Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
Actul lexico-grafic - consideratii generale


Actul lexico-grafic - consideratii generale




Actul lexico-grafic - consideratii generale

1. Conditii de formare a deprinderilor de citit-scris

Citirea este o operatie de decodificare si recunoastere a semnificatiei cuvintelor, iar scrierea reprezinta operatia de encodare, cu scopul realizarii unor cuvinte cu o anumita semnificatie. De altfel, intre citire si scriere nu se poate face o demarcatie neta intrucat orice act de scriere presupune si un act de citire, de recunoastere a semnelor grafice, in scopul verificarii corectitudinii celor scrise.




Scrisul se realizeaza ca rezultat al unor deprinderi senzoriomotorii, care constau in formarea unor lanturi de legaturi nervoase temporare sau stereotipuri dinamice elaborate si consolidate prin exercitiu (intre cuvantul citit, pronuntat, auzit si miscarile mainii care scrie).

Insusirea acestor deprinderi este dependenta atat de factori de natura subiectiva, specifici individului, cat si de factori obiectivi. Factorii de natura subiectiva se refera la dezvoltarea psihica generala (dezvoltarea intelectuala, in primul rand, perceptie, atentie, memorie), dezvoltarea motrica generala si, in special kinestezia mainii, la nivelul achizitiilor verbale precum si motivatia subiectului pentru activitatea respectiva. Factorii de natura obiectiva se refera la metodologia predarii cunostintelor necesare (E. Verza, 2003, pag. 93).

O importanta deosebita in achizitia citit-scrisului o are dezvoltarea intelectuala intrucat scrierea si citirea implica o anumita organizare mentala si o reglare constienta a celor trei anlizatori principali implicati: kinestezic, auditiv si vizual. In insusirea cititului o mare importanta o are capacitate de intelegere, de decodificare a celor pecepute ceea ce implica operatii de analiza si sinteza corespunzatoare, a informatiilor. "Citirea apare ca rezultat al coordonarii corticale superioare si al sintezei din sistemul de vorbire, al receptiilor auditive, vizuale si motrice, al recunoasterii literei si sunetului corespunzator, ca o conditie de baza, in timp ce in scris intervine reproducerea, ca fapt complex de analiza si sinteza corticala" (E. Verza, 2003, pag. 267). Scrierea presupune, pe langa intelegere, o organizare mentala riguroasa si o reglare constienta a actelor motorii, auditive, vizuale. Scrisul este strans legat de gandire; tulburarile de gandire se reflecta in forma si continutul scrisului.

Actul lexico-grafic presupune un efort voluntar, sustinut din partea elevului, concentrare pe o anumita sarcina si selectare a informatiilor importante pentru desfasurarea activitatii, un rol important in acest sens avandu-l nivelul de dezvoltare al atentiei. Pe fondul unei labilitati a atentiei, activitatea de insusire citit-scrisului este dificil de realizat deoarece aceasta necesita o crestere a intensitatii atentiei ce corecteaza in permanenta procesul de citire sau scriere.

"Din punct de vedere neurofiziologic, limbajul reprezinta o localizare dinamica si diferentiata in lobul temporal - aria Wernicke, pentru perceptie, in lobul frontal - aria Broca, pentru emisie, arii din lobii occipitali si frontal, pentru citire si arii motrice ale lobului frontal, pentru scriere. Se poate intampla, insa, ca in cazul unor tulburari de limbaj, localizarea sa nu mai fie in zonele mentionate. Majoritatea zonelor lingvistice sunt localizate in emisfera dominanta, aflata in opozitie cu tipul de lateralitate al fiecarui individ" (D. V. Popovici, 1994, pag. 37).

Scrierea reprezinta o sinteza superioara a limbajului oral, a celui interior si a modalitatii grafice a acestora, care transmit intr-o forma specifica nu numai un continut de gandire (informativ) ci si un continut individual de constiinta. Spre deosebire de limbajul oral, care este spontan si se adapteaza de multe ori fara un plan mintal de organizare, limbajul scris este stimulat printr-un proces interior si are caracter intentional. Realizarea cuvantului scris reprezinta un act delibertaiv, de anticipare si selectare.

