Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» BULGARIA


BULGARIA




UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR

DEPARTAMENTUL DE STUDII MASTERALE

CONTROL, EXPERTIZA SI AUDIT

ANUL II

BULGARIA




Bulgaria, oficial Republica Bulgaria este o tara europeana situata in Peninsula Balcanica. Se invecineaza cu Romania la nord (in cea mai mare parte de-a lungul Dunarii), Serbia si Republica Macedonia la vest si Grecia si Turcia la sud. La est, teritoriul tarii este delimitat de Marea Neagra.

Din punct de vedere geografic si al climei, Bulgaria prezinta o diversitate notabila, cu peisaje variind de la varfurile alpine acoperite cu zapada, in Rila, Pirin si Muntii Balcani, la vremea temperata si insorita de pe coasta Marii Negre, la Campia Danubiana tipic continentala (antica Moesie), in nord, pana la puternica influenta mediteraneana pe vaile macedoniene si zonele joase din sudul Traciei.

Bulgaria este formata din regiuni ale provinciilor antice Tracia, Moesia si Macedonia. Sudvestul muntos al tarii prezinta doua lanturi alpine - Rila si Pirin - iar mai la est sunt muntii Rodopului, mai scunzi, dar mai extinsi. Muntele Rila include si cel mai inalt varf din Peninsula Balcanica, Musala, cu 2.925 m; intinsul lant al Muntilor Balcani este orientat pe directia vest-est de-a lungul tarii, la nord de faimoasa Vale a Rozelor. Dealuri si coline se pot gasi in sudest, de-a lungul coastei Marii Negre in est, si de-a lungul principalului rau al Bulgariei, Dunarea, in nord. Alte rauri importante sunt Struma si Marita, in sud. Exista aproximativ 260 de lacuri glaciare in Rila si Pirin, mai multe lacuri mari pe coasta Marii Negre, si mai mult de 2.200 de lacuri amenajate. Izvoarele minerale sunt abundente, localizate in special in sudvestul si centrul tarii, la dintre munti.

Tara detine zacaminte de minerale relativ importante, incluzand rezerve vaste de lignit si antracita, sau minerale neferoase precum cuprul, plumbul, zincul si aurul. Exista depozite mari de mangan in nord-est. Depozite mai mici de fier, argint, cromit si nichel sunt de asemenea prezente. Bulgaria este bogata in sare, gips, caolin si marmura.

Peninsula Balcanica isi are numele de la lantul muntos Balkan sau Stara Planina, care se intinde de-a lungul centrului Bulgariei, ajungand pana in Serbia de est.

Bulgaria mentine o baza stiintifica pe Insula Livingston, in Insulele South Shetland ale Antarcticii.

Republica Populara Bulgaria

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Bulgaria a intrat in sfera de influenta a URSS-ului, devenind Republica Populara in 1946 si unul dintre cei mai credinciosi aliati ai URSS-ului. In anii 70', a inceput normalizarea relatiilor cu Grecia, iar in anii 90', relatiile cu Turcia. Republica Populara s-a sfarsit in 1989, cand mai multe regimuri comuniste din estul Europei au decazut. Liderul comunist Todor Jivkov a fost inlaturat de la putere in data de 10 noiembrie 1989.

Republica Populara Bulgaria  a existat intre 1946 si 1989, perioada in care in Bulgaria a fost la putere un singur partid: Partidul Comunist Bulgar. Acesta s-a transformat in 1990 in Partidul Socialist Bulgar si participa la viata parlamentara democratica si la coalitii guvernamentale. In timpul Razboiului Rece Bulgaria a fost un stat satelit al Uniunii Sovietice.

Republica Bulgara

Bulgaria a intrat in NATO pe 29 martie 2004, iar de la 1 ianuarie 2007, este membra a Uniunii Europene.

Politica

Presedintele Bulgariei, care este seful de stat si comandantul sef al armatei, este ales pentru un termen de cinci ani. Rolurile principale ale Presedintelui sunt organizarea datelor pentru alegeri si plebiscite, reprezentarea Bulgariei pe plan international si semnarea tratatelor internationale. Este de asemenea seful Consiliului Consultativ pentru Securitate Nationala. Presedintele are dreptul sa blocheze legislatia prin trimiterea legii inapoi la Parlament, desi daca o lege este votata a doua oara cu o majoritatea simpla, nu are drept de veto.

Sistemul judicial a Bulgariei este independent si este administrat de Consiliui Suprem Judicial. Elementele principale a sistemul judicial sunt: Curtea Suprema de Administratie si Curtea Suprema de Casatie, care prevede aplicarea tuturor legilor de curti inferioare si judeca legalitatea actelor de guvern. Exista si o Curte Constitutionala, care interpreteaza Constitutia Bulgariei si judeca constitutionalitatea legilor si a tratatelor.

Bulgaria este considerata o tara democratica si libera de organizatile internationale a drepturilor omului. In raportul sau pentru 2005, Freedom House a acordat Bulgariei nivelul 1 pentru drepturi politice si 2 pentru drepturi civile, pe o scara de la 1 la 7, unde 1 este cel mai liber nivel si 7 cel mai putin liber.

Bulgaria, ca si Romania a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.

Bulgaria isi acopera pana la 98% din necesarul de gaze naturale din importurile rusesti

Industria de armament

Sub regimul comunist, Bulgaria exporta arme in valoare de 700-800 milioane de USD pe an. Sectorul productiei de arme avea atunci 115.000 angajati, fata de 20.000 in prezent (mai 2008)[17].

Bulgaria a exportat in 2007 arme si echipamente militare in valoare de 180 milioane de Euro, iar in 2006 in valoare de 173 milioane Euro.

Relatii economice cu alte tari dupa integrarea in Uniunea Europeana:

Exporturile Bulgariei

Tara

ItaliaItalia

GermaniaGermania

GreciaGrecia

BelgiaBelgia

Drapelul Romaniei Romania

Euro (mil)

1.390

1.380

1.230

833

660

Importurile Bulgariei

Tara

GermaniaGermania

GreciaGrecia

ItaliaItalia

Drapelul Romaniei Romania

Euro (mil)

2.690

1.890

1.350

Uniunea Europeana:

Institutii

Sub prevederile articolului 7 al Tratatului de instituire a Comunitatii Europene, revizuit ulterior prin tratatele integrarii europene, principalele institutii comunitare sunt:

·             Parlamentul European, care reprezinta cetatenii Uniunii Europene, si care este ales prin vot direct de catre acestia

·             Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Ministri), care reprezinta fiecare stat membru

·             Comisia Europeana, care reprezinta interesele generale ale UE

·             Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, care se ingrijeste de respectarea legilor europene

·             Curtea Europeana de Conturi, care verifica finantarea activitatilor UE

Sistemul politic

Sistemul politic al Uniunii Europene este definit intr-o serie de tratate. Ultimul dintre aceste tratate este Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa. Tratatele actuale si viitoare stabilesc pentru politica Uniunii Europene o serie de institutii. Sistemul politic rezultat din aceste acte reflecta prin structura sa principiul democratic al separarii puterilor in stat in puterea legislativa, executiva si juridica, iar in ce priveste procesul legislativ urmareste principiile subsidiaritatii si proportionalitatii.

Membri

In prezent, Uniunea are 27 membri, dintre care sase membri fondatori din 1958: Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda, urmand ca pana in anul 2007 sa mai adere inca 21 de state succesiv.

Prima uniune vamala totala, denumita initial drept Comunitatea Economica Europeana (informal chiar si Piata Comuna), a fost creata prin Tratatul de la Roma in 1957 si implementata la 1 ianuarie 1958. Aceasta din urma s-a transformat in Comunitatea Europeana, care este, in prezent, 'primul pilon' al Uniunii Europene. UE a evoluat dintr-un organ comercial intr-un parteneriat economic si politic. Definitivarea Uniunii Europene s-a facut prin ratificarea de catre ansamblul tarilor membre ale Comunitatii Europene a Tratatului de la Maastricht (Olanda), pe 7 februarie 1993. Ca presedinte al Conventiei pentru Viitorul Europei, fostul presedinte francez Valéry Giscard d'Estaing a propus schimbarea numelui Uniunii Europene in Europa Unita, dar aceasta motiune nu a fost aprobata.

Istoria aderarii Bulgariei la Uniunea Europeana:

Pe 13 aprilie 2005, Parlamentul European a aprobat semnarea Tratatului de Aderare a Romaniei si Republicii Bulgaria, facand posibila aderarea lor la Uniunea Europeana. Parlamentul a votat cu 497 voturi pentru, 93 impotriva si 71 de abtineri aderarea Romaniei. Aderarea Bulgariei a fost aprobata cu 522 de voturi pentru, 70 impotriva si 69 de abtineri.

Ceremonia de semnare a tratatului s-a desfasurat pe 25 aprilie 2005 la Abatia Neumünster din Luxemburg. Tratatul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007, ziua extinderii Uniunii Europene.  Uniunea Europeana este constituita pe mai multe structuri legale, datorita diverselor tratate internationale succesive care au fost semnate. Tratatul de Aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana modifica:Tratatul de la Roma (Tratatul de institutire a Comunitatii Europene),Tratatul Euratom si Tratatul de la Maastricht (Tratatul de formare a Uniunii Europene);  precum si alte acte care imprepuna formeaza structura legala (acquis) a Uniunii.

La 25 aprilie 2005, Bulgaria a semnat la Luxemburg, alaturi de Romania si de reprezentatii celor 25 de state membre, Tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Semnarea Tratatului a fost precedenta de obtinerea avizului conform al Parlamentului European, acordat la 13 aprilie 2005, cu majoritatea absoluta a voturilor parlamentarilor  europeni.

Monitorizarea Comisiei va continua pana la momentul aderarii efective, pe baza acelorasi instrumente care au fost utilizate si in cazul primelor 10 state care au aderat - scrisoarea de avertizare timpurie, misiunile de peer-review , consultari pe domenii specifice. Urmatorul raport de monitorizare al Comisiei, inainte de momentul aderarii propriu-zise la 1 ianuarie 2007, este asteptat in primavara anului 2006 ( aprilie / mai ) .

Este necesar sa remarcam ca spre deosebire de cele zece state membre care au aderat la 1 mai 2004 , Romania si Bulgaria vor adera totodata prin Tratatul de aderare si la Tratatul de instituire a Constitutiei pentru Europa, daca acesta va fi ratificat de toate statele membre pana la data aderarii efective a Romaniei si Bulariei .

In acest context , Tratatul de aderare a Bulgariei trebuie sa contina adapatarile necesare aduse Tratatului de instituire a Constitutiei pentru Europa . De aceea, au fost redactate in paralel un Act de aderare si un Protocol de aderare .





Actul de aderare cuprinde modificarile aduse prin aderarea Bulgariei la Uniunea Europeana tratatelor constitutive in vigoare in prezent : Tratatul privind Uniunea Europeana, Tratatul de instituire a Comunitatii Europene si Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice ( EURATOM ) .

Protocolul de aderare a adaptat Tratatul Constitutional pentru a face posibila aderarea Bulgariei la acest document. Actul si Protocolul au , in principiu, continut identic (difera doar referirea la textele din Constitutia Europeana , respectiv Tratatul instituind Comunitatea Europeana si Tratatul privind Uniunea Europeana ) .

Actul si Protocolul vor intra in vigoare alternativ, in functie de intrarea in vigoare a Tratatului de instituire a Constitutie pentru Europa . In cazul in care Tratatul de instituire a Constitutiei pentru Europa va intra in vigoare inaintea aderarii Bulgariei ( 1 ianuarie 2007 ), Protocolul de aderare va intra direct in vigoare. Daca, insa, Tratatul Constitutional va intra in vigoare dupa aderarea Bulgariei, la momentul aderarii acesteia va intra in vigoare  Actul de aderare, iar o data cu intrarea in vigoare a Tratatului Constitutional va intra in vigoare dupa aderarea Bulgariei, la momentul aderarii acesteia va intra in vigoare Actul de aderare, iar o data cu intrarea in vigoare a Tratatului Constitutional, Actul de aderare va fi abrogat si Protocolul va incepe sa produca efecte juridice.

Partea a IV-a a Tratatului cuprinde clauzele de salvgardare.Potrivit practicii anterioare, Tratatul contine trei clauze generate de salvgardare : clauza de salvgardare generala ; clauza de salvgardare privind Piata Interna  si clauza de salvgardare justitie si afaceri interne .

Clauza de salvgardare generala

In cazul in care pana la sfarsitul a trei ani de la aderare, ar aparea dificultati grave si persistente intr-un anumit sector economic sau care ar putea deteriora situatia economica intr-un anumit domeniu, Bulgaria va putea solicita Comisiei autorizatia de a lua masuri de protectie pentru a ameliora situatia creata si a ajusta respectivul sector economic al Pietei Comune. De fapt, in aceleasi circumstante, orice stat membru actual poate solicita autorizatia de a lua masuri protectioniste cu privire la unul sau ambele noi state membre.

Clauza de salvagardare privind Piata Interna

In situatia in care in primii trei ani de la aderare, Bulgaria nu si-ar indeplini angajamentele asumate in cadrul negocierilor, periclitand astfel functionarea Pietei Interne. Comisia Europeana , din proprie initiativa sau la solicitarea unui stat membru, va putea lua masurile necesare pentru remedierea unui asemenea situatii.Aceasta clauza va putea fi invocata insa chiar inainte de data aderarii celor doua state.

Clauza de salvgardare justitie si afaceri interne

In cazul in care in Bulgaria ar exista intarzieri cu privire la transpunerea sau implementarea prevederilor comunitare referitoare la recunoasterea mutuala a sentintelor in domeniul civil si penal , Comisia, din proprie initiativa sau la solicitarea unui stat membru , va putea , pana la sfarsitul a trei ani de la intrarea in vigoare a Tratatului , sa adopte masurile necesare, specificand totodata conditiile de aplicare ale acestora . Asemenea masuri vor trebui sa fie justificate si urmeaza sa fie mentinute nu mai mut decat este strict necesar pentru remedierea situatiei.

In comparatie cu Tratatul celor zece noi state candidate din 2004, in cazul  Bulgariei este posibil a se aplica si o clauza de amanare a aderarii . Consiliul, prin vot in unanimitate, la recomandarea Comisiei, va putea lua decizia de a amana data aderarii cu un an, respectiv pana la 1 ianuarie 2008, daca in urma monitorizarii Comisiei se va constata ca stadiul pregatirii si implementarii acquis-ului de catre cele doua state ar demonstra o pregatire insuficienta a acestora pentru a devenii membre ale Uniunii.

In cadrul prevederilor temporare, este mentionata si posibilitatea de a adopta masuri tranzitorii pentru a facilita trecerea la noua politica agricola comuna, precum si in ceea ce priveste aplicarea regulilor comunitare in domeniul veterinar, fito-sanitar si al sigurantei alimentelor.

La Tratatul de aderare a fost anexata o serie de declaratii cu caracter politic, care nu produc efecte juridice: Declaratia comuna a statelor membre ( U.E 25 ) privind libera circulatie a persoanelor; Declaratia comuna a U.E. 25 si a Comisiei Europene privind pregatirile pentru aderare ale Bulgariei si ale Romaniei; Declaratia comuna a Germaniei si Austriei privind libera circulatie a persoanelor; Declaratia Bulgariei privind alfabetul chirilic.

Prin  " Declaratia privind libera circulatie a persoanelor", statele membre isi exprima angajamentul de a spori accesul cetatenilor romani la piata muncii, in vederea accelerarii armonizarii cu acquis-ul comunitar.

"Declaratia privind pregatirea Romaniei si Bulgariei pentru aderare" afirma faptul ca U.E. va continua monitorizarea stricta a aplicarii angajamentelor convenite in negocieri, acordand o atentie deosebita asupra domeniilor justitiei si afacerilor interne, concurentei si mediului.

Bulgaria si Romania au incheiat negocierile de aderare la UE si au aderat impreuna la Uniunea Europeana in ianuarie 2007. Intr-o ceremonie desfasurata la 25 aprilie in Luxemburg, Romania si Bulgaria, impreuna cu tarile membre ale UE, au semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007.

Consiliul europenilor din jurul premierului bulgar Serghei Stanisev a constatat ca integrarea europeana a Bulgariei a ridicat dificultati fara precedent care vor constitui o lectie pentru viitoarele valuri de extindere ale UE. 'Este prima data cand UE trebuie sa depaseasca dificultati atat de mari legate de integrarea unuia dintre statele sale membre', a declarat fostul premier francez Dominique de Villepin (foto), presedinte al Consiliului. 'In acest sens, lectiile desprinse din cazul Bulgariei ar trebui sa ajute institutiile si membrii UE sa faca fata provocarilor legate de viitoarele valuri de extindere, mai ales in Balcanii Occidentali', a adaugat el.

Bulgaria este criticata in special pentru coruptia si criminalitatea nepedepsite din cauza ineficientei sistemului judiciar. Din cauza coruptiei, UE a blocat in anul 2008 500 mil. euro fonduri pentru Bulgaria.

Intr-o Uniune cu 27 de membri, Tratatul de la Nisa si tratatul de aderare prevad un numar total de voturi de 345, cu o majoritate calificata de 225 voturi. Repartizarea voturilor ramane neschimbata, in plus, Romania si Bulgaria vor avea, respectiv, 14 si 10 voturi.

Parlamentul European este organul reprezentativ al celor 450 de milioane de cetateni ai Uniunii Europene. Incepand cu 13 iunie 2004, acesta are 732 membri. S-a decis ca numarul maxim de parlamentari europeni trebuie fixat la 732, cu un prag minim de 5 si respectiv maxim de 99 de deputati pentru fiecare stat membru.

Alocarea locurilor in parlament are la baza o reprezentare degresiva si proportionala a statelor membre. Astfel, statele mici trimit mai multi deputati in PE decat ar trebui daca s-ar lua in considerare strict populatiile statelor respective. Configuratia actuala a Parlamentului European a fost stabilita prin Tratatul de la Nisa, care contine prevederi referitoare la echilibrul puterii si procesul decizional in cadrul Uniunii, in contextul unei structuri cu 27 de State Membre. Astfel ca Bulgaria are un numar de 18 parlamentari europeni.

