Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
fizica, formule, legi, legea lui, referate, proiecte, teme, exercitii la

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Fizica


Index » educatie » Fizica
Exprimarea compozitiei masei de reactie


Exprimarea compozitiei masei de reactie



Exprimarea compozitiei masei de reactie

Consideratii teoretice

Se cunosc numeroase modalitati de exprimare a compozitiei sistemelor chimice sub forma de concentratii (molare, normale, molale etc.), fractii (molare, de masa) sau rapoarte. Cateva dintre cele mai utilizate forme de exprimare a concentratiei sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1. Forme de exprimare a concentratiei pentru un sistem format din doi componenti A si B

concentratia

definitie/unitate de masura

simbol

faza lichida

faza gazoasa

fractie molara

kmolA/(kmolA+kmolB)

x

y

fractie de masa

kgA/(kgA+kgB)

fractie molara relativa

kmolA/kmolB

X

Y

fractie de masa relativa

kgA/kgB

Trecerea de la o forma de exprimare a concentratiei la alta este adesea necesara pentru rezolvarea problemelor sau pentru efectuarea bilanturilor de materiale in etapa de proiectare. In tabelul 2 sunt prezentate relatiile care permit trecerea de la un mod de exprimare a concentratiei la altul pentru un amestec de doi componenti A si B (MA, MB reprezinta masele moleculare ale componentului A, respectiv B).

Tabel 2 Relatii de transformare intre diversele tipuri de concentratii

Component A

x

X

x

-

-

X

-

-

Fie o reactie chimica a carei ecuatie stoechiometrica este:

υ1A1 + υ2A2 υ1A1

si careia ii corespunde ecuatia caracteristica:

[A1 + I1]lq + [A2 + I2]lq [A1 + A1+ A2 + I1+ I2]lq

in care A1, A2 reprezinta reactantii, A1 produsul de reactie, I1, I2 materialele inerte, iar υ1, υ2, respectiv υ1 reprezinta coeficientii stoechiometrici ai reactantilor, respectiv produsului de reactie.

Ecuatia caracteristica pune in evidenta prezenta materialelor inerte care nu participa la direct la reactie, nu se regasesc in ecuatia stoechiometrica, dar apar in bilantul de materiale.

Pe baza ecuatiei stoechiometrice se defineste gradul de transformare al

Folosind relatia de definitie a gradului de transformare se poate exprima numarul de moli ai fiecarui component participant la reactie:

Pentru numarul de moli de inert I1 si I2 sunt valabile relatiile:

Numarul de moli total din masa de reactie finala nT se poate calcula cu relatia:

Daca se tine seama ca:

pentru numarul total de moli se poate scrie expresia:

Compozitia fiecarui component din masa de reactie finala se poate exprima in functie de concentratiile initiale (usor de masurat) si de gradul de transformare al unui component. Pentru exprimarea compozitiei se pot folosi diverse moduri de exprimare a concentratiei, cele mai frecvente fiind fractiile molare (tabelul 3) si fractiile de masa (tabelul 4).

Tabelul 3 Compozitia masei de reactie in fractii molare

Component

Initial

Final

A1

A2

A1

I1

I2

Pe baza ecuatiilor algebrice de bilant de masa in unitati molare se pot scrie ecuatiile de bilant in unitati de masa:

Pentru numarul de moli de inert I1 si I2 sunt valabile relatiile:

Tabelul 4 Compozitia masei de reactie in de masa

Component

Initial

Final

A1

A2

A1

I1

I2

Aplicatii



Fizica


Astronomie

Problema rezolvata (inferenta)
CONCEPTE GENERALE ASUPRA ELECTROMAGNETISMULUI
Hemodinamica: Curgerea lichidelor, legea lui Poiseuille
Contractia musculara. Lucrul mecanic maxim dezvoltat de muschi in contractia mulsculara.
Solvirea gazelor. Coeficientul de solubilitate a gazelor si legea lui Dalton pentru solvirea gazelor.
Spatiul si timpul in mecanica clasica newtoniana. Sistemul de referinta
Conceptele fundamentale ale fizicii actuale
Sisteme static nedeterminate - metoda analitica de integrare a ecuatiei fibrei medii deformate
COMPENSAREA UNGHIURILOR ORIZONTALE MASURATE DUPA METODA SCHREIBER
Efectul fotoelectric





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate