Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. didactica, didactic, pedagogie, planuri de lectie, plan, planificare, planse, proiect didactic, grupa, pe grupe

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
PLANIFICARE CALENDARISTICA CLASA a III-a


PLANIFICARE CALENDARISTICA CLASA a III-a



PLANIFICARE

CALENDARISTICA

CLASA a III-a AN SCOLAR

PLANUL CADRU

CLASA a III-a

SCHEMA ORARA

Clasa a III-a

NR.

CRT.

ARIA CURRICULARA SI DISCIPLINA

NR. ORE

TIP CURRICULUM

1

LIMBA SI COMUNICARE

1. Limba si literatura romana

2. Limba engleza

8

6

2

aprofundare

nucleu

2

MATEMATICA SI STIINTE

1.    Matematica

2.    Stiinte ale naturii

5

4

1

aprofundare

nucleu

3

OM SI SOCIETATE

1.    Religie

2.    Educatie civica

2

1

1

nucleu

nucleu

4

ARTE

1.    Educatie plastica

2.    Educatie muzicala

2

1

1

nucleu

nucleu

5

EDUCATIE FIZICA SI SPORT

1. Educatie fizica

2

2

Nucleu

6

TEHNOLOGII

1. Educatie tehnologica

1

1

Nucleu

7.

CONSILIERE SI ORIENTARE

1. Educatie pentru sanatate

1

1

Nucleu

7

CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII

Lb. rromani

1

1

8

TOTAL

22


clasa a III-a A

ORAR

ORA

LUNI

MARTI

MIERCURI

JOI

VINERI

1

2

3

4

5



ARIA CURRICULARA - LIMBA SI COMUNICARE

LIMBA SI LITERATURA ROMANA

~ Curriculum aprofundat ~

MANUAL: Editura:ARAMIS,2005

AUTORI: Tudora Pitila,Cleopatra Mihailescu

NUMAR ORE/SAPTAMANA: 6 ore

NUMAR ORE/AN:


OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA[1] SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

1.1.

sa sesizeze sensul global al unui mesaj, identificand aspectele principale si de detaliu la care se refera un mesaj oral

- exercitii de formulare de intrebari pentru stabilirea sensului global al mesajului;

- exercitii de discriminare a elementelor esentiale de cele de detaliu dintr-un mesaj ascultat;

1.2.

sa deduca sensul unui cuvant necunoscut prin raportare la mesajul audiat

- exercitii de inlocuire a cuvantului nou prin sinonime, antonime;

- exercitii de stabilire a sensului unui cuvant necunoscut prin raportare la continut;

- exercitii de determinare a sensului unor cuvinte in contexte date;

1.3.

sa sesizeze corectitudinea unui enunt oral

- exercitii de identificare si corectare a unor pronuntii gresite (pronuntarea cuvintelor care contin diftongii oa, ea, ia, ua, ua; pronuntarea cuvintelor care contin vocale in hiat: ee, ii, pronuntarea cuvintelor care contin x);

- exercitii de sesizare a intonatiei corecte/incorecte a unor propozitii interogative sau enuntiative (propriu-zise si exclamative);

- exercitii de identificare si corectare a unor imbinari de cuvinte incorecte in cadrul unui enunt (substantiv si adjectiv, prepozitii si substantiv, prepozitie si pronume, subiect si predicat);

1.4

sa sesizeze mijloacele nonverbale (gesturi, mimica) folosite in comunicare

- exercitii de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi, mimica)prin care se pot comunica diferite stari, atitudini etc.;

- exercitii de mima;

- exercitii de sesizare a corespondentei elementelor verbale cu cele nonverbale (gesturi, mimica);

1.5

sa manifeste atentie fata de interlocutor in diferite situatii de comunicare

- simularea unor situatii de comunicare diverse;

- exercitii de dialog: elevi-elevi, elev-invatator; jocuri de rol, de tipul vorbitor-ascultator, vizand formarea comportamentului de ascultator ;

- discutii libere pe teme date etc.

2.Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.

sa construiasca texte orale scurte pe baza unui suport vizual dat si / sau a unui plan simplu de idei dat

- exercitii de construire a unor texte orale narative pe baza unor imagini (benzi desenate);

- exercitii de construire a unor texte orale pe baza unui sir de intrebari sau a unui plan de idei;

- exercitii de povestire orala a unor fapte, intamplari reale (din experienta personala) sau fictive;

- exercitii de realizare corecta a acordului predicatului cu subiectul;

- exercitii de acord, de modificare a formei adjectivului, prin schimbarea numarului substantivului pe care il determina;

2.2

sa pronunte clar si corect un mesaj

- exercitii de rostire fluenta si corecta a unor mesaje individual sau in grupuri mici;

- exercitii de ortoepie;

- exercitii de reglare a intonatiei, a volumului, a vitezei proprii de a vorbi;

recitari;

- exercitii de dictie etc.;

2.3.

sa redea prin cuvinte proprii continutul unui fragment dintr-un text citit sau dintr-un mesaj audiat

- formularea de intrebari de clarificare a aspectelor pe care nu le-au inteles din textul citit sau din mesajul oral ascultat;

- formularea de raspunsuri la intrebarile ce vizeaza informatiile esentiale sau de detaliu ce se desprind din textul citit sau mesajul audiat;

- povestirea independenta a unui fragment/paragraf citit sau mesaj audiat;

- exprimarea propriei pareri in legatura cu intamplari, personaje dintr-un text citit sau mesaj ascultat;

2.4.

sa-si adapteze vorbirea la diferite situatii de comunicare in functie de partenerul de dialog

- exercitii de dialog cu persoane diferite;

- conversatii pe teme cunoscute;

- exercitii de simulare a unor situatii de comunicare in care partenerul de dialog interpreteaza roluri diferite (coleg, profesor, vecin, parinte, bibliotecar etc.);

- exercitii de folosire a intonatiei potrivite in functie de context si de partenerul de dialog;

- exersarea unor acte de vorbire: initierea, mentinerea sau incheierea unui schimb verbal; utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea unor intrebari sau a unor raspunsuri; povestirea unor fapte si intamplari, dupa un suport vizual sau dupa un plan de idei dat; exprimarea acordului sau a dezacordului in legatura cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane etc.;

2.5.

sa utilizeze corect in exprimarea orala proprie elementele de constructie a comunicarii studiate

- exercitii de construire a propozitiilor simple si a propozitiilor dezvoltate, a propozitiilor interogative si enuntiative - propriu-zise si exclamative (fara folosirea terminologiei stiintifice);

- exercitii de completare a enunturilor/textelor lacunare pentru marcarea categoriilor de numar si de persoana;

- exercitii de acord, de modificare a formei adjectivului, prin schimbarea numarului substantivului pe care il determina;

- exercitii de realizare a acordului predicatului cu subiectul;

- exercitii de integrare a achizitiilor lexicale noi in enunturi proprii;

- exercitii de inlocuire a unor cuvinte cu sinonimele sau antonimele lor;

2.6.

sa manifeste cooperare in diferite situatii de comunicare

- exercitii de dezvoltare a initiativei comunicative si a curajului de a interveni in actul comunicarii;

- exercitii de exprimare a propriilor opinii si ganduri, in legatura cu fapte si cu intamplari cunoscute;

- jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire, de construire a unor dialoguri imaginare;

- exercitii de rezolvare a unor sarcini in grupe mici de lucru ( perechi sau 4-5elevi).

3.Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1

sa identifice elemente de baza ale organizarii textului literar/nonliterar in pagina

- exercitii de recunoastere a titlului, autorului, alineatelor;

- exercitii de sesizare a asezarii textului in raport cu ilustratie;

- exercitii de recunoastere a diferitelor tipuri de litere de tipar;

- exercitii de citire selectiva in functie de diferite repere: versul, strofa;

- exercitii de sesizare a raportului dintre text si ilustratie in reclamele scrise etc.;

3.2.

sa desprinda ideile principale dintr-un text citit

- exercitii de citire explicativa si de citire selectiva pentru desprinderea ideilor principale;

- exercitii de delimitare a unui text narativ in fragmente logice;

- exercitii de identificare a intamplarilor petrecute intr-o succesiune logica dintr-un text citit;

- exercitii de identificare si de formulare a ideilor principale din textele citite;

3.3

sa citeasca in mod constient, corect un text cunoscut

- exercitii de citire a textelor, respectand intonatia impusa de semnele de punctuatie;

- exercitii de citire selectiva (citire pe fragmente, pe roluri);

3.4

sa citeasca in mod corect un text necunoscut

- exercitii de citire a unor texte, literare sau nonliterare "la prima vedere" in ritm propriu etc.;

3.5

sa recunoasca secventele narative si dialogate dintr‑un text

- exercitii de identificare a secventelor de dialog dintr-un text narativ dat;

- exercitii de argumentare a folosirii dialogului in textele narative;

- exercitii de citire pe roluri;

3.6

sa recunoasca in texte diferite elemente de constructie a comunicarii studiate

- exercitii de identificare a partilor de vorbire invatate: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul;

- exercitii de identificare a partilor principale de propozitie invatate (subiect, predicat) si a partilor secundare de propozitie;

- exercitii de identificare a perechii determinat-determinant si a acordului gramatical dintre acestea etc.;

3.7.

sa manifeste interes pentru lectura unor texte variate (literare sau nonliterare)

- exercitii de exprimare a propriilor opinii, ganduri, sentimente in legatura cu faptele si actiunile personajelor prezentate in texte literare;

- exercitii de consultare a cuprinsului unor carti pentru a intelege rolul pe care il are acesta in gasirea unor informatii cautate;

- formularea de intrebari si de raspunsuri vizand continutul textelor citite;

- prezentarea unor lecturi individuale suplimentare;

- discutii in perechi sau pe grupe referitoare la lectura suplimentara;

- vizite la biblioteca scolii, sali de lectura etc.

4.Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1

sa respecte regulile de despartire in silabe, ortografia si punctuatia intr-un text propriu

- exercitii de aplicare a regulilor de despartire in silabe in dictari si autodictari, copieri sau in scrierea unor enunturi proprii;

- exercitii de scriere corecta a cuvintelor care incep cu litera "e" (pronume, formele verbului "a fi");

- exercitii de scriere corecta a cuvintelor care contin vocale in hiat: "ii", "ee";

- exercitii de folosire corecta a majusculei;

- exercitii de utilizare corecta a cuvintelor scrise cu cratima;

- exercitii de utilizare corecta a semnelor de punctuatie;

- exercitii de autocorectare si corectare in perechi a greselilor de scriere si a greselilor de punctuatie etc.;

4.2

sa povesteasca in scris fragmente dintr-un text citit

- exercitii de povestire in scris a unor fragmente dintr-un text citit;

- formularea in scris a raspunsurilor la intrebari;

- selectarea adecvata a cuvintelor intr-un text propriu;

4.3

sa redacteze texte de mica intindere, tinand seama de partile unei compuneri

- exercitii de povestire in scris a unor fapte si intamplari personale;

- antrenament de structurare a compunerii in introducere, cuprins si incheiere;

- exercitii de redactare a unor texte narative pe baza unui suport vizual;

- exercitii de redactare a unor compuneri cu inceput/sfarsit dat;

- alcatuirea planului simplu de idei;

- exercitii de redactare a povestirii unor fragmente din text;

- exercitii de redactare a unor compuneri dupa un plan de idei;

4.4.

sa realizeze acordurile gramaticale in enunturile redactate

- exercitii de stabilire a acordului gramatical;

- exercitii de completare a propozitiilor lacunare cu structurile morfologice invatate;

- exercitii de redactare a propozitiilor simple si a propozitiilor dezvoltate etc.;

- exercitii de transformare a propozitiilor atunci cand: se schimba persoana verbului sau numarul subiectului exprimat prin substantiv sau pronume etc.;

4.5

sa aseze corect in pagina textele scrise, respectand scrierea cu alineate si spatiul liber intre cuvinte, scrierea caligrafica / lizibila

- exercitii de asezare corecta a textului in pagina;

- exercitii de plasare corecta a alineatelor si a titlului;

- exercitii de apreciere corecta a spatiului dintre cuvinte;

- exercitii de caligrafie etc.;

4.6.

sa manifeste interes pentru redactarea corecta si ingrijita a compunerilor si a textelor cu destinatie speciala

- exercitii de redactare a unor felicitari, carti postale, (adresate colegilor, invatatorului, rudelor);

- exercitii de completare a datelor destinatarului intr-o carte postala;

- copieri, transcrieri, dictari;

- exercitii de evaluare a redactarii corecte si ingrijite a textului propriu etc.

Continuturile invatarii

1. Formarea capacitatii de lectura/citire

       Cartea ( actualizare: asezarea textului in pagina). Cuprinsul. Tipuri de litere de tipar[2].

       Textul literar

       Textul narativ.

Recunoasterea personajelor (actualizare). Delimitarea textului in fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ (recunoastere).

       Poezii cu tematica diversa. Strofa. Versul.

       Textul nonliterar: reclama, *articole din reviste pentru copii.

Tematica textelor trebuie sa reflecte universul copilariei si valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, in proza sau in versuri, sau texte nonliterare, de mica intindere, pana la 300 de cuvinte. Acestia vor avea libertate de a decide cu privire la aspectele mentionate in programa clasei a II-a.

2. Formarea capacitatii de comunicare

       Comunicarea orala

Componentele comunicarii dialogate (actualizare). Adaptarea la particularitatile interlocutorului.

Formularea ideilor principale. Povestirea orala a unui fragment dintr-un text narativ. *Povestirea orala a unor texte citite sau mesaje audiate.

Intonarea propozitiilor exclamative, enuntiative si interogative (actualizare).

Dialogul (actualizare) Construirea de dialoguri in situatii concrete sau imaginare.

Elemente de comunicare nonverbala (gesturi, mimica).

Se recomanda ca elevii, folosindu-si deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:

- initierea, mentinerea si incheierea unui schimb verbal;

- utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;

- formularea unor intrebari sau a unor raspunsuri;

- povestirea unor fapte si intamplari, dupa un suport vizual sau dupa un plan de idei dat;

- exprimarea acordului sau a dezacordului in legatura cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

       Comunicarea scrisa

Procesul scrierii

Organizarea textului scris. Scrierea caligrafica (actualizare). Asezarea corecta in pagina: plasarea titlului, folosirea aliniatelor (actualizare). Partile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, incheierea).

Ortografia si punctuatia.

Scrierea corecta a cuvintelor. Scrierea corecta a cuvintelor care: contin consoana m inainte de p sau b (actualizare) Scrierea corecta a cuvintelor care contin diftongii oa, ea, ia, ie, ua, ua (fara terminologie), a celor care contin a si i (actualizare). Scrierea corecta a cuvintelor intr-o, intr-un, dintr-o, dintr-un (actualizare), printr-o, printr-un.

Utilizarea ortogramelor s-a/sa; s-au/sau; i-a/ia; i-au/iau; l-a/la; ne-a/nea; ne-am/neam.

Semnele de punctuatie: punctul, semnul intrebarii, semnul exclamarii, linia de dialog, doua puncte, virgula (numai in cazul substantivelor in vocativ si in enumerare) (actualizare).

Contexte de realizare

a) Scrierea functionala (cu scop practic, informativ). Copieri, transcrieri, dictari, felicitarea, cartea postala, *invitatia.

b) Scrierea imaginativa. Compunerea unor scurte texte (7 - 15 enunturi) pe baza unui suport vizual: dupa o ilustratie sau dupa un sir de ilustratii, dupa benzi desenate; sir de intrebari * pe baza unor cuvinte de sprijin. Compunerea dupa plan de idei. Compunerea cu inceput/sfarsit dat dat.

c) Scrierea despre textul literar. Formularea in scris a raspunsurilor la intrebari. Povestirea scrisa a unor fragmente din text. Planul simplu de idei. *Formularea de intrebari in legatura cu continutul textului. *Povestirea unor texte de mica intindere dupa un plan de idei.

3. Elemente de constructie a comunicarii

       Lexicul

Cuvantul (actualizare). Cuvintele cu forma diferita si sens asemanator (actualizare). Cuvintele cu sens opus (actualizare).

In manual, la toate tipurile de lectii, exercitiile de vocabular vor fi diverse, vizand si alte categorii semantice (omonime, paronime - fara a se mentiona terminologia data).

       Notiuni de fonetica

Sunetul si litera. Vocalele si consoanele. Scrierea si pronuntarea cuvintelor care incep cu e (pronume personale, verbul a fi). Scrierea si pronuntarea cuvintelor care cuprind diftongi. Scrierea si pronuntarea cuvintelor care contin vocale in hiat: ee, ii, (fara terminologia data) si a cuvintelor care contin x. Silaba. Despartirea cuvintelor in silabe (probleme de scriere).

Aceste probleme de fonetica vor fi studiate aplicativ, fara a folosi termenii "diftong" sau "hiat".

       Morfologia.

Cuvantul - parte de vorbire

Substantivul. Substantive comune si substantive proprii. Numarul.

Pentru recunoastere si pentru analiza, se utilizeaza texte care contin substantive in cazurile nominativ, genitiv, dativ, acuzativ; articulate cu articol hotarat sau nearticulate; neprecedate de prepozitii (fara a folosi aceasta terminologie). Se vor rezolva problemele de ortografie si de ortoepie.

Adjectivul. Acordul adjectivului in numar cu substantivul pe care il determina. *Pozitia adjectivului fata de substantiv in propozitie. *Ortografia adjectivelor terminate in '-iu'.

Pentru recunoastere si pentru analiza, se utilizeaza texte care contin adjective propriu-zise variabile (cu una si cu doua terminatii) la gradul pozitiv si adjective provenite din participiu.

T     Pronumele. Pronumele personal. Persoana. Numarul. Pronumele personal de politete - recunoastere si utilizare in comunicare.

Pentru recunoastere si pentru analiza, se utilizeaza texte care contin pronume personale cu forma accentuata, neprecedate de prepozitii, in cazul nominativ.

