Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme
Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» Programa de practica pedagogica


Programa de practica pedagogica


P R O G R A M A

DE PRACTICA PEDAGOGICA PENTRU STUDENTII

UNIVERSITATII “POLITEHNICA“ DIN BUCURESTI

1.1. Obiective specifice



Practica pedagogica a studentilor contribuie la formarea competentei de educator, capabil sa realizeze cu elevii activitati instructiv-educative eficiente. In acest sens, in cadrul practicii pedagogice se urmaresc:

a) formarea capacitatii studentilor de a opera cu informatiile de la disciplinele de specialitate si din domeniul stiintelor educatiei;

b) formarea deprinderilor de a proiecta si de a realiza efectiv cu elevii activitati de predare-invatare;

c) formarea capacitatilor si deprinderilor de a aplica metodologiile active si tehnologiile noi de predare si invatare, de a intelege trasaturile definitorii ale variatelor forme sub care se prezinta actul invatarii;

d) formarea capacitatii de a aprecia si evalua activitati instructiv-educative practice proprii si ale colegilor de practica;

e) dezvoltarea deprinderilor de manuire a mijloacelor de invatamant, a diferitelor materiale din domeniul specialitatii;

f) initierea in tehnica activitatilor instructiv-educative desfasurate in cadrul laboratoarelor, atelierelor si cabinetelor;

g) formarea capacitatii de a cunoaste si caracteriza personalitatea elevilor;

h) initierea studentilor in organizarea activitatilor educative cu elevii menite sa determine asimilarea valorilor etice, experienta sociala si comportamentele pozitive definitorii ale societatii.

1.2. Continutul practicii pedagogice

Practica pedagogica cuprinde urmatoarele genuri de activitati:

a) Activitati de cunoastere generala a scolii: cunoasterea organizarii scolii, a activitatilor metodice si de perfectionare, a cabinetelor, laboratoarelor, atelierelor-scoala, bibliotecii, internatului, cantinei etc.; cunoasterea formelor de conlucrare a scolii cu familia si colectivitatea locala; cunoasterea documentelor de planificare si organizare a activitatii instructiv-educative din scoala (4 ore).

b) Activitati instructiv-educative de observatie, cu caracter demonstrativ, desfasurate in clase, cabinete, laboratoare, ateliere, la cadrele didactice stabilite de conducerea unitatii scolare de aplicatie (8 ore).

c) Asistente la activitati metodice ale catedrelor, consiliilor pedagogice, comisiei dirigintilor, comisiei de instruire practica si, dupa posibilitati, la actiuni cultural-educative ale elevilor (8 ore).

d) Pregatirea si sustinerea efectiva de catre studenti a lectiilor de proba si a lectiei finale (22 ore).

e) Elaborarea fisei de caracterizare psihopedagogica a unui elev, dupa modelul din indrumar (4 ore).


2. ORGANIZAREA PRACTICII PEDAGOGICE

La toate facultatile Universitatii “Politehnica” din Bucuresti, practica pedagogica se desfasoara in semestrele 5 si 6 (anul III), cate 2 ore saptamanal.

Practica pedagogica a studentilor se efectueaza la grupurile scolare industriale si colegiile nationale din municipiul Bucuresti cu statut de “scoli de aplicatie”. Acestea sunt reprezentative pentru complexul de activitati didactico-educative care intra in atributiile viitorilor profesori.

Scolile de aplicatie, directorii coordonatori si profesorii-indrumatori se stabilesc anual de catre Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, la solicitarea Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic din U.P.B.

Participarea studentilor la practica pedagogica se realizeaza in 2 ore saptamanal, pe tot parcursul anului scolar.

O grupa care efectueaza practica pedagogica are in componenta sa 8-12 studenti. Din cauza spatiului de invatamant restrans al scolilor de aplicatie, grupa de studenti este divizata in subgrupe de 3-4 studenti.

Practica pedagogica a studentilor se realizeaza fie de-a lungul intregului an scolar, fie comasat, pe o durata de cca 2-3 saptamani, prin programarea succesiva a subgrupelor. In ambele situatii este obligatorie cuprinderea activitatilor specifice si realizarea obiectivelor practicii pedagogice.

Instruirea studentilor in legatura cu sarcinile ce le revin in cadrul practicii pedagogice si repartizarea lor la scolile de aplicatie se realizeaza de catre personalul didactic al Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic, in cadrul orelor de Didactica specialitatii, si la Cabinetul de metodica si practica pedagogica al Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic din U.P.B. (corpul R, camerele 318, 319).

Studentii se vor prezenta la directorul coordonator al practicii pedagogice din scoala de aplicatie. Cu acest prilej, vor fi stabilite disciplina de invatamant si profesorul metodist sub indrumarea caruia se va efectua practica pedagogica.

2.1. Sarcinile studentilor practicanti:

- participarea la instructajul efectuat de personalul didactic din Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic cu privire la continutul, organizarea si desfasurarea practicii pedagogice, precum si cu privire la sarcinile ce le revin in asigurarea eficientei acesteia;

- asistarea la lectii demonstrative tinute de profesorii-indrumatori de la disciplinele de specialitate din scolile de aplicatie;

- asistarea la lectiile colegilor din grupa de practica pedagogica si la analiza acestora;

- asigurarea materialului didactic necesar desfasurarii lectiilor de proba si finala;

- alcatuirea proiectelor didactice pentru fiecare lectie de proba si finala;

- sustinerea lectiilor de proba si finala, in prezenta profesorilor-indrumatori ai practicii pedagogice;

- efectuarea activitatii de cunoastere a unui elev si intocmirea fisei de caracterizare psihopedagogica a acestuia;

- consemnarea intr-un caiet personal (caietul de practica) atat a activitatilor la care asista cat si a celor pe care le organizeaza si sustin pe parcursul practicii, orientandu-se dupa fisele-model anexate in prezentul indrumar.

2.2. Atributiile profesorilor-indrumatori din scolile de aplicatie

Profesorii-indrumatori, stabiliti de catre Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, sunt agentii calitatii practicii pedagogice, atat ca purtatori ai culturii de specialitate, cat si ca detinatori ai cunostintelor din domeniul stiintelor educatiei si ai deprinderilor didactico-metodice.

Contributia profesorilor-indrumatori din scolile de aplicatie la practica pedagogica a studentilor, care-i pregateste pentru profesia didactica, se concretizeaza in:

- planificarea activitatilor instructiv-educative de observatie, practice, de proba si finale ale studentilor;

- indrumarea stiintifica, de specialitate si metodica a studentilor practicanti, in vederea alcatuirii proiectelor de lectii si a bunei desfasurari a practicii pedagogice in ansamblul sau;

- asistenta la lectiile de proba si finale ale studentilor;

- analiza si aprecierea lectiilor practice de proba si finale si a celorlalte activitati sustinute de studenti.

2.3. Planificarea activitatilor de practica pedagogica

Pentru desfasurarea in bune conditii a practicii pedagogice, studentul isi va planifica activitatile din scoala de aplicatie potrivit datelor din anexa nr. 1.


3. DESFASURAREA PRACTICII PEDAGOGICE

3.1. Activitatea de cunoastere generala a scolii

Pentru a se integra in activitatea de invatamant, studentii trebuie sa se familiarizeze si sa cunoasca:

- structura organizatorica a unitatilor scolare;

- factorii de decizie si atributiile acestora in activitatea administrativa si de conducere a procesului instructiv-educativ din scoala.

Pentru asigurarea pregatirii de specialitate si a instruirii practice, in scoli sunt amenajate cabinete, laboratoare si ateliere-scoala. Studentii vor urmari sa cunoasca:

- baza materiala, dotarea tehnica, gradul de modernitate al acestora;

- tipurile de activitati, functionalitatea cabinetelor, precum si modul de programare si organizare a activitatii;

- normele de securitate si protectie impotriva accidentarii elevilor.

De asemenea, studentii se vor informa in legatura cu existenta in cadrul scolii a bibliotecii, cabinetului de asistenta psihopedagogica etc.

3.2. Asistentele la lectiile demonstrative

Lectiile si activitatile demonstrative sunt activitati instructiv-educative sustinute de profesorii-indrumatori, la care asista studentii practicanti.

Asistentele la activitati demonstrative in scoala ofera studentilor posibilitatea de a cunoaste si studia conditiile concrete in care isi vor sustine lectiile de proba si finale:

- obiectivele instructiv-educative ale disciplinelor de invatamant din unitatea scolara in care isi desfasoara practica pedagogica;

- nivelul exigentei fata de pregatirea teoretica si practica;

- gradul de dotare a scolii cu mijloace de invatamant si material didactic;

- ambianta socioafectiva in cadrul colectivelor scolare etc.

Studentii, in calitate de viitori profesori, se familiarizeaza, in acelasi timp, cu problemele procesului de invatamant.

Pentru fiecare activitate didactica demonstrativa la care asista, studentul consemneaza in caietul de practica o serie de date privind desfasurarea activitatii respective:

- continut;

- strategii didactice;

- rezultate;

- lectii de proba si finale sustinute de colegii din grupul de practica etc.

De regula, activitatatile didactice demonstrative (lectii, lucrari in laborator, instruire practica, activitate educativa) sunt urmate de discutii ale profesorului-indrumator cu studentii.

La inceputul unei discutii, profesorul-indrumator prezinta studentilor aspecte cu privire la modul de pregatire si realizare a activitatii. Studentii pot pune intrebari pentru a-si clarifica problemele legate de continutul si strategia activitatii respective. Profesorul raspunde eventualelor intrebari, controleaza si apreciaza consemnarile studentilor, dand indrumari pentru activitatea lor didactica viitoare.

Concluziile desprinse din discutie vor fi consemnate de student.

In scopul asigurarii unei eficiente sporite a asistentelor, se prezinta, in continuare, un model orientativ de insemnari de la o lectie demonstrativa. Pentru intocmirea fiselor consacrate acestei activitati, studentii se vor ghida dupa acest model de insemnari, inregistrand fidel date semnificative in legatura cu continutul, desfasurarea activitatii la care asista, insotite de observatii si propuneri proprii.

Fisa cu insemnarile studentului la lectiile la care asista va cuprinde date referitoare la:

- modul de realizare a obiectivelor lectiei;

- strategia didactica adoptata;

- activizarea clasei de elevi;

- promovarea metodelor activ-participative din cadrul procesului de predare-invatare;

- folosirea fiselor de lucru;

- moduri de organizare a activitatii elevilor;

- tehnici de evaluare a rezultatelor scolare etc.

3.3. Pregatirea si sustinerea lectiilor de proba si finale

Pentru fiecare lectie de proba sau finala studentii isi alcatuiesc proiecte de lectii.

Proiectul fiecarei lectii se prezinta spre analiza si aprobare, cu cel putin doua zile inaintea sustinerii lui la clasa, mai intai profesorului-indrumator de specialitate din unitatea scolara de aplicatie si apoi unui cadru didactic de pedagogie din U.P.B., in cadrul orelor de consultatie de la Cabinetul de metodica si practica pedagogica.

Pentru elaborarea proiectelor de lectii si sustinerea acestora, studentii practicanti sunt obligati:

- sa consulte diversele variante de structuri de proiecte de lectie existente la Cabinetul de metodica si practica pedagogica din U.P.B. si in Indrumarul de practica pedagogica;

- sa studieze programa si manualul disciplinei de predare;

- sa cunoasca nivelul de pregatire si particularitatile elevilor clasei la care vor sustine lectiile;

- sa asigure lectiilor practice sustinute un continut corespunzator, sa foloseasca materialul didactic necesar si metodologia didactica adecvata;

- sa se prezinte la clasa bine pregatiti si intr-o tinuta corespunzatoare muncii de profesor.

Lectiile practice de proba si finale sunt analizate de subgrupa de studenti practicanti, cu participarea profesorilor metodisti indrumatori.

Pe baza cunostintelor insusite in cadrul pregatirii teoretice si a datelor, informatiilor dobandite in activitatea de practica observativa din scoala de aplicatie, studentul isi pregateste lectiile pe care le va sustine.

Pentru a proiecta si organiza in detaliu activitatea pe care o va desfasura cu elevii, studentul trebuie sa stie ce actiuni va intreprinde in prealabil, in ce constau acestea si care este succesiunea lor.