In actul lexico-grafic sunt implicate si componente afective, volitionale, temperamentale, motivationale. Crearea unei motivatii adecvate, intrinseci a elevilor pentru insusirea actului lexico-grafic reprezinta o premisa importanta deoarece presupune o implicare activa si voluntara din partea acestora, in acest proces.Activitatea de invatarea a cititului si scrisului, ca oricare alta activitate, implica si o componenta afectiva cu rol adaptativ sau dezadaptativ prin faptul ca starile afective pot organiza sau dimpotriva, dezorganiza aceasta activitate. Dezvoltarea afectiva si sociala contribuie, uneori, la franarea sau alterarea actului lexico-grafic. Copiii instabili, ostili, cei care prezinta atitudini de refuz scolar, cei care, dimpotriva sunt timizi, izolati prezinta diferite tulburari la nivelul activitatilor de citit si scris.

Aeilman considera ca insusirea citirii si scririi este determinata de doua categorii de factori:

1) factori legati de situatiile ambientale si

2) factori ce privesc conduita maturizarii.

Trebuie mentionat ca dezvoltarea si calitatea actului lexico-grafic depind, in general, de insusirea corecta a abilitatilor respective, de la bun inceput. De foarte multe ori, se clasifica nejust drept dislexo-disgrafii dificultatile care rezulta dintr-o gresita initiere, dintr-un exercitiu insuficient, adeseori dintr-o motivatie slaba sau tulburata etc. "Veritabilele dislexo-disgrafii sunt de fapt infirmitati circumscrise, care rezulta din limitarile discrete ale functiilor senzoriale sau din anomalii in organizarea dinamicii circuitelor cerebrale responsabile cu coordonarea vizo-auditiva-verbala care asigura actul complex al perceptiei si intelegerii limbajului scris si citit." (C. Paunescu, 1967, pag. 13).

2. Rolul atentiei in procesul achizitiei actului lexico-grafic

Nu poate exista un act de cunoastere eficienta fara o focalizare a constiintei elevului, fara castigarea atentiei sale. Atentia realizeaza o optimizare a cunoasterii: ea selecteaza o anumita portiune din campul perceptiv, intensificand impresia, asigurandu-i si mai multa claritate. Atentia concentrata implica si rapiditatea sesizarii unui eveniment asteptat. Este puternic influentata de motivatie, de starile afective si este insotita de caracteristici bine cunoscute ale posturii si mimicii.

U.Schiopu subliniaza ca fenomenul de neatentie ingreuneaza procesul de insusire a citit-scrisului, acest fenomen avand doua feluri de manifestare, in acest context: pe de-o parte este vorba de acei copii neatenti, activi, agitati motor, cu manifestari de instabilitate si distragere a atentiei, iar pe de alta parte se situeaza acei copii neatenti, pasivi, care sunt linistiti, dar se gandesc tot timpul la altceva. In ambele situatii, aceste caracteristici nu contribuie la organizarea adecvata a proceselor cognitive si la dezvoltarea motivatiei necesare pentru dezvoltarea abilitatilor de citi-scris (E. Verza, 2003, pag. 100).

Volumul si intensitatea atentiei sunt relativ reduse la scolar. El urmareste excesiv persoana invatatoarei, dar nu e la fel de atent la ceea ce face sau ce spune aceasta. Distribuirea atentiei este dificila, incat micul scolar nu poate sa cuprinda si sa rezolve in acelasi timp mai multe activitati.





Atentia consuma multa energie si de aceea fenomenul de oboseala se instaleaza cu precadere la nivelul acestui proces. Scolarul mic, dupa o concentrare de cateva minute la scris, abandoneaza scrisul si se indeletniceste cu altceva. Pe parcursul saptamanii, se observa o oscilatie a capacitatii de a fii atent a copilului.

Conditiile generale care favorizeaza atentia la elevi sint legate de organizarea spatiului in care se desfisoara activitatea de invatare. Se recomanda pregatirea lectiilor de catre elev intr-un spatiu bine delimitat, fapt care va facilita formarea unor stereotipuri dinamice generale care determina aparitia si totodata mentinerea acesteia, in activitatea respectiva. Pentru aceasta spatiul trebuie sa fie bine aerisit, curat, ordonat.

Conditiile externe pentru atragerea si mentinerea atentiei sunt legate de particularitatile stimulului care se refera la intensitatea stimulilor, schimbarea si intermitenta lor, caracterul neobisnuit, neasteptat al unui stimul, complexitatea acestuia, interesele si cunostintele persoansei respective, dar si starea generala a organismului sia scoartei cerebrale, in special. noutatea stimulilor care le atrag imediat atentia copiilor.

R. Rascanu (2003, pag. 42) descrie succint aceste particularitati astfel:

Intensitatea stimulilor presupune aparitia pe scoarta cerebrala a unei excitatii puternice care va domina celelalte puncte excitabile din scoarta (un fulger, o explozie, o reclama luminoasa, scrisa cu litere mari vor atrage an mod obligatoriu atentia).

Schimbarea si intermitenta stimulilor demonstreza ca atentia involuntara apare la modificari si nu la stimularea continua si monotona, care poate produce plictiseala (de exemplu, plansele expuse in clasa nu trebuie sa ramana aceleasi pentru mult timp deoarece isi pierd functionalitatea si nu mai atrag atentia elevilor)

Caracterul neobisnuit, neasteptat reprezinta o conditie esentiala pentru atragerea atentiei involuntare. Stimulii, cu toate calitatile lor, daca nu au un caracter neobisnuit, provoaca reflexul de orientare si invers repetarea unor situatii identice, neintarite, duce la stingerea reflexului de orientare si atentia nu mai este atrasa.

Stimulii care au o anumita importanta pentru organism, pentru activitatea si preocuparile omului, fie pozitiva, fie negativa, atrag atentia.

Starea generala a organismului si a scoartei cerebrale, in special pate influenta orientarea atentiei (de exemplu, un om caruia ii este foame va reactiona la orice stimulent legat de satisfacerea senzatiei de foame, stimulent care in alte conditii poate ramane neobservat).

Etapele achizitiei actului lexico-grafic

E. Verza distinge trei etape principale in insusirea citit-scrisului:

-etapa preabecedara;

-etapa abecedara;

-etapa postabecedara.

Etapa preabecedara este etapa in care elevul isi dezvolta capacitatea de a discrimina si a combina unitati fonetice, ceea ce faciliteaza insusirea citit-scrisului. Aceasta capacitate presupune operatii de analiza si sinteza (copilul este solicitat sa desparta cuvintele in silabe si sunete pentru ca ulterior sa poata forma cuvinte prin unirea silabelor si sunetelor). Este necesar ca elevul sa inteleaga semnificatia cuvintelor prin raportarea acestora la obiectele si fenomenele pe care le desemneaza.

Etapa abecedara implica capacitatea elevului de a stabili anumite raporturi intre grafeme si foneme. Intre un anumit fonem si un anumit grafem de stabilesc trei feluri de legaturi temporale sau asociatii: una de natura acustico-kinestezica (intre fonem si stereotipul dinamic care determina scrierea grafemului respectiv), alta de natura optico-kinestezica (intre grafemul vazut si acelasi stereotip dinamic) si o a treia optico-acustica (intre grafemul perceput vizual si fonemul care ii corespunde). Daca aceste legaturi nu functioneaza, atunci elevul nu mai poate scrie grafemul cerut.

Etapa postabecedara se caracterizeaza prin faptul ca procesul de citit-scris se desfasoara fluent, dificultatile in discriminarea grafemelor ce compun cuvintele pentru redarea in scris si cele legate de unificarea fonemelor pentru citit, fiind din ce in ce mai putine. Treptat, deprinderile de citit si scris se perfectioneaza devenind automatizate.

J. de Ajuriaguerra a stabilit trei faze ale procesului evolutiv de formare a deprinderilor in cadrul insusirii scrierii, astfel:



a) Faza precaligrafica

b) Faza caligrafica infantila

c) Faza postcaligrafica

Idealul caligrafic este fixat de scoala si tot mediul scolar este cel care impune anumite constrangeri determinand un conflict ce isi are originea in contradictia dintre exigentele vitezei si cele ale calitatii executiei. Aceste exigente pot stimula, dar in acelasi timp si frana dezvoltarea scrierii. Franarea este uneori foarte evidenta in perioada postcaligrafica. In aceasta ultima faza, exigenta vitezei se impune in fata exigentelor calitatii, iar influentele mediului sunt cele care impun transformarile (nevoia de a lua rapid notite, de a organiza notitele in asa fel incat informatiile necesare sa se detecteze rapid etc). Copilul devine foarte receptiv fata de influentele externe, fata de modelele si modele grafice; el accepta treptat, ideea unei personalitati a grafismului si uneori ii atribuie o valoare deosebita. (Sever Purcia, 1998, pag. 25).