T     Numeralul - recunoastere. Probleme de ortografie si de ortoepie: scrierea numeralelor simple si a* celor compuse - fara terminologie.

Pentru recunoastere si pentru analiza, se utilizeaza texte care contin numerale cardinale simple si *compuse.

T     Verbul. Persoana. Numarul. Probleme de ortografie si de ortoepie a verbelor a fi si a lua.

Pentru recunoastere si pentru analiza, se utilizeaza texte care contin verbe personale, la diateza activa, modul indicativ (timpurile: prezent, timpurile trecutului, viitor - forma literara), forma afirmativa si cea negativa. Verbul 'a fi' este utilizat numai cu valoare predicativa. Nu este utilizata terminologia gramaticala.

       Sintaxa

Partea de propozitie. Functia sintactica de subiect. Subiectul exprimat prin substantiv si subiectul exprimat prin pronume personal. Functia sintactica de predicat. Acordul predicatului cu subiectul. Parti principale de propozitie. Parti secundare de propozitie. Propozitia simpla.

Propozitia dezvoltata.

PLANIFICARE CALENDARISTICA

SEMESTRUL I

unitatea de invatare

obiective

de referinta

continuturi

nr.

ore

sapt.

obs.

1

2

3

4

5

6

1. Scoala

1.1; 1.3; 1.4;

1.5; 2.1; 2.3;

2.4; 2.5; 2.6;

3.1; 3.3; 3.5

       Cartea. Elementele componente ale cartii. Asezarea textului in pagina. Cuprinsul (actualizare).

       Tipuri de litere de tipar.

       Textul literar. Textul narativ. Recunoasterea personajelor (actualizare). Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ (recunoastere)

       Componentele comunicarii dialogate (actualizare). Adaptare la particularitatile interlocutorului.

       Elemente de comunicare nonverbala (gesturi, mimica, imagini)

       Dialogul (actualizare). Construirea de dialoguri in situatii concrete sau imaginare. Formule de initiere, mentinere si incheiere a unui schimb verbal. Formule de salut, prezentare, permisiune, solicitare.

                      Texte-suport:

-       Scoala din Ponoare, dupa Cezar Petrescu

-       Povestea unei carti

-       Domnu' Trandafir, dupa Mihail Sadoveanu

       Recapitulare

       Evaluare /Evaluare initiala

20

I-III

2.Toamna

1.1; 1.2; 1.3;

2.2; 2.5; 3.1;

3.2; 3.3; 4.1

       Propozitia. Cuvantul. Silaba. Despartirea in silabe (actualizare)

       Sunetul si litera. Vocale si consoane (actualizare)

       Semnele de punctuatie: punctul, semnul intrebarii, semnul exclamarii, linia de dialog, virgula, doua puncte (actualizare)

       Scrierea corecta a cuvintelor intr-o, intr-un, dintr-o, dintr-un (actualizare)

       Cuvinte cu forma diferita si sens asemanator (actualizare). Cuvinte cu sens opus (actualizare)

       Transcrieri (actualizare)

                      Texte-suport:

-       Puisorii, dupa Emil Girleanu

-       Ce te legeni, de Mihai Eminescu

-       Casa papusii, dupa Titel Constantinescu

       Recapitulare

       Evaluare

16

IV-VI

3. Tara

1.1; 1.5; 2.2

2.3; 2.4; 2.6

3.1; 3.2; 3.3

3.4; 3.7; 4.5

       Delimitarea textului in fragmente logice. Povestirea orala a unui fragment dintr-un text narativ. Formularea ideilor principale. Planul simplu de idei.

       Organizarea textului scris. Scrierea caligrafica. Asezarea coreccta a textului in pagina caietului (actualizare)

       Poezie, strofa, vers. Asezarea corecta in pagina caietului a textului in versuri.

       Copieri. Transcrieri

       Exprimarea acordului sau a dezacordului in legatura cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

                      Texte-suport:

-       Condeiele lui Voda, dupa Boris Craciun

-       Stejarul din Borzesti, dupa Eusebiu Camilar

-       Ocaua lui Cuza, dupa Dumitru Almas

-       Patria romana, de George Cosbuc

-       Tara mea, de Aurel Ciurunga

-       Dupa steag, baieti!, dupa Petru Demetru Popescu

       Recapitulare

       Evaluare

18

VII-IX

4.Obiceiuri si traditii

1.1; 2.1; 2.6

3.3; 4.1; 4.2

4.3; 4.5

       Organizarea textului scris. Partile componente ale unei compuneri (introducrea, cuprinsul, incheierea)

       Compunerea unor scurte texte pe baza unui suport vizual: dupa o ilustratie sau un sir de ilustratii, dupa benzi desenate

       Povestirea scrisa a unui fragment

       Utilizarea ortogramelor: s-a/sa; s-au/sau; i-a/ia; i-au/iau; ne-a/nea

       Scrierea corecta a cuvintelor care contin consoana "m" inainte de "p" si "b"

                      Texte-suport:

-       Uite, vine Mos Craciun!, dupa Otilia Cazimir

-       Pomul de Craciun, dupa I. A. Bratescu-Voinesti

-       Colinde, de Mihai Eminescu

-       O seara minunata, dupa Monica Rohan

-       Pace, de Octavian Goga

-       Dincolo de iarna, dupa Silvia Kerim

-       In Ajunul Anului Nou, dupa Fanus Neagu

-       Amintiri din copilarie, dupa Ion Creanga

-       Obiceiuri de Craciun si Anul Nou

       Recapitulare

       Evaluare

30

X-XIV

5. Iarna

1.1; 1.3; 2.1

2.2; 2.3; 3.3

3.6; 4.1; 4.2

4.3; 4.5

       Compunerea dupa un sir de intrebari

       Utilizarea ortogramelor ne-am/neam; l-a/la

       Scrierea si pronuntarea cuvintelor care contin vocale in hiat: ee, ii, a cuvintelor care contin diftongi si a cuvintelor scrise cu "a".

       Cuvantul - parte de vorbire. Substantivul. Felul substantivelor. Numarul substantivelor

                      Texte-suport:

-       Ninsoarea, dupa Edmondo de Amicis

-       Iarna, de Nicolae Labis

-       Stupul lor, de Tudor Arghezi

-       Colt Alb, dupa Jack London

       Recapitulare;

       Evaluare

18

XV-XVII

SEMESTRUL II

unitatea de invatare

obiective

de referinta

continuturi

nr.

ore

sapt.

obs.

1

2

3

4

5

6

6.Copilaria

1.1; 1.3; 2.1

2.2; 2.4; 2.5

2.6; 3.6; 4.1

4.3; 4.4; 4.5

       Compunere dupa un plan de idei

       Utilizarea ortogramelor printr-o, printr-un

       Adjectivul. Acordul adjectivului in numar cu substantivul pe care il determina.

       Pronumele. Pronumele personal. Persoana si numarul pronumelui personal. Pronumele personal de politete

       Scrierea si pronuntarea cuvintelor care incep cu "e" (verbul "a fi", pronumele personale)

       Scrierea corecta a cuvintelor care contin litera "m" inainte de "p" sau "b" si a cuvintelor care contin litera "x".

       Dictare

                      Texte-suport:

-       Vizita, dupa Ion Luca Caragiale

-       Bunicul, dupa Barbu Stefanescu Delavrancea

-       La Medeleni, dupa Ionel Teodoreanu

       Recapitulare

       Evaluare

30

I-V

7.Primavara

1.1; 1.3; 2.2

2.5; 3.6; 4.1

4.3; 4.4; 4.5

4.6

       Compunere cu inceput/sfarsit dat

       Numeralul. Scrierea numeralelor simple si compuse

       Verbul. Persoana si numarul verbului. Scrierea corecta a unor forme ale verbelor a fi, a lua

       Felicitarea.

       Copieri

                      Texte-suport:

-       Legenda ghiocelului, dupa Eugen Jianu

-       Primavara, de Vasile Alecsandri

-       In ziua de Paste, de Elena Farago

       Recapitulare;

       Evaluare

30

VI-X

8. Vara

1.1; 1.3; 2.1

2.5; 3.6; 4.1

4.4; 4.6

       Cuvantul - parte de propozitie

       Predicatul

       Subiectul. Subiectul exprimat prin substantiv sau pronume personal

       Acordul predicatului cu subiectul

       Propozitia simpla. Parti principale de propozitie

       Reclama.

       Cartea postala

                      Texte-suport:

-       Heidi, fetita muntilor, dupa Johanna Spiry

-       Aventurile lui Tom Sawyer, dupa Mark Twain

-       La secere, dupa Ion Agarbiceanu

-       Morometii, dupa Marin Preda

       Recapitulare

       Evaluare

30

XI-XV

9.Recapitulare finala

1.1; 1.3; 2.1

2.2; 2.4; 2.5

2.6; 3.6; 4.1

4.3; 4.4; 4.5

       Ortografie- scrierea corecta a cuvintelor

       Parti de vorbire si parti de propozitie

       Compuneri - cu inceput/sfarsit dat, dupa un plan de idei

       Evaluare

12

XVI-XVII

ARIA CURRICULARA-MATEMATICA SI STIINTE

MATEMATICA

~ Curriculum aprofundat ~


MANUAL: Editura ARAMIS,AUTORI: Stefan Pacearca, Mariana Mogos

NUMAR ORE/SAPTAMANA: 4 ore

NUMAR ORE/AN:

OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

1.1.

sa inteleaga si sa utilizeze sistemul pozitional de formare a numerelor naturale mai mici decat 1 000 000

-     reprezentarea prin obiecte sau desene a oricarui numar mai mic ca 1 000 000;

-     reprezentarea grupurilor de obiecte sau desene prin numere potrivite;

-     reprezentarea numerelor punand in evidenta sistemul pozitional de scriere a cifrelor; trecerea de la o forma de reprezentare la alta;

-     numararea cu start si pas dat, crescator si descrescator, cu si fara sprijin in obiecte sau desene. Gruparea si regruparea obiectelor sau a desenelor in functie de pasul numararii;

-     scrierea unui numar ca o suma de produse in care unul dintre factori este 10 sau 100;

-     jocuri de numarare cu obiecte in care grupurile de cate 10, 100, s.a.m.d. se inlocuiesc cu un alt obiect;

-     jocuri de numarare pentru a pune in evidenta ideea de schimburi echivalente;

-     compararea numerelor prin evidentierea cifrei sau cifrelor semnificative ca pozitie;

1.2.

sa scrie, sa citeasca, sa compare, sa ordoneze, sa faca estimari folosind numere naturale mai mici decat 1 000 000

-     reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor studiate;

-     compararea, ordonarea, rotunjirea numerelor utilizand modele semnificative (figuri geometrice de pozitionare, numaratoare pozitionala etc.);

1.3.

sa efectueze operatii de adunare si de scadere cu numere mai mici decat 10 000:

-   fara trecere peste ordin

-   cu trecere peste ordin

-     rezolvarea de probleme de adunare si de scadere in care numerele sunt date prin simboluri: puncte, cerculete, figuri geometrice de pozitionare etc.

-     folosirea proprietatilor adunarii pentru efectuarea unor calcule rapide;

-     observarea legaturilor intre adunarea si scaderea numerelor naturale; efectuarea probei;

-     exercitii de calcul cu numere naturale, urmarind respectarea ordinii efectuarii operatiilor si folosirea corecta a parantezelor;

-     exercitii de calcul folosind proprietatile operatiilor;

-     exercitii semnificative, care sa scoata in evidenta avantajele folosirii proprietatilor operatiilor cu numere; exercitii care sa evidentieze faptul ca scaderea nu este comutativa si nici asociativa;

-     folosirea proprietatilor operatiilor pentru efectuarea unor calcule rapide;

-     observarea legaturilor intre operatiile cu numere naturale; efectuarea probei;

-     efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult doua cifre pe principiul "preluarii stafetei", implicand majoritatea elevilor clasei;

1.4.

sa efectueze operatii de inmultire si impartire cu numere naturale mai mici decat 100

-     verificarea cu ajutorul reprezentarilor simbolice a operatiilor de inmultire, impartire;

-     exercitii de calcul cu numere naturale, urmarind respectarea ordinii efectuarii operatiilor si folosirea corecta a parantezelor;

-     exercitii de calcul folosind proprietatile operatiilor;

-        exercitii semnificative, care sa scoata in evidenta avantajele folosirii proprietatilor operatiilor cu numere; exercitii care sa evidentieze faptul ca impartirea nu este nici comutativa si nici asociativa;

-     folosirea proprietatilor operatiilor pentru efectuarea unor calcule rapide;

-     observarea legaturilor intre operatiile cu numere naturale; efectuarea probei;

-     efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult doua cifre pe principiul "preluarii stafetei", implicand majoritatea elevilor clasei.

2.Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.

sa recunoasca si sa descrie forme plane si spatiale, sa clasifice obiecte si desene dupa criterii variate

-     decuparea unor figuri desenate;

-     identificarea formelor plane si a formelor spatiale pe modele fizice, desene sugestive si in mediul inconjurator;

-     desenarea formelor plane cu sablon sau/si cu mana libera;

-     descrierea unor figuri plane si a unor corpuri cu observarea varfurilor, laturilor, fetelor;

-     sortarea obiectelor dupa forma lor;

-     identificarea interiorului si exteriorului unei figuri;

-     desenarea unor modele geometrice simple utilizand simetria;

2.2.

sa descopere, sa recunoasca si sa utilizeze corespondente simple si succesiuni de obiecte sau numere asociate dupa reguli date

-     completarea unor siruri de simboluri sau de numere ordonate dupa o anumita regula;

-     crearea de siruri pe baza unor reguli date;

-     exercitii de adunare si inmultire cu acelasi numar;

-     "ghicirea regulii" pentru o corespondenta de tip aditiv sau multiplicativ;

-     gasirea elementelor celei de a doua multimi, fiind date elementele primei multimi si regula de corespondenta;

-     gasirea elementelor primei multimi fiind date regula de corespondenta si elementele celei de a doua multimi;

2.3.

sa exploreze modalitati de efectuare a inmultirii sau impartirii in 0‑1000 folosind diferite tipuri de grupari si reprezentari

-     utilizarea de desene / scheme / reprezentari pentru a clarifica modul de calcul;

-     jocuri de numarare;

-     grupari de obiecte / desene pentru evidentierea operatiilor;

2.4.

sa estimeze ordinul de marime al rezultatului unui exercitiu cu cel mult doua operatii prin rotunjirea numerelor pentru a limita erorile de calcul

-     utilizarea axei numerelor pentru a preciza daca un numar este "mai indepartat" sau "mai apropiat" de un altul;

-     constientizarea erorilor posibile prin propunerea unor exercitii si probleme cu erori tipice, usor de observat si cu un anumit grad de relevanta (de exemplu: suma a doua numere naturale nu poate fi mai mica decat unul dintre numere);

2.5.

sa exploreze modalitati variate de a compune si descompune numere naturale mai mici decat 1000

-     explorarea sistematica a posibilitatilor de descompunere a numerelor naturale pe baza operatiilor de adunare, scadere, inmultire, impartire (cu si fara sprijin in reprezentari);

-     identificarea sau crearea de scheme pentru descompuneri echivalente ale unui numar; utilizarea acestor scheme pentru calcule mintale;

-     identificarea si aplicarea unor reguli si scheme pentru efectuarea adunarilor, scaderilor, inmultirilor si impartirilor;

2.6.

sa rezolve si sa compuna probleme de tipul: ?a=b sau ?a<b, a si b numere mai mici ca 1 000, sau de tipul ?c=d; ?:c=d unde c 0, d este multiplu al lui c, in intervalul de numere naturale de la 0 la 100

-        recunoasterea situatiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea unor operatii de adunare, scadere, inmultire, impartire ("cu atat mai mult", "cu atat mai putin", "de atatea ori mai mult", "de atatea ori mai putin"; "sunt n obiecte, cate p pe fiecare rand", "se distribuie in mod egal n obiecte la p persoane" etc.);

-     crearea de probleme utilizand tehnici variate: cu sprijin concret in obiecte pornind de la numere date; fara sprijin;

-     crearea de probleme pornind de la exercitii si invers; transformarea problemelor in exercitii;

-     crearea de probleme pornind de la expresii simbolice (a+b=x, a-b=x, etc.);

-     analiza partilor componente ale unei probleme;

-     analiza cuvintelor care sugereaza operatii aritmetice, inclusiv a celor derutante;

-     schimbarea componentelor unei probleme fara ca tipul de problema sa se schimbe;

-     transformarea problemelor de adunare in probleme de scadere si invers, a celor de scadere in probleme de adunare;

-        schimbarea numerelor dintr-o problema data, cu pastrarea tematicii;

-     transformarea problemelor pastrand numerele neschimbate;

-     stimularea cresterii treptate a vitezei de operare cu numere prin propunerea de competitii intre elevi si prin probe date intr-un interval de timp precizat initial;

2.7.

sa foloseasca simboluri pentru a pune in evidenta numere necunoscute in rezolvarea de probleme

-     rezolvarea de exercitii variate care solicita aflarea unui numar necunoscut notat in diverse moduri (litere, simboluri)

-     rezolvarea ecuatiilor utilizand modelul balantei, incercari, proba operatiei;

2.8.

sa utilizeze instrumente si unitatile de masura standard si nonstandard pentru lungime, capacitate, masa, timp si unitatile monetare in situatii variate

-     compararea masurilor unor marimi;

-     ordonarea unor obiecte date, in functie de lungimea, grosimea, intinderea sau forma lor;

-     utilizarea instrumentelor si a unitatilor de masura potrivite (standard si nonstandard) pentru efectuarea unor masuratori;

-     plasarea in timp a unor evenimente;

-     ordonarea unor imagini in functie de succesiunea derularii lor in timp;

-        citirea ceasului, reprezentarea pe un ceas model a diverse ore;

-        inregistrarea activitatilor desfasurate intr-un interval de timp;

-     scrierea datei (zi, luna);

-     recunoasterea valorii monedelor si a bancnotelor;

-     efectuarea de schimburi echivalente cu monede si bancnote; compararea sumelor de bani;

2.9.

sa colecteze date, sa le sorteze si sa le clasifice pe baza unor criterii date, sa le organizeze in tabele

-     colectarea si prelucrarea datelor culese;

-     reprezentarea datelor prin diagrame simple;

-     interpretarea datelor prin compararea numerelor implicate, gasirea de asemanari si deosebiri, extragerea unor in-formatii particulare semnificative;

-     descrierea de situatii ce reprezinta evenimente sigure (de exemplu: "Dintr-o punga cu bile pe care sunt scrise numerele 4, 10, 28, 30 pot intotdeauna sa iau o bila cu numar par" etc.), imposibile ("Cel mai inalt om de pe pamant are opt metri" etc.), probabile ("Maine ploua") etc.;

-     generarea de exemple care sa ilustreze evenimente sigure, posibile sau imposibile.

