sa inteleaga si sa utilizeze sistemul pozitional de formare a numerelor naturale mai mici decat 1 000 000

reprezentarea prin obiecte sau desene a oricarui numar mai mic ca 1 000 000;

reprezentarea grupurilor de obiecte sau desene prin numere potrivite;

reprezentarea numerelor punand in evidenta sistemul pozitional de scriere a cifrelor; trecerea de la o forma de reprezentare la alta;

numararea cu start si pas dat, crescator si descrescator, cu si fara sprijin in obiecte sau desene. Gruparea si regruparea obiectelor sau a desenelor in functie de pasul numararii;

scrierea unui numar ca o suma de produse in care unul dintre factori este 10 sau 100;

jocuri de numarare cu obiecte in care grupurile de cate 10, 100, s.a.m.d. se inlocuiesc cu un alt obiect;

jocuri de numarare pentru a pune in evidenta ideea de schimburi echivalente;

compararea numerelor prin evidentierea cifrei sau cifrelor semnificative ca pozitie;

sa scrie, sa citeasca, sa compare, sa ordoneze, sa faca estimari folosind numere naturale mai mici decat   1 000 000

reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor studiate;

compararea, ordonarea, rotunjirea numerelor utilizand modele semnificative (figuri geometrice de pozitionare, numaratoare pozitionala etc.);

sa efectueze operatii de adunare si de scadere cu numere mai mici decat 10 000:

fara trecere peste ordin

cu trecere peste ordin

rezolvarea de probleme de adunare si de scadere in care numerele sunt date prin simboluri: puncte, cerculete, figuri geometrice de pozitionare etc.

folosirea proprietatilor adunarii pentru efectuarea unor calcule rapide;

observarea legaturilor intre adunarea si scaderea numerelor naturale; efectuarea probei;

exercitii de calcul cu numere naturale, urmarind respectarea ordinii efectuarii operatiilor si folosirea corecta a parantezelor;

exercitii de calcul folosind proprietatile operatiilor;

exercitii semnificative, care sa scoata in evidenta avantajele folosirii proprietatilor operatiilor cu numere; exercitii care sa evidentieze faptul ca scaderea nu este comutativa si nici asociativa;

folosirea proprietatilor operatiilor pentru efectuarea unor calcule rapide;

observarea legaturilor intre operatiile cu numere naturale; efectuarea probei;

efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult doua cifre pe principiul "preluarii stafetei", implicand majoritatea elevilor clasei;

sa efectueze operatii de inmultire si impartire cu numere naturale mai mici decat 100

verificarea cu ajutorul reprezentarilor simbolice a operatiilor de inmultire, impartire;

exercitii de calcul cu numere naturale, urmarind respectarea ordinii efectuarii operatiilor si folosirea corecta a parantezelor;

exercitii de calcul folosind proprietatile operatiilor;

exercitii semnificative, care sa scoata in evidenta avantajele folosirii proprietatilor operatiilor cu numere; exercitii care sa evidentieze faptul ca impartirea nu este nici comutativa si nici asociativa;

folosirea proprietatilor operatiilor pentru efectuarea unor calcule rapide;

observarea legaturilor intre operatiile cu numere naturale; efectuarea probei;

efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult doua cifre pe principiul "preluarii stafetei", implicand majoritatea elevilor clasei.

sa recunoasca si sa descrie forme plane si spatiale, sa clasifice obiecte si desene dupa criterii variate

decuparea unor figuri desenate;

identificarea formelor plane si a formelor spatiale pe modele fizice, desene sugestive si in mediul inconjurator;

desenarea formelor plane cu sablon sau/si cu mana libera;

descrierea unor figuri plane si a unor corpuri cu observarea varfurilor, laturilor, fetelor;

sortarea obiectelor dupa forma lor;

identificarea interiorului si exteriorului unei figuri;

desenarea unor modele geometrice simple utilizand simetria;

sa descopere, sa recunoasca si sa utilizeze corespondente simple si succesiuni de obiecte sau numere asociate dupa reguli date

completarea unor siruri de simboluri sau de numere ordonate dupa o anumita regula;

crearea de siruri pe baza unor reguli date;

exercitii de adunare si inmultire cu acelasi numar;