In urma stabilirii datelor cu privire la lectia pe care o va sustine (clasa, tema, subiectul lectiei, data sustinerii etc.), studentul va intreprinde urmatoarele demersuri:

- va studia programa scolara si manualul;

- va analiza, din punct de vedere logic si psihologic, continutul invatarii (cunostintele pe care le va preda) si va stabili obiectivele si sarcinile didactice;

- va stabili strategia de predare- invatare si evaluare;

- va elabora proiectul lectiei (in calitatea acestuia de sinteza a demersurilor anterioare), stabilind relatii intre continuturi - sarcini didactice – obiective - metode si mijloace de invatamant, precum si succesiunea situatiilor de invatare pe care le va organiza la clasa.

3.3.1. Studierea programei si a manualului

Prin studierea programei scolare si a manualului, studentul va avea in vedere urmatoarele aspecte:

- va stabili locul lectiei sale in sistemul de lectii de la disciplina la care preda, locul si importanta cunostintelor pe care le va preda in ansamblul pregatirii profesionale a elevilor;

- va identifica si va inventaria cunostintele, notiunile (insusite anterior de catre elevi) care stau la baza intelegerii cunostintelor noi, si pe care trebuie sa le reactualizeze;

- va identifica si inventaria cunostintele pe care elevii le vor insusi in activitatea ulterioara, si a caror intelegere depinde de cele pe care el le preda, pentru a asigura conditiile de transfer in invatare;

- va stabili tipul de lectie (de comunicare, de formare a deprinderilor, mixta etc.).

Toate aceste date, la care se adauga cele dobandite in practica observativa (cu privire la nivelul de pregatire si de motivare al elevilor), vor putea fi folosite oportun in etapa de stabilire a strategiei de predare-invatare.

3.3.2. Analiza continutului lectiei

Analiza continutului activitatii de invatare presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

- identificarea continutului activitatii de invatare, in conformitate cu obiectivele si continuturile prevazute in programa scolara;

- divizarea si organizarea continutului in jurul unor idei principale, secvente, arii de continut, pentru care se vor stabili obiectivele operationale;

- stabilirea ordinii de parcurgere a elementelor de continut si identificarea relatiilor dintre ele.

3.3.3. Stabilirea obiectivelor operationale

In proiectarea activitatii didactice la disciplinele de specialitate, obiectivele se stabilesc in functie de:

- competentele specifice unui profil de pregatire;

- cunostintele pe baza carora se formeaza competentele respective;

- nivelul pregatirii teoretice si practice a elevilor.

Obiectivele pedagogice sunt rezultate partiale, urmarite in cadrul fiecarei discipline si al fiecarei lectii, care conduc la dobandirea competentelor profesionale.

Obiectivele vor fi astfel formulate incat sa evidentieze:

- comportamentul pe care trebuie sa-l dobandeasca elevul, exprimat in termeni de conduita observabila si masurabila;

- conditiile in care se va produce comportamentul (de exemplu, ce ajutor va primi elevul in timpul desfasurarii acestuia);

- criteriile de reusita.[1]

3.3.4. Construirea strategiilor de predare-invatare presupune:

- selectarea metodelor de invatamant;



- alegerea mijloacelor de invatamant;

- stabilirea modalitatilor de organizare a activitatii didactice;

- alegerea variantei de lectie.

3.3.5. Elaborarea probelor de evaluare

Evaluarea rezultatelor scolare se realizeaza prin probe orale, scrise sau practice.

Construirea probelor de evaluare se face prin raportare la obiective, in asa fel incat toate acestea sa fie atinse. Criteriile de evaluare trebuie sa fie clar precizate.

Proba de evaluare insoteste proiectul de lectie.[2]

3.3.6. Redactarea proiectului de lectie

Toate datele se centralizeaza in elaborarea proiectului de lectie, ce va contine doua parti: date generale si desfasurarea lectiei.

Proiectul se recomanda a se intocmi cat mai detaliat. El va fi transpus in practica.[3]

3.3.7. Recomandari pentru sustinerea lectiilor

Eficienta unei lectii este asigurata, in primul rand, de masura in care studentul isi pregateste cu minutiozitate, pana in cele mai mici detalii, desfasurarea activitatii la clasa. In al doilea rand, eficienta este asigurata daca studentul reuseste sa transpuna in practica demersurile pe care le-a stabilit in proiectul lectiei.