Datorita faptului ca Bulgaria a intrat in Uniunea Europeana in anul 2007, aceasta nu a luat parte la conducerea Parlamentului European.

FONDURI POSTADERARE:

39% din media PIB pe cap de locuitor a Uniunii.


AGRICULTURA


  Agricultura bulgara ramane un exemplu perfect si instructiv al validitatii conceptului de 'agricultura de subzistenta'. Conceptul nu are neaparat conotatii negative. O asemenea agricultura poate fi perfect functionala intr-o 'economie de tranzitie'. Eroarea, in cazul Bulgariei consta in a judeca agricultura postcomunista din perspectiva unei comparatii cu agricultura intensiva, mecanizata si industrializata a occidentului. Agricultura bulgara functioneaza dupa alte criterii decat cea Occidentala. Aici trebuie, in primul rand, avut in vedere costul extrem de redus al fortei de munca; in agricultura bulgara de subzistenta, varsta medie a agricultorilor este de 62 de ani. Unii economisti contestatari au subliniat faptul ca, dat fiind ca sansele acestor persoane de a gasi un loc de munca in afara agriculturii de subzistenta ar fi egale cu zero, chestiunea eficacitatii economice a acestui tip de agricultura este nerelevanta si ca deci orice profit este un beneficiu net.
Odata cu integrarea in UE f
ermierii din Bulgaria, care sunt supusi unor puternice presiuni si sunt impovarati de datorii, de costurile mari si de preturile  mici la produsele  lor, devin tot mai protestatari in incercarea de a forta guvernul sa vina in ajutorul unui sector care se afla deja "la terapie intensiva" inainte de declansarea crizei financiare si economice. Fermierii sunt nemultumiti de faptul ca o coruptie endemica si birocratia le blocheaza "ancora de salvare" - subventii si asistenta pentru agricultura in valoare de 6,5 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeana (UE) noii tari membre pentru perioada 2007-2013. Multi dintre ei s-au indatorat din greu pentru a-si aduce fermele la standardele UE.

   In prezent, productia lor reprezinta 5-6% din PIB, cu peste un sfert mai putin de cat era pana in anii '90. Odata exportator de produse alimentare, aceasta tara balcanica cu o populatie de 7,6 milioane de locuitori este acum un importator net. In conditiile in care pretul la lapte este scazut iar importurile ieftine, criza economica globala alimenteaza nemultumirea in cele mai sarace tari membre din UE.In Bulgaria, un litru de lapte costa 0,30-0,40 leva la producator, in timp ce pretul in magazine este de 1,60-2,00 leva iar fermierii cumpara mancarea pentru animale la pretul de 0,50-0,60 leva kilogramul.

Drept rezultat, numarul vacilor a scazut la 577.000 de la 700.000, in 2004, si de la peste 1,6 milioane, in anii 1980, in perioada comunismului. Numarul oilor s-a redus la 1,8 milioane anul trecut, de la peste 2,1 milioane, in 2004, si circa 10 milioane, in anii 1980.

   Alte sectoare, precum cel al legumelor si fructelor, sufera de asemenea. Analistii spun ca partea agriculturii la PIB se va reduce la 2-3% in anii urmatori din cauza eficientei scazute si a lipsei investitiilor. Sprijinul scazut acordat in anii 1990 - subventii pentru fermele mici neproductive , taxe vamale mari la importul de alimente si amanarea conformarii la standardele UE - i-a prejudiciat in cele din urma pe producatori.

   Transparency International, reteaua globala anticoruptie, a descris Bulgaria in 2009 drept tara cea  mai corupta  din UE.  "Lucrul cel mai enervant este ca se  vorbeste mult  despre  plata subventiilor UE, dar nimic nu ajunge la noi", a spus Dimitrov care, ca multi altii, a sperat sa acceseze fondurile neinghetate pentru a rambursa creditele contractate.

   Coruptia  nu este  singurul flagel.  Birocratia  excesiva  si lipsa  de  specialisti calificati  in Ministerul Agriculturii au cauzat confuzie in platile UE si au erodat increderea bancilor in finantarea de proiecte din agricultura, spun oficiali din domeniu. Agentia de plati a ministerului a recunoscut la inceputul lui martie faptul ca circa  3.000 de fermieri nu vor primi subventii pe  2008 din cauza unei erori administrative care a descris eronat terenurile lor drept inadecvate

  Masurile de protectie anterioare, printre care interzicerea de proprietari straini ai terenurilor, ia lasat pe fermieri nepregatiti pentru competitia cu piata deschisa a UE, facand din domeniul agricol cel mai sarac sector din economia Bulgariei. "Aceasta problema are efect de bumerang", a spus Gheorghi Angelov, economist la Institutul pentru o Societate Deschisa din Sofia.El a mai precizat ca Bulgaria a avut mai multi producatori de lapte decat Germania dar produce de 25 de ori mai putin lapte.Productivitatea mai scazuta inseamna si preturi mai mari, care au fost un stimulent pentru importurile  de alimente. Chiar si produsele traditionale, precum tomatele si merele, sunt acum importate din tari vecine precum Turcia, Grecia si Macedonia.

In 2009, la doi ani dupa aderare, Parchetul bulgar a anuntat lansarea a 'mai multe sute' de anchete privind fraudele cu fonduri europene. Anchetele au fost initiate dupa ce Curtea Europeana de Conturi a semnalat o lunga serie de nereguli si fraude potentiale. In general, e vorba de agricultori bulgari sau chiar de companii si trusturi agricole suspectate ca si-ar fi umflat, in declaratii, suprafetele agricole sau numarul animalelor pentru care au primit subsidii UE. Ministrul Agriculturii, Valeri Tvetanov, a recunoscut recent ca peste 300 de entitati agricole (333 este cifra oficiala) par a fi facut declaratii exagerate pentru anul 2007, anul aderarii Bulgariei la UE. Parchetul a mai deschis 150 de anchete suplimentare in legatura cu neregulile flagrante si fraudele aparente privind fondurile de preaderare la care Bulgaria continua sa aiba dreptul pana la sfarsitul anului curent.

Majoritatea anchetelor privesc fondurile din cadrul programului SAPARD (fondurile UE destinate agriculturii tarilor candidate). Aici au fost declarate costuri si cheltuieli exagerate pentru achizitiile de utilaje agricole sau pentru modernizarea parcelelor private. In cateva zeci de anchete s-a ajuns deja pana in faza proceselor la tribunal. In consecinta, anul trecut UE a inghetat peste 800 milioane euro din fondurile destinate Bulgariei, dintre care peste 200 milioane suprimate definitiv, toate acestea din pricina fraudelor, in special in agricultura.



TURISMUL


Economia Bulgariei depinde de turism, iar turismul depinde, mai ales, de vecinii tarii. Litoralul si statiunile de schi bulgaresti au atras in 2008 peste 5 milioane de turisti, iar veniturile generate de turism au atins pragul-record de 2,3 miliarde de euro, adica aproximativ jumatate din deficitul comercial al Bulgariei.  Turismul a fost una dintre marile prioritati ale tuturor guvernelor de la Sofia in ultimii 20 de ani.

  In ultimul deceniu, lanturi de macarale arunca umbre arogante pe nisipurile de pe Plaja Insorita, una dintre cele mai cautate statiuni de pe litoralul bulgaresc. Motivul inmultirii scheletelor metalice e simplu: in Bulgaria anului 2008, orice parcela de pamant care da spre litoral e un santier potential. Plaja Insorita se afla in centrul geometric al celor 350 de km de litoral bulgaresc de la Marea Neagra, dar pretutindeni imprejur s-a construit deja atat de mult incat cine vrea sa inalte un nou hotel trebuie sa darame unul mai vechi. Asta, in vreme ce se petrece ceea ce expertii avertizau de la caderea comunismului incoace: sute de hoteluri de pe litoral au ramas goale chiar si in mijlocul sezonului de vara.

   Dupa 8 ani de cifre-record si de incasari masive generate de valurile de turisti straini curiosi, sezonul 2009 a inceput posac, cu gauri uriase in inchirieri si rezervari. De vina au fost, poate, incidentele de anul trecut, cand niste turisti scandinavi au fost agresati de talhari locali, dar anul acesta atat nordicii, cat si pensionarii britanici care veneau de ani de zile in lunile mai si iunie, formand grosul trupelor, au preferat sa-si petreaca vacanta in alta parte. Absenta nemtilor ii aduce, de asemenea, pe patronii hotelurilor la disperare. Usor de inteles de ce: de ani de zile s-a construit atat de masiv incat hotelurile de pe litoralul bulgar ofera acum peste un milion de paturi, intr-un moment in care cine nu figureaza in cataloagele agentiilor de turism e pe cale de a da faliment.

  Din fericire, falimentul e intarziat si carpit gratie romanilor, care au descoperit in mod miraculos litoralul bulgaresc. Sezonul actual pare asadar a fi provizoriu salvat. Potrivit statisticilor oficiale, numarul vizitatorilor romani a crescut in ultimul an cu peste 100%. In ultimele 12 luni, peste 750.000 de turisti romani au vizitat Bulgaria. Multi dintre ei vin doar pentru un weekend sau pentru cumparaturi in supermarketurile bulgaresti, unde produsele alimentare sunt, in general, mult mai ieftine decat cele din Romania, dar foarte multi vin chiar pentru mare (mai ales la Albena) si pentru a se plimba nostalgic prin palatul Reginei Maria din Balcik.

  Turismul e acum dominat de mii de patroni de pensiuni si hoteluri, sate de vacanta, restaurante, magazine si firme de servicii. Paradoxal, in ciuda faptului ca multe hoteluri raman goale, spatiul incepe sa fie o problema pe litoralul bulgaresc. Concurenta dintre hoteluri a dus la reducerea abrupta a pretului camerelor. In 2008 se puteau gasi apartamente cu 25 de euro si se cunosc cazuri cand camerele au fost inchiriate cu 2 euro pe zi. Daca se vine organizat, o saptamana la mare, cu transport cu tot, costa intre 400 si 600 euro.

  In acelasi timp, o alta problema consta in lipsa de calificare a personalului. De cand Bulgaria a intrat in UE, studentii nu se mai ingramadesc sa vina la mare sa lucreze pe nimica toata, ci se duc mai degraba in strainatate. Turismul bulgar nu a excelat niciodata prin calitatea serviciilor. 'Bulgaria nu are nici un viitor in turismul ieftin', a declarat Krasimir Ghergov, presedintele Asociatiei Jucatorilor de Golf. 'De cand am intrat in UE, noi nu mai putem fi in competitie cu destinatiile ieftine cum sunt Turcia sau Dubai, unde se construiesc hoteluri ieftine cu mana de lucru ieftina'. Complexuri hoteliere de lux au fost ridicate in faimoasele statiuni de schi Bansko si Pamporovo, precum si in jurul capitalei, Sofia.Din pacate, atractiile turistice ale Bulgariei sunt situate in special in centrul tarii, fiind greu accesibile la intoarcerea de la mare. Drumurile sunt si acum rele, iar hotelurile de la mare nu se ostenesc sa faca publicitate pentru manastirile de la munte. Principala problema a turismului bulgar de masa, fenomen aparent infloritor, este aceea ca el aduce profituri pe termen scurt, dar putina lume se straduieste sa investeasca pe termen lung. In paralel, s-a dezvoltat enorm turismul de jos, botezat 'turism de masa fara clasa'. Facand un bilant, litoralul bulgar a devenit un fel de scena provinciala pe care evolueaza pensionari, occidentali deprimati si fara bani, vecini snobi sau vulgari din fostele tari surori si tineri de pretutindeni care vin sa bea pe bani putini in climatul bland-corupt intretinut de politia de pe litoral.

  In final, asa cum romanii prefera sa vina in Bulgaria mai degraba decat sa se balaceasca la ei acasa, tot asa, bulgarii s-au saturat de pretentiile domestice si prefera, daca pot, sa-si petreaca vacantele in strainatate. Satui de scumpete ciment pe plaja si aroganta chelnerilor, 1,5 milioane de bulgari s-au dus anul trecut sa-si petreaca vacanta de vara in Turcia, Grecia si Spania.