"ghicirea regulii" pentru o corespondenta de tip aditiv sau multiplicativ;

gasirea elementelor celei de a doua multimi, fiind date elementele primei multimi si regula de corespondenta;

gasirea elementelor primei multimi fiind date regula de corespondenta si elementele celei de a doua multimi;

sa exploreze modalitati de efectuare a inmultirii sau impartirii in 0‑1000 folosind diferite tipuri de grupari si reprezentari

utilizarea de desene / scheme / reprezentari pentru a clarifica modul de calcul;

jocuri de numarare;

grupari de obiecte / desene pentru evidentierea operatiilor;

sa estimeze ordinul de marime al rezultatului unui exercitiu cu cel mult doua operatii prin rotunjirea numerelor pentru a limita erorile de calcul

utilizarea axei numerelor pentru a preciza daca un numar este "mai indepartat" sau "mai apropiat" de un altul;

constientizarea erorilor posibile prin propunerea unor exercitii si probleme cu erori tipice, usor de observat si cu un anumit grad de relevanta (de exemplu: suma a doua numere naturale nu poate fi mai mica decat unul dintre numere);

sa exploreze modalitati variate de a compune si descompune numere naturale mai mici decat 1000

explorarea sistematica a posibilitatilor de descompunere a numerelor naturale pe baza operatiilor de adunare, scadere, inmultire, impartire (cu si fara sprijin in reprezentari);

identificarea sau crearea de scheme pentru descompuneri echivalente ale unui numar; utilizarea acestor scheme pentru calcule mintale;

identificarea si aplicarea unor reguli si scheme pentru efectuarea adunarilor, scaderilor, inmultirilor si impartirilor;

sa rezolve si sa compuna probleme de tipul: ?±a=b sau ?±a<b, a si b numere mai mici ca 1 000, sau de tipul ? c=d; ?:c=d unde c 0, d este multiplu al lui c, in intervalul de numere naturale de la 0 la 100

recunoasterea situatiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea unor operatii de adunare, scadere, inmultire, impartire ("cu atat mai mult", "cu atat mai putin", "de atatea ori mai mult", "de atatea ori mai putin"; "sunt n obiecte, cate p pe fiecare rand", "se distribuie in mod egal n obiecte la p persoane" etc.);

crearea de probleme utilizand tehnici variate: cu sprijin concret in obiecte pornind de la numere date; fara sprijin;

crearea de probleme pornind de la exercitii si invers; transformarea problemelor in exercitii;

crearea de probleme pornind de la expresii simbolice (a+b=x, a-b=x, etc.);

analiza partilor componente ale unei probleme;

analiza cuvintelor care sugereaza operatii aritmetice, inclusiv a celor derutante;

schimbarea componentelor unei probleme fara ca tipul de problema sa se schimbe;

transformarea problemelor de adunare in probleme de scadere si invers, a celor de scadere in probleme de adunare;

schimbarea numerelor dintr-o problema data, cu pastrarea tematicii;

transformarea problemelor pastrand numerele neschimbate;

stimularea cresterii treptate a vitezei de operare cu numere prin propunerea de competitii intre elevi si prin probe date intr-un interval de timp precizat initial;

sa foloseasca simboluri pentru a pune in evidenta numere necunoscute in rezolvarea de probleme

rezolvarea de exercitii variate care solicita aflarea unui numar necunoscut notat in diverse moduri (litere, simboluri)

rezolvarea ecuatiilor utilizand modelul balantei, incercari, proba operatiei;

sa utilizeze instrumente si unitatile de masura standard si nonstandard pentru lungime, capacitate, masa, timp si unitatile monetare in situatii variate

compararea masurilor unor marimi;

ordonarea unor obiecte date, in functie de lungimea, grosimea, intinderea sau forma lor;

utilizarea instrumentelor si a unitatilor de masura potrivite (standard si nonstandard) pentru efectuarea unor masuratori;

plasarea in timp a unor evenimente;

ordonarea unor imagini in functie de succesiunea derularii lor in timp;

citirea ceasului, reprezentarea pe un ceas model a diverse ore;

inregistrarea activitatilor desfasurate intr-un interval de timp;