3.Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul matematic

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.

sa exprime clar si concis semnificatia calculelor facute in rezolvarea unei probleme

-     exercitii de transpunere a unor enunturi simple din limbaj matematic simbolic in limbaj cotidian;

-     exercitii de transpunere a unor enunturi simple din limbaj cotidian in limbaj matematic;

-     justificarea alegerii demersului de rezolvare a unei probleme;

-     utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele si pasii de rezolvare a unei probleme.

4.Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea matematicii in contexte variate

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1.

sa manifeste initiativa in a transpune diferite situatii in context matematic, propunand modalitati diverse de abordare a unei probleme

-     exercitii - competitie de gasire a cat mai multe solutii la anumite probleme;

-     transpunerea unui context problematic in problema sau exercitiu;

-     imaginarea unui context problematic pornind de la un exercitiu dat;

4.2.

sa depaseasca blocaje in rezolvarea de probleme, sa caute prin incercare-eroare noi cai de rezolvare

-     compararea modalitatilor diferite pentru rezolvarea unei situatii problema;

-     argumentarea modalitatilor diferite pentru rezolvarea unei situatii problema;

4.3.

sa manifeste un comportament adecvat in relatiile cu colegii dintr-un grup de lucru in cadrul activitatilor practice de rezolvare de probleme

-     jocuri - competitie intre grupuri.

-     discutarea, in perechi sau in grup, a solutiilor gasite pentru rezolvarea unor exercitii sau probleme,

CONTINUTURILE INVATARII

        Numerele naturale de la 0 la 1 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire[3]

        Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire

        Adunarea si scaderea numerelor naturale in intervalul de la 0 la 10 000

           Terminologia specifica: termen, suma, descazut, scazator, "cu atat mai mult", "cu atat mai putin"

           Aflarea unui numar necunoscut in cadrul unei relatii de tipul ? + a = b, unde a si b sunt numere naturale mai mici decat 10 000 (prin incercari, prin utilizarea de obiecte sau desene, prin proba operatiei sau folosind modelul balantei)

           Evidentierea unor proprietati ale adunarii (comutativitate, asociativitate, element neutru) cu ajutorul obiectelor si al reprezentarilor, fara a folosi terminologia

        Inmultirea si impartirea numerelor naturale mai mici ca 100

           Inmultirea numerelor naturale folosind adunarea repetata de termeni egali

           Inmultirea numerelor scrise cu o singura cifra

           Terminologia specifica: factor, produs, "de atatea ori mai mult", dublu[4], triplu

           Tabla inmultirii

           Evidentierea unor proprietati ale inmultirii (comutativitate, asociativitate, element neutru, distributivitatea fata de adunare sau scadere) cu ajutorul obiectelor si al reprezentarilor, fara a folosi terminologia

           Ordinea efectuarii operatiilor

           Impartirea numerelor naturale folosind scaderea repetata si relatia cu inmultirea

           Terminologia specifica: deimpartit, impartitor, "de atatea ori mai putin", jumatate, treime, sfert

           Tabla impartirii dedusa din tabla inmultirii

                 Diviziuni ale unui intreg: jumatate, sfert, a treia parte, a zecea parte - reprezentari prin desene

           Aflarea unui numar necunoscut in cadrul unei relatii de tipul ? c = d; ? : c = d, unde c 0, d este multiplu al lui c, cuprins in intervalul numerelor naturale 0-100 (prin incercari, prin utilizarea de obiecte sau desene, prin proba operatiei sau folosind modelul balantei)

           Ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor rotunde.

        Inmultirea si impartirea in intervalul de numere naturale de la 0 la 1.000[5]

           Inmultirea cu o suma sau diferenta

           Inmultirea cu 10 sau 100

           Inmultirea unui numar natural de doua cifre *si de trei cifre cu un numar de o cifra, folosind adunarea repetata, grupari de termeni, reprezentari

           Impartirea unei sume sau diferente la un numar de o cifra

           Impartirea la 10 sau 100

           Impartirea unui numar natural mai mic decat 100 *sau decat 1 000 la un numar de o cifra, folosind scaderea repetata, grupari de termeni, reprezentari

           *Evidentierea restului impartirii unui numar mai mic decat 50 folosind desene si scheme sugestive

        Rezolvarea de probleme

           Probleme care se rezolva prin cel mult doua operatii (de acelasi ordin, de ordine diferite);

           Probleme de organizare a datelor in tabele

           * Probleme care se rezolva prin mai mult de doua operatii

        Elemente intuitive de geometrie

           Forme plane: patrat, triunghi, cerc, dreptunghi, poligon, punct, segment, linie dreapta, linie franta, linie curba

           Interiorul si exteriorul unei figuri geometrice

           Observarea si descrierea intuitiva a obiectelor cu forme spatiale de: cub, sfera, cilindru, con, cuboid (paralelipiped dreptunghic)

        Masurari folosind etaloane neconventionale

        Unitati de masura

           Unitati de masurat lungimea: metrul, multiplii, submultiplii ( fara transformari)

           Unitati de masurat capacitatea: litrul, multiplii, submultiplii (fara transformari)

           Unitati de masurat masa: kilogramul, multiplii, submultiplii (fara transformari)

           Unitati de masura pentru timp: ora, minutul, ziua, saptamana, luna, anul

           Monede si bancnote, inclusiv cele europene

           Utilizarea instrumentelor de masura adecvate: metrul, rigla gradata, cantarul, balanta

PLANIFICARE CALENDARISTICA

SEMESTRUL I

unitatea de invatare

obiective

de referinta

continuturi

nr.

ore

sapt.

obs.

1

2

3

4

5

6

1. Numere naturale de la 0 la 1000

1.1; 1.2; 2.4; 2.5;3.1;

       Formarea, scrierea si citirea numerelor

       Compararea si ordonarea numerelor de la 0 la 1000

       Rotunjirea numerelor naturale formate din sute, zeci si unitati

       Evaluare initiala

2. Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 1000

1.3; 2.4; 3.1

4.1; 2.2

       Adunarea si scaderea cu trecere peste ordin

       Legatura dintre adunare si scadere

       Adunarea si scaderea cu trecere peste ordinul unitatilor si al zecilor

       Evaluare

3. Inmultirea numerelor in concentrul 0-100

1.4; 3.1; 2.2

2.6.;2.7;3.1.

       Adunarea repetata de termeni egali

       Inmultirea numerelor naturale

       Proprietati ale inmultirii

       Inmultirea cand unul dintre factori este 2

       Inmultirea cand unul dintre factori este 3

       Inmultirea cand unul dintre factori este 4

       Inmultirea cand unul dintre factori este 5

       Inmultirea cand unul dintre factori este 6

       Inmultirea cand unul dintre factori este 7, 8 sau 9

       Inmultirea cand unul dintre factori este 0,1 sau 10

       Tabla inmultirii

       Ordinea efectuarii operatiilor

       Evaluare

4.Impartirea numerelor naturale in concentrul 0-100

1.4; 3.1;2.2; 2.6; 2.7

       Impartirea numerelor naturale folosind scaderea repetata

       Impartirea - operatie inversa a inmultirii

       Impartirea la 2. Impartirea la 3

       Impartirea la 4. Impartirea la 5

       Impartirea la 6. Impartirea la 7

       Impartirea la 8. Impartirea la 9

       Cazuri speciale de impartire

       Tabla impartirii

       Aflarea unui numar necunoscut

       Ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor rotunde

       Evaluare

5. Rezolvarea de probleme

2.9;3.1;4.1;4.2;

       Probleme care se rezolva prin cel mult doua operatii (de acelasi ordin, de ordine diferite);