INDUSTRIA


Industria Bulgariei a ajuns din cauza crizei economice la nivelul anului 1985, potrivit unui studiu facut de Asociatia Industriei Bulgare in colaborare cu Friedrich Ebert Foundation.In 2008, sectorul industrial al Bugariei a obtinut cele mai bune cifre dupa 1988. In doar un an, criza economica mondiala a adus-o cu 24 de ani in urma. In ultimii 11 ani, fondurile salariilor in sectorul industrial au crescut in termeni reali cu 14,6%, cifra considerata de analistii locali ca fiind destul de mica. In acelasi timp, in 2008, productivitatea a fost de patru ori mai mare decat in urma cu 10 ani, in vreme ce cresterea nominala a salariilor a fost de doar 2,5 ori.
Analiza contrazice astfel afirmatiile fostului guvern condus de Serghei Stanisev, conform carora cresterea salariilor a fost mai mare decat cea a productivitatii.

INFRASRUCTURA BULGARIEI

Comisarul european pentru transporturi, Antonio Tajani, a sustinut luni, la Sofia, programul noului guvern bulgar de modernizare a infrastructurilor rutiere si a promis fonduri UE in acest sens. Tajani s-a declarat "convins ca proiectele de infrastructuri sunt necesare pentru dezvoltarea pietei interne a Europei si pentru integrarea Bulgariei in Uniunea Europeana". Aceasta tara, cu o suprafata de 111.000 kilometri patrati, membra UE din 2007, dispune de numai 418 kilometri de autostrada. Doua treimi din reteaua rutiera, cu o lungime totala de 19.425 kilometri, trebuie modernizata, potrivit agentiei guvernamentale insarcinate cu infrastructura rutiera. Guvernul va finanta trei santiere prioritare pana in 2013, a precizat ministrul pentru dezvoltare regionala Rossen Plevneliev. In primul rand, finalizarea autostrazii Trakia, care va lega Sofia de portul Burgas. Autostrada, care face parte din culoarul opt paneuropean, va avea o lungime de 360 de kilometri, dar pana in prezent au fost construiti doar 245 de kilometri. O alta prioritate o reprezinta legarea autostrazii Trakia de principalul punct de frontiera dintre Bulgaria si Turcia, Kapitan-Andreevo.

IMPOZITE SI TAXE


Guvernul a mai facut enorm de mult si in directia reducerii impozitelor in scopul atragerii investitiilor. In ultimul deceniu, impozitele au scazut de la peste 35% din venituri la un prag fix de 10%, aceasta ultima masura fiind introdusa de catre actualul guvern al socialistului Serghei Stanisev. Un efect imediat al acestei masuri a fost cresterea investitiilor directe de la 1,9 miliarde euro in 2000 la 12,4 miliarde in 2007.

Europenii sunt tot mai atenti la miscarile bulgarilor, de vreme ce ambitiile vizeaza transformarea tarii intr-un paradis fiscal al Europei. Modificarile fiscale ale Bulgariei au influentat in sens pozitiv climatul de afaceri de vreme ce ponderea sectorului privat in PIB a crescut de sapte ori in ultimii 16 ani.

    Daca in anii '90 sectorul privat bulgar avea o contributie de 10% din PIB, 16 ani mai tarziu, banii adusi statului din taxele si impozitele platite de companiile private au ajuns sa reprezinte 75% din PIB. Din punct de vedere al conditiilor favorabile pentru dezvoltarea afacerilor, Banca Mondiala plaseaza Romania pe locul 48, in urma Bulgariei, care ocupa pozitia 46. Potrivit raportului, Bulgaria a reusit sa faca cele mai numeroase reforme fiscale in 2006-2007, prin reducerea cotei de impozit pe profit de la 15% la 10%, precum si a contributiilor cu 7%. In aceste conditii, adoptarea unei cote unice de 10% in Bulgaria ar putea sa se reflecte serios in incasari, analistii fiind destul de sceptici in ceea ce priveste atragerea de investitii noi in industrie. Liviu Voinea, director executiv Grupul de Economie Aplicata, considera ca o cota joasa a impozitului pe profit va impulsiona, mai degraba, investitorii existenti sa reinvesteasca.

  Bulgaria ar trebui sa atraga fonduri in valoare de 11 miliarde euro pana in 2013.Pana in acest moment, discutia privind utilizarea fondurilor structurale este prematura, de vreme ce niciuna dintre tari nu a batut in cuie reglementarile necesare. Or, intarzierea utilizarii acestora impiedica startul recuperarii unor decalaje ample fata de tarile dezvoltate.

  Daca ar fi sa ne luam dupa statisticile oficiale, bulgarii ar trebui sa se situeze in varful clasamentului mondial al fericirii. Cand scotocim insa empiric prin realitatea cotidiana, viata bulgarilor apare sub alte culori. E drept ca, atunci cand e privita din afara, Bulgaria, deseori comparata cu un 'azil al saracilor din Europa', pare a se fi schimbat enorm.Problema este insa aceea ca bulgaria a pornit dintr-un punct care se situa atat de jos - daca ne raportam la media europeana a prosperitatii incat, in ciuda progreselor indiscutabile, ea se afla in continuare in urma. Un singur exemplu, pentru a arata cat de relative pot fi statisticile atunci cand cifrele sunt scoase din contextul lor socioeconomic: in ultimul deceniu, salariul mediu s-a dublat in Bulgaria, ceea ce la prima vedere poate parea uluitor. Situatia apare insa altfel daca, in loc sa spunem ca salariul s-a dublat, se citeaza in schimb cifra exacta: salariul mediu in Bulgaria abia daca depaseste 200 de euro pe luna, iar pensiile sunt de doua ori mai mici. Bulgaria are cel mai mic Produs Intern Brut din Europa, care nu reprezinta decat 37% din media europeana, si asta cu toate ca in ultimii ani s-a inregistrat in permanenta o crestere economica anuala de 6%.

NIVELUL DE TRAI

  Eurostat a dat publicitatii un tabel in care au fost clasificate statele membre ale Uniunii dupa nivelul de trai la nivel macroeconomic. Concret, este vorba despre procentul comparativ intre PIB/cap de locuitor din fiecare stat in parte si media unionala. Sunt luate in calcul cifrele de la finele anului 2008. In varful clasamentului nu este nicio surpriza, Luxemburg ocupand primul loc. La mare distanta se afla ocupanta locului 2, Irlanda, al carei PIB pe cap de locuitor este cu 40% mai mare decat media Uniunii.In zona mediana a clasamentului se afla Franta, Spania, Italia, Grecia, Cipru si Slovenia, care nu se situeaza la mai mult de 10% distanta fata de medie. Dintre acestea, Italia este oglinda perfecta a acestui indicator la nivel continental. Nicio surpriza in coada clasamentului, unde Romania si Bulgaria incheie cu un PIB/cap de locuitor sub jumatatea mediei UE.

CLASAMENT UE:

Luxemburg

253%

Irlanda

140%

Olanda

135%

Austria

123%

Suedia

121%

Danemarca

119%

Marea Britanie

117%

Finlanda

116%



Germania

116%

Belgia

115%

Franta

107%

Spania

104%

Italia

100%

UE

100%

Grecia

95%

Cipru

95%

Slovenia

90%

Cehia

80%

Malta

76%

Portugalia

75%

Slovacia

72%

Estonia

67%

Ungaria

63%

Lituania

61%

Polonia

57%

Letonia

56%

Romania

46%

Bulgaria

40%

  Romania si Bulgaria inregistreaza cele mai scazute niveluri de trai din tarile UE. Ambele state prezinta un nivel ridicat al lipsurilor, in privinta standardului de viata, potrivit Eurofound. Bulgaria inregistreaza un punctaj de 3,9 pe indexul lipsurilor, comparativ cu cel al Romaniei, de 3,4. Analiza a luat in calcul sase indici pe care o gospodarie nu si le poate permite - incalzirea adecvata a locuintei, o masa cu carne o data la doua zile, inlocuirea mobilierului uzat, cumpararea de imbracaminte noua, o saptamana de concediu pe an si posibilitatea de a invita la masa prietenii cel putin o data pe luna.

Totusi, fluxul investitiilor straine in Romania a scazut, in prima jumatate din 2007 cu 8,7% fata de perioada similara a anului trecut, in timp ce in Bulgaria trendul este crescator. In ultimele opt luni insa, Bulgaria a stiut sa fructifice mai bine potentialul Uniunii Europene si atrage in continuare mai multe fonduri europene decat Romania", spune Jean Pierre Vigroux - senior partener South Est Europe PricewaterhouseCoopers.

  Potrivit unor estimari realizate de Economist Intelligence Unit (EIU) referitor la ISD in perioada 2007-2011, Romania ocupa locul 30 (cu o valoare medie anuala de 5,5 miliarde euro), depasind Bulgaria (locul 53, cu 4,1 miliarde euro). Referitor la investitiile straine directe pe cap de locuitor, in intervalul 2007-2011, Bulgaria este pe locul 39 cu 243 de euro pe cap de locuitor.

  Pe de alta parte, Economist Intelligence Unit a comparat cat de favorabil este mediul de afaceri din diferite tari pentru atragerea investitiilor straine. Bulgaria se situeaza abia pe locul 44. Pietele cu cel mai mare ritm de dezvoltare din ultimii ani, care si-au pastrat pozitia si dupa momentul integrarii in UE, sunt sectorul bancar, retailul si imobiliarele.

PIATA MUNCII

Un indicator relevant al unei economii dezvoltate il constituie procentajul persoanelor care activeaza in zona serviciilor. In timp ce media pe UE este de 30,3%, Romania are doar 16,5% din forta de munca in servicii, mult sub ponderea bulgarilor -

23% dintre acestia activeaza in servicii. Bulgaria are un procent de 8% de forta de munca in agricultura, afladu-se la doar doua procente peste media europeana. Specialistii bulgari reprezinta 28% din populatia activa, ceea ce inseamna ca Bulgaria dispune de o forta de munca mai bine pregatita cerintelor UE.

Somajul

Chiar daca se afla in scadere de la luna la luna, rata somajului in Bulgaria este destul de mare. La nivelul lunii august, somajul se afla la cota 7%. Ceea ce inseamna ca disponibilitatea fortei de munca este mai mare in Bulgaria, iar acele companii straine care intentioneaza sa intre in acest moment pe piata din Bulgaria nu vor intampina probleme cu gasirea de personal - mai ales necalificat.

Salarii

Costurile cu forta de munca ale companiilor din Bulgaria au crescut cu 14,6% in al doilea trimestru de dupa aderare, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit Institutului european de statistica Eurostat. In primele sapte luni de la momentul aderarii la UE, salariul mediu net din Bulgaria a crescut cu aproximativ 10% in euro.

Potrivit unui studiu salarial realizat de compania Mercer in Bulgaria, cele mai mari cresteri salariale in ultimul an s-au inregistrat pentru top management si specialisti.Bulgarii si romanii isi impart ultimele doua locuri din UE in ceea ce priveste salariul.

SECTORUL BANCAR

  Primele trei banci din Bulgaria - UniCredit, DSK, divizie a bancii ungare OTP, si Bulgarian American Credit Bank - au cumulat in prima jumatate a anului 2009 profituri nete de 117,2 milioane de euro. Totalul activelor bancilor bulgaresti a insumat circa 16 miliarde euro.

  "Piata bulgara a crescut in ultima perioada, mai ales datorita dezvoltarii creditului imobiliar. Diferenta este ca abia in prezent incepe sa se dezvolte creditul de consum. Bulgaria este la acest capitol cu doi-trei ani in urma Romaniei", spune Levon Hampartzoumian, presedinte UniCredit Bulgaria.

Gradul de penetrare bancara este mai mare in Romania decat in Bulgaria. Aproape jumatate din romanii cu varsta de cel putin 15 ani (48%) au avut relatii cu cel putin o banca din Romania, proportie mult superioara celei din Bulgaria (39%).

La finele anului 2006, Bulgaria era mai bine situata decat Romania in privinta densitatii retelei bancare. Tara vecina inregistra un numar de 319 unitati la un milion de locuitori, in timp ce reteaua bancara din Romania avea 204 unitati la un milion.