Prezentam, pentru orientarea generala a studentilor, un ansamblu de reguli ce trebuie respectate consecvent in sustinerea lectiilor:

§         Pregatiti-va lectiile in cele mai mici detalii si desfasurati-le dupa o structura care sa apara foarte clara elevilor dvs.

§         Exersati utilizarea aparaturii si familiarizati-va cu experientele (demonstratiile) pe care le veti face, inainte de inceperea lectiei.

§         Pregatiti-va sa aveti la indemana material suplimentar, pentru a raspunde nevoilor specifice de invatare ale elevilor foarte buni, dar si ale celor foarte slabi.

§         La inceputul programului, sositi in clasa inaintea elevilor. Pregatiti aparatura si echipamentele necesare inainte de inceperea lectiei.

§         Asistati la intrarea elevilor in clasa.

§         Asteptati sa se faca liniste inainte de a incepe sa va adresati clasei.

§         Tineti minte si folositi numele elevilor dvs.

§         Incepeti predarea noii lectii suscitand interesul si curiozitatea elevilor; mentineti-le interesul pe tot parcursul lectiei, prin diferite modalitati.

§         Adresati elevilor instructiuni si cerinte clare.

§         Fiti mobil, deplasati-va calm prin sala de clasa.

§         Invatati sa va controlati tonul si vocea.

§         Priviti la clasa in timp ce vorbiti si invatati cum sa o explorati cu privirea.

§         Insusiti-va tehnica punerii de intrebari pertinente si eficace.

§         Insusiti-va arta de a doza si de a folosi bine timpul alocat lectiei dvs., astfel incat sa parcurgeti toate etapele pe care le-ati prevazut si sa nu-i retineti pe elevi din timpul pauzei.

§         Folositi tehnici de predare cat mai variate.

§         Dati teme pentru acasa diferentiate si adecvate diferitelor categorii de elevi din clasa dvs.

§         Tratati-i pe elevi in asa fel incat sa le induceti convingerea ca aveti incredere in ei si ca ii considerati responsabili pentru munca lor.

§         Cultivati-le increderea ca pot apela la ajutorul dvs. pentru depasirea dificultatilor personale.

§         Anticipati problemele disciplinare si actionati rapid.

§         Fiti ferm si consecvent in aplicarea eventualelor sanctiuni.

§         Evitati conflictele.

§         Precizati cu claritate si insistati asupra standardelor (exigentelor) dvs. personale.

§         Folositi umorul in mod constructiv, ori de cate ori aveti prilejul.

§         Incepeti predarea obiectului dvs. de studiu prin a va arata ferm in cerinte, pentru a deveni treptat mai concesiv.

Aplicatie:

Incercati sa clasificati regulile de mai sus dupa importanta pe care le-o acordati, punand fiecareia dintre ele un numar de ordine. Motivati prioritatile acordate.

3.4. Analiza lectiilor sustinute in practica pedagogica

Fiecare lectie sustinuta de catre studenti este urmata de analiza acesteia.

Prin analiza lectiei, conceputa ca o reconstituire a activitatii in aspectele sale esentiale, se are in vedere ca studentii sa-si dezvolte urmatoarele capacitati:

- de a analiza cauzele reusitelor si nereusitelor dintr-o lectie si de a emite judecati de valoare cu privire la activitatea desfasurata;

- de a argumenta opiniile pe baza cunostintelor de psihologie, de pedagogie, de metodica si de specialitate;

- de a regandi activitatea analizata in functie de situatiile concrete aparute in timpul lectiei.

Analiza lectiilor este un bun prilej de initiere si largire a experientei didactice, de exersare a simtului responsabilitatii, a initiativei si creativitatii studentilor.

La analiza lectiilor participa cadre didactice care indruma practica pedagogica si membrii grupului de studenti practicanti.

Analiza lectiilor de proba este condusa de profesorul metodist din scoala (profesorul de specialitate).

Analiza lectiilor finale este condusa de cadrul didactic universitar de pedagogie sau metodica, in colaborare cu profesorul metodist din scoala.

Analiza lectiilor de proba si finale presupune urmatoarea succesiune de interventii:

- autoanaliza intreprinsa de studentul care a sustinut lectia;

- observatiile, propunerile si concluziile studentilor din grupul de practica;

- observatiile, propunerile, concluziile si aprecierile cadrelor didactice.

In final, cadrele didactice stabilesc nota si o trec, sub semnatura, pe proiectul lectiei precum si in fisa de evidenta a notelor obtinute de catre student la practica pedagogica:

- nota pentru caietul de practica;

- nota pentru caracterizarea psihopedagogica a unui elev;

- media generala.

In analiza lectiei se au in vedere urmatoarele aspecte:

Ø   pregatirea lectiei in raport cu tipul si structura acesteia:

- modul in care a fost conceput proiectul si au fost asigurate conditiile de desfasurare a lectiei;

- daca structura corespunde tipului de lectie ales;

- daca etapele lectiei au avut o pondere echilibrata in acord cu continutul si obiectivele urmarite;

- daca lectia a constituit un tot unitar si s-a respectat logica disciplinei de studiu si logica psihopedagogica;

Ø   continutul de specialitate al lectiei:

- concordanta cunostintelor predate - sub raportul volumului si calitatii - cu programa, manualul, specializarea elevilor si nivelul lor de pregatire;

- organizarea si succesiunea logica a cunostintelor;

- corectitudinea si nivelul stiintific al acestora ;

Ø   metodica desfasurarii lectiei :

- eficacitatea metodelor, procedeelor, mijloacelor de invatamant folosite in realizarea obiectivelor urmarite;

- preocuparea pentru a asigura caracterul activ, euristic al activitatii de invatare;

- masura in care s-a realizat reactualizarea cunostintelor anterioare, legatura acestora cu noile cunostinte si cu cerintele profesionalizarii;

- preocuparea pentru sistematizarea, consolidarea cunostintelor si operarea cu acestea;

- ritmul desfasurarii activitatii de predare;

- modul in care au fost folosite tabla si alte mijloace de invatamant;

- calitatea temei de acasa si modul in care a fost propusa.

Ø   atitudinea studentului in timpul lectiei :

- tipul de relatii cultivate (autoritariste, de colaborare si incurajare) si atmosfera instituita in clasa;

- masura in care a reusit sa cunoasca elevii si sa colaboreze cu ei ;

- priceperea de a comunica efectiv cu elevii, de a capta si mentine atentia acestora ;

- modul de exprimare, claritatea si concizia exprimarii;

- ritmul vorbirii, intensitatea vocii si a gesturilor;

- capacitatea de adaptare la starea psihica a elevilor ;

Ø   activitatea si comportarea elevilor :

- in ce masura au fost atenti, interesati;

- nivelul de pregatire si participare pe parcursul lectiei ;

- masura in care au inteles cunostintele predate de student ;

Ø   aprecierea generala privind rezultatele studentului la lectie:

- sinteza reusitelor si nereusitelor lectiei;

- sublinierea aspectelor de care este necesar sa tina seama studentul in cariera de profesor inginer.

3.5. Cunoasterea si caracterizarea psihopedagogica a elevilor

Formarea si dezvoltarea personalitatii elevului in cadrul procesului instructiv-educativ din scoala depinde intr-o mare masura de gradul de cunoastere a fiecarui elev de catre profesori (in special de catre profesorii-diriginti).

Cunoasterea personalitatii elevilor constituie o conditie deosebit de importanta atat pentru buna desfasurare a procesului de invatamant, cat si pentru orientarea si selectia profesionala a elevilor.

Studentul care efectueaza practica pedagogica in scolile de aplicatie trebuie sa intocmeasca o fisa de caracterizare psihopedagogica a unui elev, pentru a se familiariza cu problematica si metodologia activitatii de cunoastere a personalitatii elevilor. In cadrul acestui proces, studentul trebuie sa aiba in vedere faptul ca personalitatea umana este o imbinare unitara, dinamica si nonrepetitiva a trasaturilor fizice si psihice, relativ stabile, influentate de factori biologici, sociali si mai ales educationali, care caracterizeaza individualitatea concreta a omului in dezvoltarea, activitatea si conduita sa.