4. Forme si manifestari ale dislexo-disgrafiei

Disgrafia si dislexia prezinta o paleta larga de manifestari si caracteristici care depind de o serie de factori cum ar fi: trasaturile psihice si fizice ale subiectului, starea de sanatate psihofizica, varsta cronologica si mintala a acestuia, conditiile de aparitie si durata a tulburarilor etc. Acesti factori imprima o anumita specificitate si o serie de aspecte generele care fac posibla incadrarea tulburarilor intr-o caregorie sau alta.

Principalele forme ale dislexo-disgrafiei, dupa E. Verza, sunt urmatoarele:

Dislexo-disgrafia specifica sau propriu-zisa se manifesta prin incapacitatea de a efectua legatura intre simboluri si grafeme, intre sunetele auzite si literele scrise. Dificultatile cele mai mari apar in dictare si compunere, subiectul reusind totusi sa copieze unele grafeme si sa silabiseasca la citire.

2. Dislexo-disgrafia de evolutie (de dezvoltare sau structurala) se caracterizeaza prin faptul ca subiectii respectivi nu pot realiza progrese in achizitia actului lexico-grafic, in ciuda eforturilor depuse in acest sens. Se presupune ca la baza acestei forme sta o cauza genetica. Aceasta forma se manifesta prin dificultati in intelegerea simbolurilor grafice, a literelor, a cuvintelor, propozitiilor si sintagmelor. In functie de fiecare caz in parte, apar omisiuni, inlocuiri, confuzii, inversiuni si adaugiri ale grafemelor, literelor, cuvintelor.

Dislexo-disgrafia spatiala (spatio-temporala) se manifesta printr-o citire si scriere in diagonala. Apar fenomene de citire si scriere in diagonala, cu separarea cuvintelor in silabe si scriere ondulata, ceea ce da un aspect de imprecizie in conduitele lexico-grafice.

4. Dislexo-disgrafia pura (consecutiva) apare in asociere cu alte handicapuri, fiind considerata de unii autori ca manifestare a unor tulburari cu caracter mai grav cum ar fi afazia, alalia, hipoacuzia etc.

5. Dislexo-disgrafia motrica este acea forma care apare ca urmare a tulburarilor de motricitate si psihomotricitate. Se manifesta printr-un citit-scris neglijent, neregulat, inegal, tremurat, tensionat, rigid, dezorganizat, confuz; scrisul in general este ilizibil; apar dificultati de intelegere si raportare corecta la citit-scris.

6. Dislexo-disgrafia lineara reprezinta incapacitatea in trecerea de la randul parcurs la urmatorul. Se poate manifesta si prin sarirea peste unele spatii, lasandu-le libere pe altele, aceasta manifestare fiind mai accentuata in scris fata de citit (E. Verza, 2003, pag. 241-242).

De asemenea, trebuie mentionata clasificarea realizata de J. de Ajuriaguerra care a impartit subiectii cu tulburari de scris in cinci grupe, si anume:

- grupa rigizilor cuprinzand subiectii al caror scris este inclinat spre dreapta, rigid si incordat, cuvantul fiind greu de citit;

- grupa astenicilor, al caror scris este lipsit de vigoare, dimensiunea literelor fiind neregulata, aspectul general al scrisului fiind neglijent si labartat;

- grupa impulsivilor cuprinde acei subiecti care au un grafism precipitat, lipsit de organizare si control, prezentand confuzii si o organizare neadecvata in spatiul paginii;

grupa subiectilor neindemanatici care datorita unor dificultati motorii realizeaza un grafism de calitate slaba, cu multe retusari si dezorganizat;

- grupa subiectilor care scriu incet, al caror scris este mai ingrijit, cu respectarea organizarii in spatiul paginii, dar calitatea este fragila ceea ce reflecta ca abilitatile lexico-grafice nu sunt suficient conturate.



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Psihologie


Sociologie


Referat Psihanaliza - GELOZIA
NEURONUL - CELULA EXCITABILA SI SECRETORIE
EVOLUTIA PREOCUPARILOR PSIHOLOGICE IN EVUL MEDIU SI EPOCA MODERNA
Perioada tineretii
CODEPENDENTA - Examinarea relatiilor
CALITATILE SEXOLOGULUI
Dezvoltarea professionala
IN CAUTAREA UNEI STRATEGII IN TERAPIA HIPOCONDRIEI
Noul nivel al manifestarii vointei la adolescenti
ALTE CAUZE ALE FRIGIDITATII




loading...