scrierea datei (zi, luna);

recunoasterea valorii monedelor si a bancnotelor;

efectuarea de schimburi echivalente cu monede si bancnote; compararea sumelor de bani;

sa colecteze date, sa le sorteze si sa le clasifice pe baza unor criterii date, sa le organizeze in tabele

colectarea si prelucrarea datelor culese

reprezentarea datelor prin diagrame simple;

interpretarea datelor prin compararea numerelor implicate, gasirea de asemanari si deosebiri, extragerea unor in-formatii particulare semnificative;

descrierea de situatii ce reprezinta evenimente sigure (de exemplu: "Dintr-o punga cu bile pe care sunt scrise numerele 4, 10, 28, 30 pot intotdeauna sa iau o bila cu numar par" etc.), imposibile ("Cel mai inalt om de pe pamant are opt metri" etc.), probabile ("Maine ploua") etc.;

generarea de exemple care sa ilustreze evenimente sigure, posibile sau imposibile.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa exprime clar si concis semnificatia calculelor facute in rezolvarea unei probleme

exercitii de transpunere a unor enunturi simple din limbaj matematic simbolic in limbaj cotidian;

exercitii de transpunere a unor enunturi simple din limbaj cotidian in limbaj matematic;

justificarea alegerii demersului de rezolvare a unei probleme;

utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele si pasii de rezolvare a unei probleme.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa manifeste initiativa in a transpune diferite situatii in context matematic, propunand modalitati diverse de abordare a unei probleme

exercitii - competitie de gasire a cat mai multe solutii la anumite probleme;

transpunerea unui context problematic in problema sau exercitiu;

imaginarea unui context problematic pornind de la un exercitiu dat;

sa depaseasca blocaje in rezolvarea de probleme, sa caute prin incercare-eroare noi cai de rezolvare

compararea modalitatilor diferite pentru rezolvarea unei situatii problema;

argumentarea modalitatilor diferite pentru rezolvarea unei situatii problema;

sa manifeste un comportament adecvat in relatiile cu colegii dintr-un grup de lucru in cadrul activitatilor practice de rezolvare de probleme

jocuri - competitie intre grupuri.

discutarea, in perechi sau in grup, a solutiilor gasite pentru rezolvarea unor exercitii sau probleme,

Obiective de referinta

Sugestii de activitati de invatare

sa indice asemanari si deosebiri dintre corpuri pe baza unor observatii proprii

observarea unor corpuri solide si lichide si compararea proprietatilor acestora pentru a stabili care dintre ele iau forma vasului in care sunt puse;

selectarea unor mostre de corpuri/obiecte dupa diferite criterii: forma, marime, culoare, stare de agregare, materialul din care sunt confectionate, intrebuintari;

prezentarea unor filme, diapozitive, planse in scopul identificarii caracterelor comune organismelor care alcatuiesc o grupa taxonomica: mamifere, pasari, insecte, reptile, pesti;

relationarea unor structuri de baza din organismul uman si din alte organisme, cu functiile acestora (de exemplu: digestia are loc in stomac, radacinile absorb apa, dintii faramiteaza hrana, plamanii sunt importanti pentru respiratie etc.);

prezentarea unor imagini ilustrand dintii unor animale, pentru a identifica erbivore si a carnivore;

realizarea unor colectii de mostre de materiale naturale/prelucrate si identificarea caracteristicilor acestora: forma, culoare, stare de agregare, duritate, transparenta etc.;

prezentarea unor scurte texte informative, povesti, povestiri, in scopul identificarii partilor componente la plante si animale, al identificarii locatiilor surselor de apa si a utilizarilor acesteia;

prezentarea unor filme, diapozitive pentru descrierea modului in care caderea apelor este folosita pentru producerea electricitatii, morile de vant transforma energia vantului in energie mecanica, se produce energie termica in termocentrale, hrana constituie sursa de energie pentru activitatea organismului si material pentru crestere si refacere;

sa ordoneze obiecte, organisme, fenomene si evenimente pe baza unor criterii date

gruparea materialelor dupa caracteristici observate: transparenta, duritate, flexibilitate, utilizari in gospodarie, in constructii etc. si clasificarea acestora in naturale si prelucrate;

