Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Fizica


Index » educatie » Fizica
» MASURAREA REZISTENTEI OHMICE A INFASURARILOR


MASURAREA REZISTENTEI OHMICE A INFASURARILOR




MASURAREA REZISTENTEI OHMICE A INFASURARILOR

1. Scopul probei

  Masurarea rezistentelor ohmice ale infasurarilor unui transformator reprezinta o verificare pentru definirea calitativa a acestuia.

Astfel, prin masurarea rezistentei ohnice se urmareste;

- determinarea valorilor reale ale rezistentelor ohmice a infasurarilor

- verificarea calitatii lipiturilor sau sudurilor facute la conductoare;

- verificarea calitatii contactelor la comutatorul de reglaj si la bornele de record ( treceri izolate );

- verificarea scoaterii si legarii corecte a prizelor de reglaj al tensiunii

- depistarea eventualelor intreruperi la conductoarele bobinelor ;

- punerea in evidenta a scurtcircuitelor nete intre spire sau alte defecte care se reflecta sensibil in valoarea rezistentei ohmice;

2. Aparatura si metode de masurare




Masurarea rezistentelor ohmice a infasurarilor se executa prin metoda caderii de tensiune( metoda voltmetrului si ampermetrului , in current continuu) sau prin metoda puntii.

2.1.Metoda caderii de tensiue ( met. voltmetru, ampermetru)

Datorita simplitatii ei, aceasta metoda este cea mai folositǎ.

Ca principiu se bazeazǎ pe legea lui ohm. Rezistenta Rx fiind determinata prin caderea de tensiune U masurata la bornele infasurarii in regim stabilizat si curentul I prin infǎsurare, cu relatia :Rx = U/I

Schemele pentru masurarea rezistentei ohmice ale infasurarilor transformatoarelor prin metoda voltmetru – ampermetrusunt date in fig. IV.1;2, in care:

U – sursa de current continuu – baterie auto de mare capacitate , 12 V sau 24 V;

A – ampermetru cl. 0,1– 0,2 – 0,5:

V – voltmetru cl. 0,1 – 0,2 – 0,5 (rezistenta interna cit mai mare ):

R – rezistenta reglabila:

Fig. IV.1 reprezinta schema “aval” pentru masurarea rezistentelor de valoare mica ( de ordinal ohmilor sau sub un ohm).

In acest caz ampermetrul masoara atit curentul care trece prin infǎsurare , cat si consumul voltmetrului .

In cazul rezistentelor  de valoare micǎ , consumul voltmetrului este neglijabil ( erorile date de aceasta neglijare sunt mici).

Valoarea corectata a rezistentei infasurarii este data de relatia

Rx = XXX, in care:

U – tensiunea citita pe voltmetrul legat direct la bornele trafo.

I – curentul citit pe ampermetru.

rv – rezistenta interioara a voltmetrului .

Fig. IV .2 reprezintǎ schema “ amonte “ , pentru mǎsurarea  rezistentelor de valoare mare.

In acest caz consumul voltmetrului nu se mai poate neglija , drept pentru care se leagǎ inainte de ampermetru , in schimb el mǎsoara cǎderea de tensiune si pe rezistenta ampermetrului si pe conductoarele de legaturǎ .

Pentru rezistente mari se pot neglija atat rezistenta ampermetrului cat si a cordoanelor de legǎturǎ ( aceastǎ neglijare neconducand la erori mari ).

La limita inferioarǎ de mǎsurare a metodei ( ordinul ohmilor ) sunt necesare corectii astfel valoarea corectatǎ a rezistentei infǎsurǎrii este datǎ de relatia ;

Rx = U/I - ( ra + rc) in care ;

U, I – tensiunea si curentii mǎsurati ;

ra – rezistenta interioarǎ a ampermerului ;

rc – rezistenta cablurilor de legǎturǎ ;

Voltmetrul se va conecta in circuit si se va citi numaidupǎ stationarea acului indicator al ampermetrului pe valoarea stabilizatǎ , care se va nota.

In cazul mǎsurǎri rezistentelor ohmice cu inductantǎ mare , se forteazǎ stabilizarea curentului  folosind o rezistentǎ aditionalǎ reglabilǎ Rreg. in circuitul de alimentare .

In momentul aplicǎrii tensiunii rezistenta Rreg. este  adusǎ la valoarea minimǎ si scurtcircuitatǎ prin comutatorul de suntare .Pe mǎsurǎ ce curentul I creste se deschide comutatorul de suntare si se mǎreste treptat valoarea rezistentei Rreg.

2.2  Metoda puntii

Pentru determinarea rezistentei infǎsurǎrilor se vor folosi punti simple sau duble ( dupǎ ordinal se mǎrime al rezistentelor de mǎsurat) utilizabile la determinarea rezistentei circuitelor cu inductantǎ

Puntea simplǎ tip. Wheastone, fig. IV.3 se foloseste la mǎsurarea rezistentelor peste 1 ohm.

Deoarece la rezistenta care se mǎsoarǎ se adaugǎ si rezistenta conductoarelor de legǎturǎ si a contactelor , precizia de mǎsurare a uneiasemenea punti , este de 0,1-0,3% si se recomandǎ a se folosi numai la probele de control al rezistentelor de valori mari.

Puntea dublǎ Thomson fig. IV.4. reduce influentele arǎtate la puntea simplǎ la minim. Se foloseste la mǎsurarea rezistentelor infǎsurǎrilor transformatoarelor de mare si foarte mare putere cu tensiuni relative joase.

Precizia puntii (eroare de cca ± 0,005%) depinde de rezistenta de comparatie etalon folositǎ, care trebuie sǎ fie de acelasi ordin de mǎrime ca si rezintenta mǎsuratǎ.

2.2.1. Puntea Wheastone – Thomson cu rezistentǎ interioarǎ de curent continuu tip. PWTh – cl. 0,1

Fig. IV.5 prezintǎ panoul frontal

Mǎsurarea rezistentelor in domeniul 10…..10 (7)  ohmi ( schema puntii Wheastone)

Accesorii necesare:

-         sursǎ de tensiune continuǎ 0 – 70 V ;

-         indicator de nul electronicsau galvanometru ;

Efectuarea mǎsurǎtorii

-   se conecteazǎ sursa de alimentare la bornele B, comform tabelului IV.1

-         se conecteazǎ indicatorul de nul la boernele I next.;

-         seconecteazǎ rezistenta de mǎsurat la bornele Rx;

-         se introduc fisele in lǎcasele Wh, a si b, comform tabelului IV.1 ;

Mǎsurarea se efectueazǎ prin apǎsarea clapei “ MASURARE “si reglarea din decadele R panǎ se obtine echilibrul.

Valoarea rezistentei se calculeazǎ ;

Formula

Tabelul IV.1 – Raportul intre bratele a si b si tensiunea sursei  de alimentare.





Mǎsurarea rezistentelor ( schema puntii THOMSON) in intervalul 10 2 – 10 -4 ohmi

Accesorii necesare

-sursǎ de current continuu ( acumulator de 2 – 4 V cu o capacitate de 100 – 200 Ah sau sursǎ de curent continuu stabilizatǎ de putere corespunzǎtoare )

- indicator de nul sau galvanometru ;

- comutator pentru schimbarea sensului curentului in circuitul rezistentei care se mǎsoarǎ ;

Efectuarea mǎsurǎtorii

-         Se conecteazǎ   rezistenta de mǎsurat la bornele Rx;

-         Se introduce fisele in lǎcasele ‘Th ‘ si ‘a=b’;

-         Se conecteazǎ rezistenta etalon Re, conform tabelului IV.2;

2.      Conditii de executie a probelor

In timpul mǎsurǎrii rezistentei ohmice se noteazǎ temperatura infǎsurǎrii , care se considerǎ a fi una din valorile ;

-temperatura uleiului in straturile superioare ;

-temperatura mediului ambiant;

Se va avea o grijǎ deosebitǎ ca diferenta intre temperatura uleiului in partea de sus si cea din partea de jos a transformatorului sǎ fie foarte micǎ .

Se va nota , de asemenea , rezistenta fiecǎrei infǎsurǎri si bornele intre care sa efectuat mǎsurarea .

Se mǎsoarǎ rezistentele intre faze ( intre bornele de linie ) .

Dacǎ existǎ bornǎ pentru neutru , in loc de mǎsurarea rezistentelor intre bornele de linie, se vor mǎsura rezistentele pe faze , dacǎ rezistenta circuitului bornei neutrului nu depǎseste 2 % din rezistenta pe fazǎ a infǎsurǎrii .

Pentru efectuarea de mǎsurǎtori de precizie a rezistentei infǎsurǎrilor in current continuu e necesar a se respecta urmǎtoarele conditii ;

-         numǎrul de contacte in circuit sǎ fie cat mai mic

-         cele fixe sǎ fie bine strinse. Suprafetele de contact sǎ fie bine curǎtate , iar suprafata si presiunea contactelor realizate sǎ fie suficient de mare pentru a asigura o rezistentǎ de contact cit mai micǎ .