Cunoasterea personalitatii elevului implica atat studierea particularitatilor sale fizice, starea sanatatii, mediul sociocultural si educativ familial si extrafamilial, conditiile materiale de viata, cat si aspecte referitoare la activitatea psihica, la insusirile personalitatii, la conduita, precum si recomandari pentru activitatea educativa ulterioara si pentru orientarea scolara si profesionala a acestuia.

In acest sens, in cadrul activitatii instructiv-educative cu elevii, studentul, cu sprijinul profesorului-indrumator din scoala de aplicatie, isi va indrepta atentia asupra unui elev, pe care il va cunoaste si il va caracteriza, urmarind permanent manifestarile lui, atat in timpul activitatilor didactice cat si al celor extradidactice.

In munca de cunoastere a elevului, studentul va utiliza ca metode de investigatie indeosebi observatia, apoi convorbirea (cu elevul, cu profesorul-diriginte si cu ceilalti profesori), chestionarul, analiza produselor activitatii elevului, analiza documentelor scolare, diverse modalitati de ancheta etc.

Datele culese in urma aplicarii metodelor de investigatie vor fi consemnate, fiind apoi prelucrate, interpretate; concluziile vor fi inscrise in fisa de caracterizare psihopedagogica a elevului.

Operatia de elaborare a caracterizarii psihopedagogice a elevului trebuie sa respecte mai multe conditii:

- consemnarea datelor esentiale, tipice;

- se vor face referiri la tendintele dezvoltarii trasaturilor psihice sau ale personalitatii in ansamblu, pentru a permite educatorului alegerea celor mai potrivite cai si mijloace, care sa asigure evolutia elevului in sensul dorit;

- se vor evidentia atat particularitatile pozitive, cat si cele negative ale personalitatii elevului, pentru a fi avute in vedere de profesori in activitatea instructiv-educativa;

- intocmirea caracterizarii sa se sprijine pe un material variat si suficient, pentru a nu trage concluzii eronate in privinta personalitatii elevului;

- caracterizarea se va elabora ca o expunere sistematica si sintetica, al carei continut va respecta un plan bine stabilit.

Folosind metodele de cunoastere a personalitatii elevului, studentul va intra in posesia unor date multiple despre acesta. Datele despre elev astfel obtinute, prelucrate si interpretate, vor fi prezentate intr-o fisa de caracterizare.[4]



[1] De exemplu, in predarea cunostintelor despre cutite de strung se pot stabili urmatoarele obiective:

O1: elevul sa identifice toate elementele constructive ale oricarui cutit de strung care i se pune la dispozitie;

O2: elevul sa recunoasca tipul de cutit si unghiurile de forma si pozitie ale acestuia, pe scheme ce reprezinta operatia de strunjire cu cutit lateral, frontal si de retezat, standardizate.

[2] Exemplele sunt date in modelele orientative de proiecte de lectii prezentate in anexa nr. 2.

[3] In anexa nr. 2 sunt inserate modele orientative de proiecte de lectii pentru: lectia de transmitere de cunostinte; lectia de formare de priceperi si deprinderi; lectia mixta.

[4] Structura orientativa a fisei de caracterizare psihopedagogica a elevului se afla anexa nr. 3.



loading...




Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate

Didactica


Gradinita
Poezii cantece


PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA - Marimi invers proportionale
Consiliere si orientare
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICA EDUCATIE PLASTICA - Compozitie figurativa
PROIECT DIDACTIC CLASA: a V-a Limba si literatura romana - Caracterizarea personajelor din opera literara „Caprioara” de Emil Garleanu
Proiect Didactic CLASA: I Matematica Recunosc ce-am invatat!
PROIECT DE LECTIE CLASA a VI-a Istorie - Lumea la inceputul mileniului II
EFECTELE APRECIERII (NOTARII) REZULTATELOR SCOLARE
Probleme si limite ale metodei experimentale. raportul de cercetare
Moduri de organizare a procesului de invatamant
Proiect didactic - Biologie animala Clasa : a-VI-a - Nevertebrate pluricelulare- VIERMI INELATI












loading...