       Probleme de organizare a datelor in tabele

SEMESTRUL II

6. Inmultirea si impartirea numerelor naturale de la 0 la 1000

2.3; 2.5; 3.1

2.2; 2.9 4.2; 4.3

       Inmultirea cu o suma sau o diferenta

       Inmultirea cu 10 sau 100

       Inmultirea unui numar natural de doua cifre cu un numar natural de o cifra

       Inmultirea unui numar natural de trei cifre cu un numar natural de o cifra

       Impartirea unei sume sau diferente la un numar de o cifra

       Impartirea la 10 sau 100

       Impartirea unui numar natural mai mic decat 100 la un numar de o cifra

       Evaluare

       Rezolvare de probleme - organizarea datelor in tabele

7. Elemente intuitive de geometrie

2.1; 2.2; 2.9

4.2; 4.3

       Puncte si linii

       Poligoane

       Triunghiul

       Dreptunghiul si patratul

       Cercul

       Corpuri geometrice

       Interiorul si exteriorul unei figuri geometrice

       Evaluare

8. Numere naturale de la 0 la 1 000 000

1.1; 1.2; 2.5

       Formarea, scrierea si citirea numerelor pana la 1 000 000

       Compararea si ordonarea numerelor de la 0 la 1 000 000

       Rotunjirea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000

       Evaluare

9. Operatii de adunare si scadere cu numere naturale de la 0 la 10000

1.3; 2.4; 4.2; 4.3

       Adunarea numerelor naturale de la 0 la 10 000 fara trecere peste ordin

       Scaderea numerelor naturale de la 0 la 10 000 fara trecere peste ordin

       Adunarea numerelor naturale de la 0 la 10 000 cu trecere peste ordin

       Scaderea numerelor naturale de la 0 la 10 000 cu trecere peste ordin

       Evaluare

10. Unitati de masura

2.8; 4.2; 4.3

       Unitati de masurat lungimea: metrul, multiplii si submultiplii (fara transformari)

       Unitati de masurat capacitatea: litrul, multiplii si submultiplii (fara transformari)

       Unitati de masurat masa corpurilor: kilogramul, multiplii si submultiplii (fara transformari)

       Unitati de masura pentru timp: ora, minutul, ziua, saptamana, luna, anul

       Monede si bancnote: romanesti (leul/ banul)/ europene (euro/ eurocentul)

       Evaluare

11.Recapitulare, sistematizare, evaluare

1,1; 1.2; 1.3

1.4; 2.1; 2.2

2.3; 2.5; 2.6

2.8; 3.1; 4.1

       Numerele naturale de la 0 la 1 000 000

       Operatii cu numere naturale in concentrul 0-1 000

       Elemente de geometrie si unitati de masura

       Rezolvare de probleme

       Exercitii de recuperare, ameliorare, dezvoltare

ARIA CURRICULARA-MATEMATICA SI STIINTE

STIINTE ALE NATURII

~ Curriculum nucleu ~

MANUAL: Editura Aramis

AUTORI: Anina Badescu

NUMAR ORE/SAPTAMANA: 1 ora

NUMAR DE ORE PE AN:

OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.Intelegerea si utilizarea in comunicare a unor termeni si concepte specifice stiintelor naturii

Obiective de referinta

Sugestii de activitati de invatare

1.1 

sa indice asemanari si deosebiri dintre corpuri pe baza unor observatii proprii

-    observarea unor corpuri solide si lichide si compararea proprietatilor acestora pentru a stabili care dintre ele iau forma vasului in care sunt puse;

-    selectarea unor mostre de corpuri/obiecte dupa diferite criterii: forma, marime, culoare, stare de agregare, materialul din care sunt confectionate, intrebuintari;

-    prezentarea unor filme, diapozitive, planse in scopul identificarii caracterelor comune organismelor care alcatuiesc o grupa taxonomica: mamifere, pasari, insecte, reptile, pesti;

-    relationarea unor structuri de baza din organismul uman si din alte organisme, cu functiile acestora (de exemplu: digestia are loc in stomac, radacinile absorb apa, dintii faramiteaza hrana, plamanii sunt importanti pentru respiratie etc.);

-    prezentarea unor imagini ilustrand dintii unor animale, pentru a identifica erbivore si a carnivore;

-    realizarea unor colectii de mostre de materiale naturale/prelucrate si identificarea caracteristicilor acestora: forma, culoare, stare de agregare, duritate, transparenta etc.;

-    prezentarea unor scurte texte informative, povesti, povestiri, in scopul identificarii partilor componente la plante si animale, al identificarii locatiilor surselor de apa si a utilizarilor acesteia;

-      prezentarea unor filme, diapozitive pentru descrierea modului in care caderea apelor este folosita pentru producerea electricitatii, morile de vant transforma energia vantului in energie mecanica, se produce energie termica in termocentrale, hrana constituie sursa de energie pentru activitatea organismului si material pentru crestere si refacere;

1.2 

sa ordoneze obiecte, organisme, fenomene si evenimente pe baza unor criterii date

-      gruparea materialelor dupa caracteristici observate: transparenta, duritate, flexibilitate, utilizari in gospodarie, in constructii etc. si clasificarea acestora in naturale si prelucrate;

-      selectarea unor corpuri cu proprietati potrivite utilizarii in scopuri precizate;

-      identificarea corpurilor vii si nevii, pe baza unor criterii ca:, miscarea, hranirea, inmultirea;

-      clasificarea animalelor in mamifere, pasari, pesti, reptile, insecte;

-      caracterizarea anotimpurilor dupa temperatura medie, precipitatii, vant, durata zilei si a noptii etc.;

-      identificarea unor schimbari/evenimente din viata plantelor, a animalelor si a omului, dupa variatia unor caracteristici identificate (ciclul zi-noapte, cele 4 anotimpuri etc.) ;

-      clasificarea surselor de apa dupa locatie, utilizari etc.;

-      ordonarea etapelor circuitului apei in natura;

-    alegerea, dintr-o lista, a unor alimente care fac parte dintr-o dieta sanatoasa;

1.3 

sa comunice in forme diverse observatii si comparatii asupra corpurilor studiate si asupra experimentelor realizate

-    descrierea verbala sau in scris (prin desene, modele, constructii etc.) a unor caracteristici specifice corpurilor si fenomenelor din mediul inconjurator;

-    realizarea unor colectii de plante sau parti componente ale acestora, insecte etc. dupa anumite criterii ;

-    colectarea de date, din surse variate, privind evolutia lumii vii (aparitia si disparitia unor vietuitoare, dinozaurii si cauzele probabile ale disparitiei lor);

-    realizarea unui proiect pe tema surselor de energie si a utilizarilor acestora;

-    realizarea unor colaje, desene, reportaje pe teme legate de mentinerea starii de sanatate;

-    descrierea unor situatii privind efectele interventiei omului in natura: avantajele si dezavantajele interventiei sale;

-    prezentarea rezultatelor observatiilor si a experientelor, a experimentelor, investigatiilor efectuate, intr-o maniera personala, in clasa cat si in afara ei (comunicari stiintifice, reviste scolare etc.);

2.Formarea si dezvoltarea capacitatilor si abilitatilor de experimentare si explorare/investigare a realitatii, folosind instrumente si procedee specifice

Obiective de referinta

Sugestii de activitati de invatare

2.1 

sa inregistreze in forma grafica observatii ale unor fenomene si procese din mediul inconjurator

-    observarea repetata a unor transformari ale corpurilor aflate in mediul inconjurator (pozitia soarelui, inghetul/dezghetul etc.) pe parcursul unor perioade de timp;

-    completarea periodica a unor fise de observatii cu informatii despre fenomene si procese ce se produc in mediul inconjurator, prin bifari, desene, simboluri, scurte descrieri;

-    completarea unor scheme eliptice care sa descrie succesiunea unor fenomene si procese in circuitul apei in natura;

-    selectarea observatiilor esentiale din datele inregistrate;

-    reprezentarea in forma grafica (tabele de inregistrare, grafice, diagrame simple, scheme) a unor date obtinute experimental ;

2.2 

sa masoare cu instrumente conventionale si neconventionale, comparand rezultatele cu propriile estimari

-      estimari ale duratelor unor fenomene pe baza unor caracteristici proprii cunoscute (puls, ritm respirator, ritm de deplasare);

-    efectuarea unor masuratori ale unor fenomene naturale (ploi, ninsori, cresterea unui animal sau a unei plante);

-    masurarea temperaturii exterioare cu ajutorul unui termometru de camera si inregistrarea acesteia in scopul determinarii modului de variatie in timpul unei zile;

-    compararea rezultatelor masuratorilor cu propriile estimari;

2.3 

sa deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru

-     efectuarea unor experiente de sfaramare a solidelor, de scurgere a lichidelor pentru a demonstra ca starea de agregare ramane constanta in anumite circumstante;

-        efectuarea unor experiente prin care solidele se transforma in lichide la incalzire (gheata se topeste) sau invers, pentru a demonstra ca starea de agregare se poate modifica in anumite circumstante;

-     efectuarea unor experiente simple pentru punerea in evidenta a caracteristicilor apei (culoare, gust, miros, stare de agregare), aerului (culoare, gust, miros, stare de agregare), solului (culoare, stare de agregare, permeabilitate);

-     efectuarea unor experiente simple pentru punerea in evidenta a aerului (umflarea unui balon, ventilatia cu un evantai etc.);

-     efectuarea unor experiente simple referitoare la corpurile vii (crestere si dezvoltare, inmultire, hranire);

-        efectuarea unor experimente care vizeaza cresterea si dezvoltarea unor vietuitoare in conditii de laborator (influenta luminii, a apei, a diferitelor tipuri de soluri, a muzicii, a zgomotului, a factorilor de poluare asupra cresterii si dezvoltarii plantelor/animalelor);

-     verificarea descompunerii unor materiale diferite (hartie, material plastic etc.) pentru a evidentia reciclarea materialelor in natura;

-      testarea unor materiale diferite pentru a determina care dintre acestea pot fi folosite la confectionarea unui anumit obiect cu o anumita utilizare;

2.4 

sa aplice observatia ca demers al cunoasterii de tip stiintific

-     colectarea de informatii despre un sistem in cadrul unei excursii, drumetii, expeditii;

-     observarea relatiilor dintre corpuri, proprietatile acestora si utilitatea lor in viata cotidiana;

-        studierea comportamentului unui animal nocturn sau a schimbarilor unei plante (floarea soarelui) la alternanta zi-noapte;

-     inregistrarea rasaritului si apusului soarelui timp de o saptamana, in diverse perioade ale anului, pentru identificarea variatiei duratei zilei-noptii, pentru tara noastra;

-     stabilirea imbracamintei adecvate unui anumit anotimp, unei anumite activitati;

-     identificarea vietuitoarelor pe cale de disparitie si discutarea unor posibile masuri de ocrotire a acestora;

-    completarea portofoliului propriu cu date despre:

-    schimbarile propriului corp de-a lungul unei perioade mai lungi de timp;

-    schimbarile care se produc in viata unei plante sau a unui animal din mediul apropiat, de-a lungul unui interval de timp;

-     identificarea modalitatilor de mentinere a starii de sanatate: dieta echilibrata si variata, exercitiu fizic, igiena personala, nocivitatea drogurilor, alcoolului si tutunului;

3.Dezvoltarea interesului si a responsabilitatii pentru mentinerea unui mediu natural echilibrat , propice vietii

Obiective de referinta

Sugestii de activitati de invatare

3.1.  

sa constientizeze efecte ale activitatii omului asupra mediului inconjurator

-     recunoasterea unor interventii stabilizatoare sau perturbatoare ale omului in mediul natural;

-     identificarea unor efecte ale interventiei stabilizatoare sau perturbatoare a omului asupra mediului inconjurator in diferite surse de informare (carti, reviste, ziare, mass-media, Internet etc.);

-     interpretarea unor atitudini ale omului fata de mediul inconjurator: prin discutii, jocuri de rol, dramatizari;

-     stabilirea unor reguli de conduita fata de mediul inconjurator prin jocuri de rol, jocuri didactice;

-     amenajarea si intretinerea spatiului verde din curtea scolii;

-        ingrijirea plantelor si / sau animalelor de la coltul viu al clasei;

-     organizarea unor concursuri de afise, materiale publicitare privind unele efecte ale poluarii asupra mediului si vietii omului.

CONTINUTURILE INVATARII

1.Caracteristici si proprietati ale corpurilor

   Forma, culoare, dimensiune (lungimea ca rezultat al masurarii in unitati standard; volumul (capacitatea) ca rezultat al masurarii / compararii in unitati nestandard).

   Stari de agregare (solid / lichid / gaz) - identificare in functie de forma si volum.

   *Dizolvarea si conditii de crestere a vitezei de dizolvare.

   *Amestecuri si separarea amestecurilor prin filtrare, decantare.

   Corpuri cu viata si fara viata: plante si animale; materiale naturale si prelucrate. Utilizari.

    Rolul structurilor de baza ale organismelor vii

o          rolul componentelor observabile la plante: radacina, tulpina, frunza, floare, fruct, samanta

o          rolul componentelor observabile si a unor organe interne la animale si la om: cap, trunchi, membre, organe de simt, stomac, plamani, inima, rinichi, schelet

   Principalele grupe la animale (mamifere, pasari, pesti, reptile, insecte) - caracteristici generale.

   Modalitati de mentinere a starii de sanatate: dieta, igiena personala, exercitiul fizic etc.

   *Reactia la stimuli si organele de simt.

2.Transformari ale corpurilor si materialelor

    Soarele - sursa de schimbari periodice in mediul inconjurator: lumina - intuneric, zi - noapte, anotimpurile).

   Transformari de stari de agregare (topire, solidificare, vaporizare, condensare). Circuitul apei in natura.

   Surse de energie (vantul, soarele, caderile de apa, arderea combustibililor, hrana).Utilizari.

3.Omul si mediul

   Apa, aerul, solul. Surse de apa - tipuri, localizare, utilizari.

   Consecinte ale variatiei factorilor de mediu (lumina, apa, aer, sol, surse de caldura) asupra organismelor vii; vietuitoare disparute si pe cale de disparitie.

   Protejarea mediului. Deseurile si *reciclarea lor.

SUGESTII METODOLOGICE

Prin prezentul curriculum se intentioneaza ca, pe parcursul invatamantului primar, elevii sa dobandeasca competente utile studiului ulterior al stiintelor naturii pe discipline, si sa-si structureze un set de valori si atitudini fata de stiintele naturii prin prisma raportarii fata de acestea si implicit fata de mediu. Acestea se regasesc intr-o serie de aspecte ale invatarii, vizate de practica pedagogica:

-    observarea atenta a mediului si a relatiilor dintre componentele acestuia;

-    citirea corecta si constienta a enuntului unei situatii-problema;

-    intelegerea si explicarea fenomenelor naturale observate sau evidentiate;

-    secventializarea etapelor de desfasurare a acestora;

-    construirea si interpretarea unor diagrame, tabele si scheme grafice care ilustreaza rezultatele unor experimente;

-    initierea si realizarea creativa a unor investigatii, pornind de la tematica propusa;

-    formarea obisnuintei de a utiliza diverse tipuri de reprezentari, pentru rezumarea, clasificarea si prezentarea concluziilor unor experimente;

-    formarea deprinderii de a anticipa evolutia fenomenelor studiate, pornind de la conditiile existente.

Acestea explica apropierea continuturilor invatarii de practica invatarii eficiente a stiintelor naturii. In demersul didactic, centrul actiunii devine elevul si nu predarea notiunilor stiintifice ca atare. Accentul trece de la "ce?" sa se invete, la "in ce scop?" si "cu ce rezultate?" sa se invete. Evaluarea se face in termeni calitativi; capata semnificatie dimensiuni ale cunostintelor dobandite, cum ar fi: esentialitatea, profunzimea, functionalitatea, durabilitatea, orientarea axiologica, stabilitatea, mobilitatea, diversificarea, amplificarea treptata, aplicabilitatea.

Prin acest curriculum se urmareste crearea conditiilor favorabile pentru ca elevii sa-si formeze si dezvolte competentele intr-un ritm individual, pentru a putea sa-si transfere cunostintele acumulate intr-un domeniu de studiu altui domeniu. Pentru aceasta, este util ca demersul didactic sa se orienteze spre realizarea unor tipuri variate de activitati precum:

-    prelucrarea variata a informatiilor adecvate obiectivelor vizate;

-    introducerea continuturilor utilizand moduri variate de antrenare a gandirii elevilor;

-      solicitarea unor corelatii intra- si interdisciplinare, care sa determine realizarea de transferuri de cunostinte;

-      antrenarea elevului in situatia de a decide asupra unor sarcini de lucru adecvate, situatiei-problema expuse;

-    formarea deprinderii elevilor de a utiliza independent manualul si alte surse de informatie, operand prin analiza pe text, interpretarea unor continuturi;

-    organizarea unor activitati de invatare diferentiata care sa permita desfasurarea sarcinilor de lucru in ritmuri diferite;

-    sugerarea unui algoritm al invatarii, prin modul de ordonare a sarcinilor.

Metodele si tehnicile de predare precum si practicile pedagogice alese in functie de ritmul de invatare si de particularitatile psiho-individuale ale elevilor trebuie sa fie esential centrate pe universul copilului. Invatarea trebuie sa se dezvolte in mod natural pornind de la ce stie elevul catre descoperirea varietatii naturii si a fenomenelor, pe cale experimentala. O invatare eficienta va da posibilitatea copilului sa experimenteze, sa redescopere natura printr-un contact direct cu aceasta in care rolul invatatorului este de ghid si colaborator.

Demersul didactic propus prin actuala programa este orientat spre:

-    accentuarea caracterului formativ al metodelor de instruire (acestea sunt utilizate in activitatea de predare-invatare, in scopul dezvoltarii capacitatilor de a opera cu informatiile asimilate, de a aplica si evalua cunostintele dobandite, de a verifica ipoteze si de a cauta solutii adecvate de rezolvare a problemelor propuse);

-    aplicarea metodelor centrate pe stimularea structurilor cognitive si operatorii ale elevilor (in scopul transformarii elevului in subiect al propriei instruiri si educatii);

-    o imbinare si o alternanta sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea dupa surse de informatie variate, observatia proprie, exercitiul individual, instruirea programata, experimentul si lucrul individual, tehnica muncii cu fise etc.) cu activitatile care solicita efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor;

-      folosirea unor metode care sa favorizeze interventia nemijlocita a elevului in realizarea experimentului.