-         conectarea voltmetrului se va face cu conductoare etalonate de rezistentǎ cit mai micǎ , iar circuitul de curent sǎ fie separat de cel de tensiune si realizat din cordoane etalonate de sectiune corespunzǎtoare  ( calculatǎ  la o densitate de curent de 4A/mmp) .

-         se recomandǎ ca aparatele sǎ fie de sistem magneto-electric , clasǎ de precizie 0,2-0,5 ;

-         voltmetrul se va conecta in circuit dupǎ stabilizarea curentului si mai intii se va deconecta voltmetrul si apoi se va intrerupe circuitul de mǎsurǎ ;

-         atit la inchiderea cit si la deconectarea circuitului de mǎsurǎ , rezistenta reglabilǎ se va gǎsi pe pozitia de rezistentǎ maximǎ .

3.      I NTERPRETAREA REZULTATELOR

Rezistentele infǎsurǎrilor diferitelor faze mǎsurate pe aceleasi prize nu trebuie sǎ difere intre ele sau fatǎ de datele din fabricǎ cu mai mult de 2%, conform PE 116/84.

Pentru a fi comparabile valorile rezistentelor mǎsurate la diverse temperaturi se pot raporta la o altǎ temperaturǎ cu formula ;

Rt2=Rt1 x  235+t2




  235+t1  in care;

Rt2 – rezistenta calculatǎ pentru temperatura t2;

Rt1 – rezistenta mǎsuratǎ la temperature t1;

t2 – temperatura pentru care se recalculeazǎ rezistenta mǎsuratǎ la temperatura t1

Eroarea dintre fazele cu valori extreme, pe acelasi plot se calculeazǎ cu relatia;

Formula

-         in care;

in cazul in care se obtin asimetrii mari , peste 2% , intre valorile mǎsurate pe faze sau intre bornele de linie se cautǎ cauzele care pot fi ;

-         suduri sau legǎturi necorespunzǎtoare ale conductoarelor ;

-         contactele la comutatorul de ploturi-ruptor sau selector oxidate sau dereglate ;

-         in cazul mai multor conductoare in paralel ,unul sau mai multe conductoare pot fi legǎturi la comutatorul de ploturi incorect executate sau rupte;

-         rupte ;

-         spire scurtcircuitate;

De retinut cǎ nu intotdeauna prin mǎsurarea rezistentelor ohmice se poate depista cu certitudine o sudurǎ slabǎ sau o crǎpǎturǎ, sau fisuri in conductorul bobinajului. De aceea, in scopul stabilirii exacte a defectului se mai efectueazǎ;

-         verificarea raportului de transformare ;

-         proba de mers in gol ;

-         proba de scurt circuit ;

4.          Mǎsuri specifice de protectie a muncii

  In plus se vor respecta urmǎtoarele mǎsuri specifice;

-         mutarea cordoanelor de mǎsurǎ de la o infǎsurare la alta se va face numai cu mǎnusi electroizolante de cauciuc pentru lucrul la I.T.;

-         se vor lua mǎsuri suplimentare de consolidare a conductoarelor care alimenteazǎ infǎsurarea , care se vor monta in asa fel incit sǎ se evite deschiderea accidentalǎ a circuitului de curent

-         se interzice ca mǎsuratorile sǎ se execute pe capacul transformatorului

-         personalul care se urcǎ pe transformator, pentru executarea montajului, va folosi scǎri adecvate , centuri de sigurantǎ si cǎsti.

Personalul autorizat sǎ efectueze mǎsurǎtori de rezistentǎ ohmicǎ in Laboratorul de incercǎri electrice Trafo Mari este dat in anexa IV.I

Mǎsurarea se executǎ de cǎtre o echipǎ formatǎ din cel putin douǎ persoane, din care una grupa III ( sef lucrare ) iar cealaltǎ , executant ( grupa II ).







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Fizica


Astronomie


Analiza fizico-chimica a apei din sursa de cercetat
CONCEPTE GENERALE ASUPRA ELECTROMAGNETISMULUI
Efectul fotoelectric
NOTIUNI FUNDAMENTALE DE METROLOGIE
Lentile subtiri - Determinarea distantei focale a unei lentile convergente subtiri
MASURAREA TANGENTEI UNGHIULUI DE PIERDERI DIELECTRCE ( tg δ ) A IZOLATIEI COMPLEXE A INFASURARILOR
RETROEMISIE DE ELECTRON
Oscilatorul liniar armonic
PROIECT Clasa a X a fizica - Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit
Bariera de potential