ECOLOGIA BULGARIEI


Astazi, dupa intrarea in UE, ecologia este rareori prezenta in dezbaterile publice din Bulgaria. Desi au fost create o serie de ONG-uri care se ocupa de protectia mediului inconjurator, este limpede ca guvernele care s-au perindat pana acum la Sofia, indiferent de tendinta lor politica, nu au facut mare lucru pentru motivarea populatiei. Pe de o parte, acele ONG-uri nu reusesc sa se faca auzite cu adevarat de catre populatie, iar pe de alta parte, guvernul nu a reusit sa arate ca ar avea o strategie convingatoare in acest domeniu.
Bulgaria a ratificat Protocolul de la Kyoto si s-a angajat sa respecte obiectivele cifrate in document in legatura cu reducerea cantitatilor de CO2 eliberate in atmosfera. La asta se adauga si  angajamentele, mult mai ambitioase, luate in cadrul Uniunii Europene (faimosul 20-20-20, reducerea emisiilor de CO2 cu 20% pana in 2020, la care se adauga atingerea pragului de 20% de energie reciclabila). Cu toate astea, Bulgaria a fost in mod foarte serios avertizata in cateva randuri (ultima oara in noiembrie 2008) de catre Comisia Europeana pentru faptul ca nu aplica in mod satisfacator legislatia europeana in legatura cu protectia mediului inconjurator. Doua importante dosare par sa nu avanseze in mod satisfacator. Unul este gestiunea deseurilor menajere in capitala, Sofia. Celalalt dosar nesatisfacator tine de nerespectarea directivei europene asupra protejarii pasarilor migratoare, stabilita in cadrul Programului Natura 2000. Nici acest subiect nu a reusit inca sa mobilizeze populatia.

CRIZA MONDIALA

  Bulgaria este acum una dintre putinele tari europene in care economia functioneaza ca inainte de actuala criza economica planetara. Economia Bulgariei continua sa creasca, desi nu in ritmul accelerat din ultimii ani, finantele publice par solide, iar somajul a crescut doar foarte putin. E ca si cum aceasta tara, cea mai saraca din UE, si-ar fi dezvoltat un soi de imunitate impotriva crizelor si crahurilor. Momentul in care Bulgaria a capatat acea imunitate a fost, fara doar si poate, prabusirea sistemului bancar in 1997, cand inflatia a atins pragul de 600%. In urma colapsului sistemului bancar, guvernul de atunci a fost nevoit sa introduca regulamente foarte stricte pentru a evita repetarea unui asemenea dezastru. Reformele impuse de FMI incepand din 1997 au creat o atmosfera de stabilitate financiara care a inceput foarte repede sa atraga investitori straini, in paralel cu privatizarea accelerata impusa de premierul liberal de atunci, Ivan Kostov.
'In prezent, ne aflam in partea cea mai de jos a crizei, dar masurile anticriza luate de guvern incep sa dea rezultate. Bulgaria va incheia anul cu cel mai bun rezultat fiscal din Uniunea Europeana, iar in 2010 ar putea fi singura tara care sa respecte criteriile de la Maastricht', a spus ministrul bulgar de finante, Simeon Diankov.Pe de alta parte, cifrele releva o prudenta bugetara accentuata. Anul 2008 a fost incheiat cu un excedent bugetar, protejand mult mai bine bulgarii de efectele crizei economice internationale. Nu insa si personalul bugetar care a fost rapid diminuat ca numar, cu 15% in anul 2009, ca principala masura anticriza. La nivelul taxelor si impozitelor, Bulgaria a pastrat neschimbate cota unica de 10% pentru persoanele fizice si juridice si TVA de 20% pentru anul 2010.Au crescut, in schimb, accizele pentru jocurile de noroc de la 10% in 2009 la 15% in 2010, dar a scazut cu 2% contributia patronatelor pentru fondul de pensii. Pentru primul pilon obligatoriu de pensii se platesc contributii de 22,5%, din care angajatului ii revin 9,8% si 12,7% angajatorului/patronul.

CRIME NEREZOLVATE

  Bulgaria detine in Europa recordul crimelor nerezolvate: peste 120 de asasinate de tip mafiot comise si ramase nerezolvate in cele doua decenii scurse de la caderea comunismului.De doua decenii incoace, criminalitatea organizata a devenit singurul lucru care functioneaza bine in Bulgaria. Nu pentru importanta sa cantitativa sau numerica. Cifrele raman inca modeste, in comparatie cu ceea ce se intampla in alte tari postcomuniste. Statisticile situeaza Bulgaria undeva pe la mijlocul scarii criminalitatii in Europa, iar lumea interlopa bulgara nu se poate compara cu Camorra italiana sau cu mafia rusa. Ceea ce este insa particular in Bulgaria este absenta cvasitotala a legii, lipsa de reactie sau reactia moale a autoritatilor. Lucrul se explica lesne, daca stim ca sferele puterii si protipendada financiara au radacini adanci in lumea crimei organizate. Atat bulgarii insisi, cat si partenerii externi ai Bulgariei au privit cu neputinta la consolidarea criminalitatii de-a lungul celor doua decenii ale tranzitiei.

  Bulgaria este supusa unei monitorizari mai stricte decat cea care vizeaza Romania, intrucat criminalitatea este mai importanta pe malul drept al Dunarii, decat pe cel stang. 'Lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate nu a produs rezultate in Bulgaria', constata anul trecut Comisia Europeana in raportul sau anual despre Bulgaria. 'Desi s-a progresat in cateva cazuri si s-a facut o mare publicitate in jurul «razboiului impotriva coruptiei», acele cazuri reprezinta o parte neinsemnata a problemei criminalitatii.'






loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie


Mediul de savana
Clisura Dunarii
GEOGRAFIA RESURSELOR SI ECONOMIA MEDIULUI
PARCURI SI REZERVATII NATURALE DIN ROMANIA
Piatra Craiului
SUBCARPATII SI MEDIILE SUBCARPATICE
MEDIILE DIN ZONA RECE
Carpatii Curburii
Resursele Oceanului Planetar
Judetul Maramures












loading...