenta emotionala descrie abilitatea de a recunoaste, gestiona si evalua propriile emotii si sentimente, pe ale celorlalti si ale grupurilor sociale.

Diferenta de baza provine din nivelul de origine astfel EQ porneste din Sine, IQ tine de automatisme iar cea sociala din constient.

EQ este dinamica, ea poate fi invatata sau exersata pe tot parcursul vietii desi pornirea o regasim in perioada copilariei in timp ce IQ are variatii insesizabile dupa ce creierul atinge nivel maxim de maturizare (in jurul varstei de 16 ani).

Un nivel inalt al IQ nu implica automat un nivel ridicat de EQ si nici viceversa dar cu siguranta un nivel ridicat de EQ aduce cu ea implinirea "destinului" in timp ce un nivel ridicat de IQ asigura doar o "biblioteca ambulanta" sau succes profesional.

Astfel barbatii cu IQ crescut sunt ambitiosi, productivi, previzibili, nu sunt tulburati de imprejurari, de probleme secundare, sunt greu de multumit, neexpresivi, detasati, complexati, perfectionisti, logici si calculati.

Cei cu un EQ ridicat sunt echilibrati, sociali, simpatici, veseli, intelegatori, dedicati, afectuosi, manierati, sensibili, toleranti, empatici, romantici.

Iar femeile cu IQ ridicat sunt active, perfectioniste, introspective, analitice si au interese intelectuale si estetice.

Femeile cu un EQ ridicat sunt categorice, isi exprima sentimentele in mod direct, sunt simpatice, comunicative, adaptate la stres, spontane, creative, cu parere buna de sine.

Trasaturile insirate anterior sunt extreme, fiecare avem un amestec de IQ si EQ, profilurile noastre se contopesc dar este evident ca EQ este cea care ne aduce cele mai multe calitati prin care ne definim ca oameni in adevaratul sens al cuvantului.

In concluzie daca mai exista vreun dubiu vis a vis de profilul nostru ideal sau al partenerului va las sa reflectati in liniste :D