selectarea unor corpuri cu proprietati potrivite utilizarii in scopuri precizate;

identificarea corpurilor vii si nevii, pe baza unor criterii ca:, miscarea, hranirea, inmultirea;

clasificarea animalelor in mamifere, pasari, pesti, reptile, insecte;

caracterizarea anotimpurilor dupa temperatura medie, precipitatii, vant, durata zilei si a noptii etc.;

identificarea unor schimbari/evenimente din viata plantelor, a animalelor si a omului, dupa variatia unor caracteristici identificate (ciclul zi-noapte, cele 4 anotimpuri etc.) ;

clasificarea surselor de apa dupa locatie, utilizari etc.;

ordonarea etapelor circuitului apei in natura;

alegerea, dintr-o lista, a unor alimente care fac parte dintr-o dieta sanatoasa;

sa comunice in forme diverse observatii si comparatii asupra corpurilor studiate si asupra experimentelor realizate

descrierea verbala sau in scris (prin desene, modele, constructii etc.) a unor caracteristici specifice corpurilor si fenomenelor din mediul inconjurator;

realizarea unor colectii de plante sau parti componente ale acestora, insecte etc. dupa anumite criterii ;

colectarea de date, din surse variate, privind evolutia lumii vii (aparitia si disparitia unor vietuitoare, dinozaurii si cauzele probabile ale disparitiei lor);

realizarea unui proiect pe tema surselor de energie si a utilizarilor acestora;

realizarea unor colaje, desene, reportaje pe teme legate de mentinerea starii de sanatate;

descrierea unor situatii privind efectele interventiei omului in natura: avantajele si dezavantajele interventiei sale;

prezentarea rezultatelor observatiilor si a experientelor, a experimentelor, investigatiilor efectuate, intr-o maniera personala, in clasa cat si in afara ei (comunicari stiintifice, reviste scolare etc.);

Obiective de referinta

Sugestii de activitati de invatare

sa inregistreze in forma grafica observatii ale unor fenomene si procese din mediul inconjurator

observarea repetata a unor transformari ale corpurilor aflate in mediul inconjurator (pozitia soarelui, inghetul/dezghetul etc.) pe parcursul unor perioade de timp;

completarea periodica a unor fise de observatii cu informatii despre fenomene si procese ce se produc in mediul inconjurator, prin bifari, desene, simboluri, scurte descrieri;

completarea unor scheme eliptice care sa descrie succesiunea unor fenomene si procese in circuitul apei in natura;

selectarea observatiilor esentiale din datele inregistrate;

reprezentarea in forma grafica (tabele de inregistrare, grafice, diagrame simple, scheme) a unor date obtinute experimental ;

sa masoare cu instrumente conventionale si neconventionale, comparand rezultatele cu propriile estimari

estimari ale duratelor unor fenomene pe baza unor caracteristici proprii cunoscute (puls, ritm respirator, ritm de deplasare);

efectuarea unor masuratori ale unor fenomene naturale (ploi, ninsori, cresterea unui animal sau a unei plante);

masurarea temperaturii exterioare cu ajutorul unui termometru de camera si inregistrarea acesteia in scopul determinarii modului de variatie in timpul unei zile;

compararea rezultatelor masuratorilor cu propriile estimari;

sa deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru

efectuarea unor experiente de sfaramare a solidelor, de scurgere a lichidelor pentru a demonstra ca starea de agregare ramane constanta in anumite circumstante;

efectuarea unor experiente prin care solidele se transforma in lichide la incalzire (gheata se topeste) sau invers, pentru a demonstra ca starea de agregare se poate modifica in anumite circumstante;

efectuarea unor experiente simple pentru punerea in evidenta a caracteristicilor apei (culoare, gust, miros, stare de agregare), aerului (culoare, gust, miros, stare de agregare), solului (culoare, stare de agregare, permeabilitate);

efectuarea unor experiente simple pentru punerea in evidenta a aerului (umflarea unui balon, ventilatia cu un evantai etc.);

efectuarea unor experiente simple referitoare la corpurile vii (crestere si dezvoltare, inmultire, hranire);

efectuarea unor experimente care vizeaza cresterea si dezvoltarea unor vietuitoare in conditii de laborator (influenta luminii, a apei, a diferitelor tipuri de soluri, a muzicii, a zgomotului, a factorilor de poluare asupra cresterii si dezvoltarii plantelor/animalelor);

verificarea descompunerii unor materiale diferite (hartie, material plastic etc.) pentru a evidentia reciclarea materialelor in natura;

testarea unor materiale diferite pentru a determina care dintre acestea pot fi folosite la confectionarea unui anumit obiect cu o anumita utilizare;

sa aplice observatia ca demers al cunoasterii de tip stiintific

colectarea de informatii despre un sistem in cadrul unei excursii, drumetii, expeditii;

observarea relatiilor dintre corpuri, proprietatile acestora si utilitatea lor in viata cotidiana;

studierea comportamentului unui animal nocturn sau a schimbarilor unei plante (floarea soarelui) la alternanta zi-noapte;

inregistrarea rasaritului si apusului soarelui timp de o saptamana, in diverse perioade ale anului, pentru identificarea variatiei duratei zilei-noptii, pentru tara noastra;

stabilirea imbracamintei adecvate unui anumit anotimp, unei anumite activitati;

identificarea vietuitoarelor pe cale de disparitie si discutarea unor posibile masuri de ocrotire a acestora;

completarea portofoliului propriu cu date despre:

schimbarile propriului corp de-a lungul unei perioade mai lungi de timp;

schimbarile care se produc in viata unei plante sau a unui animal din mediul apropiat, de-a lungul unui interval de timp;

identificarea modalitatilor de mentinere a starii de sanatate: dieta echilibrata si variata, exercitiu fizic, igiena personala, nocivitatea drogurilor, alcoolului si tutunului;

sa constientizeze efecte ale activitatii omului asupra mediului inconjurator

recunoasterea unor interventii stabilizatoare sau perturbatoare ale omului in mediul natural;

identificarea unor efecte ale interventiei stabilizatoare sau perturbatoare a omului asupra mediului inconjurator in diferite surse de informare (carti, reviste, ziare, mass-media, Internet etc.);

interpretarea unor atitudini ale omului fata de mediul inconjurator: prin discutii, jocuri de rol, dramatizari;

stabilirea unor reguli de conduita fata de mediul inconjurator prin jocuri de rol, jocuri didactice;

amenajarea si intretinerea spatiului verde din curtea scolii;

ingrijirea plantelor si / sau animalelor de la coltul viu al clasei;

organizarea unor concursuri de afise, materiale publicitare privind unele efecte ale poluarii asupra mediului si vietii omului.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa recunoasca si sa descrie intelesul unor termeni specifici limbajului civic

-gasirea termenilor potriviti pentru succesiuni de imagini;

sa exprime oral si in scris enunturi simple cu referire la situatii diferite de viata cu continut civic

-realizarea unor povestiri, dialoguri; punerea unor intrebari; completarea unor propozitii;

-rezolvarea si construirea unor rebusuri pe teme date.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa identifice drepturile universale ale copilului

recunoasterea dupa imagini a situatiilor de respectare si de incalcare a drepturilor copilului;

2.2.

sa identifice reguli cu privire la raporturile persoanei cu "lucrurile", cu "plantele si animalele" si cu "ceilalti oameni"

imaginarea unor povestiri, ghicitori privind raporturile persoanei cu lucruri si fiinte;

jocuri de rol pe teme date.

sa identifice grupurile sociale din care face parte: familie, grup de prieteni, colegi etc.

discutarea despre grupuri diferite pe baza unor imagini date;

sa descopere si sa descrie intr-o maniera clara si concisa diferite relatii sociale de grup

folosirea compunerii, povestirii, dramatizarii pentru evidentierea unor relatii sociale de grup;

sa dovedeasca dorinta de participare la activitatea unor grupuri

imaginarea unor activitati pentru membrii grupurilor din care face parte.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa formuleze enunturi simple pro si contra in solutionarea unor dileme

discutarea in grup in scopul solutionarii unei dileme civice;

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa reproduca un repertoriu de cantece receptate dupa auz, respectand cerintele unei emisii, intonatii si dictii corecte

redarea fragmentara si integrala, in colectiv, in grupuri mici si individual, a unui repertoriu de 15-20 de cantece, cu ambitusul cuprins intre do1-do2;

exersarea deprinderilor de cantare in colectiv si de tehnica vocala (emisie naturala, dictie, respiratie);

sa diferentieze auditiv si in cantare calitatile sunetului muzical (inaltime, intensitate, durata si timbru

audierea comparata (prin jocuri) a unor:

sunete emise de voci umane (adult-copil, barbat-femeie);

timbruri instrumente (pian, vioara);

audierea comparata (prin jocuri) a sunetelor de intensitati diferite: tare - mediu - incet;

reproducerea vocala/cu jucarii muzicale/cu batai din palme a unor onomatopee si recitative/formule ritmice (doua-patru masuri);

audierea comparata (prin jocuri) a unor intervale: ascendente-descendente, a mersului melodic ascendent si descendent;

sa identifice prin auditie elemente de limbaj muzical (timbru, ritm, melodie)

sesizarea nuantelor contrastante (tare-incet);

sesizarea timbrurilor diferite (vocal-instrumental);

sesizarea tempo-urilor contrastante (lent-repede);

sa recunoasca intuitiv muzica populara, respectiv muzica culta, in cadrul auditiilor

audierea unor piese folclorice variate: obiceiuri de iarna, dansuri (inregistrari sau direct);

audierea unor lucrari din creatia culta.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa utilizeze nuanta si tempo-ul adecvate in interpretarea cantecelor din repertoriu, corelandu-le cu continutul de idei al cantecului

cantarea cu nuanta si tempo-ul potrivite, in interpretarea vocala si vocal-instrumentala individuala si colectiva

sa cante la unison si in aranjamente armonico-polifonice

cantarea vocala la unison, pe grupe (alternativ, in lant, in dialog), cu solist si cor;

cantarea pe grupe (vocale si instrumentale), utilizand alternativ sau concomitent instrumentele melodice si de percutie alese;

sa identifice in cantecele audiate specificul relatiei dintre continutul de idei si caracterul melodiei

stabilirea corespondentelor intre continutul de idei si caracterul melodiei;

diferentierea tematica a cantecelor;

sa cante vocal, cu acompaniament instrumental realizat de catre cadrul didactic

interpretarea cantecelor cu acompaniamentul instrumentului manuit de cadrul didactic;

sa acompanieze cantecele ritmic si metric

acompanierea cu miscari corporale (batai din palme, pe genunchi, pe piept, cu talpa pe podea, pocnind din degete)

acompanierea cu jucarii muzicale (toba, lemne, clopotel, maracas, trianglu, tamburina, gong, castagneta);

confectionarea de jucarii muzicale;

sa isi exprime argumentat preferinta pentru anumite cantece, pentru un anumit gen de muzica

compararea cantecelor din repertoriu, alegerea cantecelor adecvate pentru diferite evenimente din viata clasei sau a scolii, a celor preferate;

dialog dirijat pe tema preferintelor muzicale;

sa redea prin onomatopee si/sau prin sunete muzicale personaje literare, fenomene naturale etc.

crearea unui joc pe muzica, inspirat de continutul de idei, de caracterul melodiei, sau de anumite elemente de limbaj

asocierea timbrului instrumental cu anumite personaje literare, cu fenomene din natura etc.;

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa selecteze diverse materiale (culori de apa, tusuri, creioane, pensule, plastilina etc.), in vederea utilizarii acestora

exemplificarea utilizarii diverselor materiale si tehnici, pe reproduceri si pe lucrari ale elevilor;

sa asocieze tehnici adecvate materialelor selectate (tehnici ale culorilor de apa, tehnici mixte, tehnici ale colajului etc.)

utilizarea diverselor materiale si tehnici in compozitii bidimensionale;

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa compare culori sau grupe de culori, in functie de locul acestora in steaua culorilor

anticiparea rezultatelor amestecurilor culorilor intre ele si cu alb si negru;

sa compare tonurile de gri, in functie de distanta acestora fata de alb si fata de negru

exersarea obtinerii tonurilor de gri, prin hasurare cu creionul, pe teme liber alese;

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa identifice in spatiul inconjurator linii in diferite ipostaze

observarea liniei ca element constitutiv al universului vizual (contururi, fragmentari, intersectii, contraste etc.);

sa valorifice ipostazele liniei in reprezentari grafice intentionate

realizarea de contururi, decupaje, colaje, amprentari, zgarieri etc.;

sa sugereze forme familiare din natura cu ajutorul liniei

observarea structurii formelor naturale (elemente de morfologie vizuala;

exersarea transpunerii formelor naturale in structuri plastice expresive;

analiza structurilor plastice obtinute, din punct de vedere al mesajului artistic comunicat.

sa obtina pete picturale

exersarea obtinerii petei picturale, prin nuantare cromatica, prin fluidizarea culorii sau prin texturare.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa compuna spatiul plastic valorificand potentialul expresiv al dominantei cromatice, conform propriilor intentii

-compunerea suprafetei plastice obtinand intentionat o anumita dominanta

sa valorifice potentialul constructiv al liniei in compunerea spatiului plastic

-organizarea suprafetei sau a spatiului plastic cu ajutorul liniei de constructie;

sa realizeze compozitii intr-o dominanta cromatica intentionata, folosind linia in diferite ipostaze si pata picturala

-identificarea unor moduri diferite de organizare a spatiului plastic, pe reproduceri de arta si pe lucrari ale elevilor;

sa organizeze spatiul plastic liniar si cromatic (cu accent pe tratarea picturala)

-realizarea de compozitii dupa diferite sugestii tematice, folosind linii si forme intentionate, in diferite dominante cromatice;

sa utilizeze criterii evaluative in analiza propriilor exprimari plastice si a celorlalti

-dialog dirijat pe tema comunicarii in limbaj plastic;

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa stabileasca asemanari si deosebiri intre corpuri din mediul apropiat, pe baza unor observatii proprii

colectarea de corpuri / materiale din mediul apropiat, dupa caracteristici comune (aspect, elasticitate, duritate, densitate etc.), pentru a fi folosite in confectionarea unor produse utile in activitatea zilnica;

observarea caracteristicilor materialelor care fac parte din aceeasi categorie (lemn de fag- stejar- brad etc.; hartie glasata-creponata-carton-calc-hartie reciclata etc.);

compararea insusirilor corpurilor / materialelor naturale sau prelucrate (culoare, forma, rugozitate, rigiditate, greutate, compresibilitate, sunete produse etc.);

- identificarea unor corpuri / materiale care sunt potrivite / nepotrivite, utilizarii in activitatile legate de scoala, joaca etc.;

sa prelucreze materiale folosind ustensile adecvate si tehnici variate

observarea ustensilelor / instrumentelor specifice prelucrarii diferitelor materiale, in cadrul unor vizite organizate la "Fabrica de paine", "Fabrica de confectii", "Fabrica de mase plastice" etc. (in functie de specificul zonei si resursele locale);

alcatuirea unor fise cu corespondente intre materialul prelucrat si instrumentele folosite pe etape, pentru a ajunge la rezultatul dorit;

- folosirea corecta a unor tehnici de lucru: impletire manuala; cusaturi utilitare (coaserea nasturilor la haine, a tivului etc.); innodare; snuruire;

sa utilizeze produse alimentare, in conditii adecvate de igiena

definirea in termeni accesibili a notiunilor "consumator", "termen de valabilitate", "aliment nealterat / alterat";

identificarea procedeelor folosite pentru pastrarea igienei in alimentatie: citirea termenului de valabilitate de pe produse, pastrarea acestora in conditii corespunzatoare etc.;

respectarea normelor de protectie si prevenirea unor accidente, in cazul folosirii frigiderului;

prezentarea importantei alimentelor;

- identificarea consecintelor negative ce pot aparea ca urmare a nerespectarii normelor de igiena in alimentatie.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa realizeze produse colective

desfasurarea de activitati in echipa / grup, pentru realizarea unor proiecte, constructii, etc., folosind tehnici de lucru invatate si materiale diverse;

asamblarea produselor partiale in vederea obtinerii unui produs final al grupului;

sa-si asume responsabilitati in activitatea de grup

stabilirea regulilor de desfasurare a activitatilor in grup si a responsabilitatilor fiecarui membru al grupului.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa valorifice experienta pozitiva locala in activitatile de prelucrare a mediului

exercitii-joc de analiza a unui produs, dupa criterii practice si estetice;

confectionarea unor produse utile si de bun gust, valorificand traditiile locale;

exercitii de identificare a cat mai multe posibilitati de utilizare pentru obiectele realizate;

sa descopere solutii de valorificare optima a materialelor refolosibile in combinatie cu alte materiale

realizarea schematica sau sub forma de povestire a drumului pe care un produs natural il parcurge pana devine deseu;

selectarea in recipiente separate a unor materiale (hartie, sticla, plastic, lemn, fier etc.), pentru a fi reutilizate/ reciclate, asamblate in constructii, machete, ornamente etc.;

organizarea unor concursuri, carnavaluri, expozitii, cu obiectele realizate din materiale reciclabile;

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa aplice regulile de igiena inainte, in timpul si dupa desfasurarea activitatilor motrice

dialog pe tema echipamentului adecvat;

exersari in conditii igienice;

efectuarea exercitiilor de pregatire a organismului pentru efort;

schimbarea echipamentului folosit si realizarea igienei corporale;

folosirea trusei igienice personale;

sa previna producerea unor accidente in procesul de exersare

verificarea starii de functionare a materialelor si a aparatelor sportive;

exersari in conditiile respectarii integrale a regulilor stabilite;

exersari in perechi, cu asigurare reciproca.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa adopte constant, in mod reflex, postura corecta a coloanei vertebrale in raport cu aceasta, in situatii statice si dinamice

exersarea complexelor de dezvoltare fizica;

aprecieri si autoaprecieri ale posturii corporale in activitatile desfasurate;

sa aprecieze evolutia principalilor indici de dezvoltare fizica proprie (talie, greutate ) determinati

determinari si autodeterminari ale indicilor de dezvoltare fizica;

analiza indicilor proprii de dezvoltare fizica.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa aplice adecvat deprinderile motrice de baza si pe cele utilitar-aplicative in diverse activitati motrice

exersarea deprinderilor insusite, in conditii variabile;

exersarea de structuri motrice, continand trei-patru deprinderi;

participarea la intreceri sub forma de stafete si parcursuri aplicative;

sa aplice deprinderile sportive elementare specifice disciplinelor sportive predate, in conditii de intrecere

exersarea elementelor si a procedeelor tehnice specifice disciplinelor sportive predate

participarea la intreceri sub forma de stafete si jocuri pregatitoare;

practicarea globala, cu reguli adaptate, a probelor si a ramurilor de sport insusite;

sa actioneze in vederea cresterii indicilor de manifestare a calitatilor motrice proprii

exersarea deprinderilor insusite, in conditii de crestere a rapiditatii, complexitatii sau duratei;

efectuarea exercitiilor de dezvoltare a mobilitatii articulare si a fortei segmentelor corpului;

parcurgerea de circuite scurte pentru dezvoltarea fortei;

realizarea de eforturi uniform moderate, cu durate prelungite progresiv.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa practice constant, in mod independent, exercitiile fizice recomandate, in functie de interesele si posibilitatile proprii

exemplificari de activitati recomandate pentru exersarea independenta;

exersari independente, individual si pe grupe, pe parcursul lectiilor;

receptarea modelelor de activitati motrice care pot fi practicate independent;

indeplinirea de roluri de organizator, conducator, capitan de echipa, arbitru.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa aplice regulile cunoscute, in desfasurarea intrecerilor individuale si colective

aplicarea in conditii concrete de activitate motrica a regulilor stabilite;

colaborarea la stabilirea sistemului de reguli, pentru diferite activitati;

urmarirea modului de respectare a regulilor si sanctionarea nerespectarii acestora;

activitati practice pe perechi, grupe, echipe, cu indeplinirea de roluri de conducere si de subordonare;

participarea la intreceri, in relatie cu adversarii;

sa-si adapteze comportamentul, in relatie cu partenerii si cu adversarii, in functie de regulile stabilite

participare la intreceri cu parteneri de niveluri competitive variate;

incurajari ale coechipierilor si aprecieri si recunoasteri ale meritelor invingatorilor.