Experimente propuse

  1. Geotropismul tulpinii: Miscare, orientare influentata de gravitatie. Se inclina un ghiveci cu flori. Dupa o saptamana, tulpina, crengile se orienteaza vertical, in sus.
  2. Hidrotropism: Intr-un vas transparent se pun boabe de grau, de fasole pe vata, hartie de ziar umezite pe o portiune. Radacinile care cresc se orienteaza catre portiunea umezita.
  3. Hidrotropism: In cautarea apei. Sub un strat de rasad se plaseaza un vas pentru apa. Cand vasul nu contine apa, radacinile din rasad se indreapta in jos, la inceput, datorita gravitatiei, apoi se rotesc lateral, in cautarea apei. Daca in vas se toarna apa, radacinile se orienteaza in jos.
  4. Radacini diverse: Se examineaza perii unei radacini. Acestia maresc suprafata radacinii pentru absorbtie.
  5. Temperatura mediului influenteaza cresterea plantelor: Boabe de fasole puse in vase cu vata umeda, mentinute la temperaturi diferite.
  6. Transpiratia plantelor: Eliminarea apei prin transpiratie este vizibila intr-o zi calda. Se compara cantitatea de apa produsa prin transpiratie in cazul unor frunze introduse in pungi mici de plastic, una dintre frunze fiind unsa cu vaselina.
  7. Absorbtia prin tulpina: Se folosesc flori albe cu tulpina, introduse in apa colorata cu cerneala.
  8. Compozitia aerului expirat din plamani: Vaporii de apa pot fi pusi in evidenta prin condensare, dioxidul de carbon, prin suflare prin pai de limonada, in suc de lamaie.
  9. Starea solida: Experimente care sa puna in evidenta forme si volume proprii.
  10. Starea lichida: Experimente care sa puna in evidenta forme diverse si volume proprii.
  11. Starea gazoasa: Experimente care sa puna in evidenta lipsa formei si volumului propriu.
  12. Condensare: Vaporii de apa (din aerul atmosferic) se condenseaza pe un vas rece scos din frigider; vaporii de apa (din aerul expirat) se condenseaza pe ochelari etc.; apa din oala in care fierbe se condenseaza pe capac.

PLANIFICARE CALENDARISTICA

SEMESTRUL I

unitatea de invatare

obiective

de referinta

continuturi

nr.

ore

sapt.

obs.

1

2

3

4

5

6

1. Corpurile

(caracteristici,proprietati,transformari)

1.1; 1.2, 1.3

2.2; 2.3; 2.4

2.5; 2.6; 3.1

       Forma, culoarea si dimensiunea corpurilor

       Corpuri cu viata si corpuri fara viata

       Corpurile solide, lichide, gazoase

       Materiale naturale si prelucrate

       Recapitulare

       Evaluare

2. Lumea vie

1.1; 1.2; 1.3

1.4; 2.2; 2.3

2.4; 2.5; 2.6

3.1

       Plantele. Principalele componente si rolul lor in viata plantei

       Animalele.Partile corpului la animale si rolul lor

       Caracteristici generale ale principalelor grupe de animale

       Recapitulare

       Evaluare

       Corpul uman. Partile corpului la om si rolul lor.

       Organele interne si rolul lor

       Sa ne mentinem sanatatea

       Recapitulare

       Evaluare

SEMESTRUL II

3. Transformari ale corpurilor si materialelor

1.1; 1.2; 1.3

1.4; 2.1;2.2; 2.3; 2.4; 2.5; 2.6; 3.1

       Solul

       Aerul

       Apa. Surse de apa

       Circuitul apei in natura

       Transformari ale starilor de agregare

       Soarele. Ziua si noaptea. Anotimpurile

       Surse de energie

       Recapitulare

       Evaluare

4. Omul si mediul inconjurator

1.1; 1.2; 1.3

1.4; 2.1;2.2; 2.3; 2.4; 2.5; 2.6; 3.1

       Factorii de mediu- influenta lor asupra corpurilor cu viata

       Vietuitoare disparute si pe cale de disparitie

       Protejarea mediului

       Deseurile

       Recapitulare

       Evaluare

5. Recapitulare finala

1.1; 1.2; 1.3

1.4; 2.2; 2.3

2.4; 2.5; 2.6

3.1

       Corpuri cu viata si fara viata

       Evaluare finala

ARIA CURRICULARA - OM SI SOCIETATE

EDUCATIE CIVICA

~ Curriculum nucleu ~

MANUAL: Editura Aramis, 2005

AUTORI: Dumitra Radu, Gherghina Andrei

NUMAR ORE/SAPTAMANA: 1 ore

NUMAR ORE/AN

OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.Cunoasterea si utilizarea limbajului din sfera valorilor civice

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

1.1.

sa recunoasca si sa descrie intelesul unor termeni specifici limbajului civic

-gasirea termenilor potriviti pentru succesiuni de imagini;

1.2.

sa exprime oral si in scris enunturi simple cu referire la situatii diferite de viata cu continut civic

-realizarea unor povestiri, dialoguri; punerea unor intrebari; completarea unor propozitii;

-rezolvarea si construirea unor rebusuri pe teme date.

2.Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.

sa identifice drepturile universale ale copilului

-     recunoasterea dupa imagini a situatiilor de respectare si de incalcare a drepturilor copilului;

2.2.2.2. 2.2.

sa identifice reguli cu privire la raporturile persoanei cu "lucrurile", cu "plantele si animalele" si cu "ceilalti oameni"

-     imaginarea unor povestiri, ghicitori privind raporturile persoanei cu lucruri si fiinte;

-     jocuri de rol pe teme date.

3.    Dezvoltarea unor comportamente relationale privind constituirea grupurilor sociale

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.

sa identifice grupurile sociale din care face parte: familie, grup de prieteni, colegi etc.

-     discutarea despre grupuri diferite pe baza unor imagini date;

3.3.

sa descopere si sa descrie intr-o maniera clara si concisa diferite relatii sociale de grup

-     folosirea compunerii, povestirii, dramatizarii pentru evidentierea unor relatii sociale de grup;

3.4.

sa dovedeasca dorinta de participare la activitatea unor grupuri

-     imaginarea unor activitati pentru membrii grupurilor din care face parte.

          4. Dezvoltarea si manifestarea unor atutudini favorabile luarii deciziilor si exprimarii opiniilor personale in ceea ce priveste activitatea grupurilor din care face parte.

         

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1.

sa formuleze enunturi simple pro si contra in solutionarea unor dileme

-     discutarea in grup in scopul solutionarii unei dileme civice;

CONTINUTURlLE INVATARII

I. Persoana

1.Persoana mea. Persoana lui (ei). Ce inseamna sa fim persoane?

2. *Corpul meu.

3. Persoane cu nevoi speciale.

4.Trasaturi morale ale persoanei:

                 increderea in sine si in celalalt/lipsa de incredere;

                 respectul/lipsa de respect;

                 curaj/frica/lasitate;

                 bunatate/rautate;

                 sinceritate/minciuna.

II. Raporturile noastre cu lucrurile si fiintele

1. Raporturile noastre cu lucrurile

                 Ce sunt lucrurile?

                 Lucrurile care ne exprima:

a)     jucarii, colectii, camera mea, imbracamintea;

b)     cartea, tehnica, arta;

                 Atitudini fata de lucruri: grija, brutalitate, proprietate;

                 Nevoia de lucruri. Lucrul ca instrument de joc, invatare, munca

2. Raporturile noastre cu animalele si plantele

                 *Despre animale si plante: simt, gandesc, comunica, au obiceiuri, imagineaza, sunt persoane?

                 *Animale si plante ca simbol;

                 Atitudini fata de animale si plante: grija, brutalitate, compasiune, iubire, respect, frica;

                 *Ce nevoi avem de plante si animale?

III. Raporturile noastre cu ceilalti oameni

1. Grupuri din care facem parte:

                 familia;

                 grupul de joaca;

                 grupul de invatare;

                 *grupul religios.

2. Reguli ale grupului: drepturi si indatoriri in cadrul grupului.

PLANIFICARE CALENDARISTICA

SEMESTRUL I

unitatea de invatare

obiective

de referinta

continuturi

nr.

ore

sapt.

obs.

1

2

3

4

5

6

1. Persoana

1.1; 1.2; 4.1

  Ce inseamna sa fim persoane

  Persoana mea

  Persoanele din jurul meu

  Persoane din lumea intreaga

  Persoane cu nevoi speciale

  Recapitulare.

  Evaluare

8

I-VIII

2.Trasaturi morale ale persoanei

1.1; 1.2; 2.1; 4.1

  Increderea si lipsa de incredere

  Respectul si lipsa de respect

  Curajul, frica si lasitatea

  Bunatatea si rautatea

  Sinceritatea si minciuna

  Recapitulare.

  Evaluare

9

IX-XVII

SEMESTRUL II

3. Noi si lucrurile

1.1; 1.2; 2.1; 4.1;

  Ce sunt lucrurile?

  Nevoi de lucruri

  Lucruri care ne exprima

  Proprietatea si atitudinea fata de lucruri

  Recapitulare.

  Evaluare

6

4. Noi si celelalte vietuitoare

1.1; 1.2; 2.2; 4.1

  Atitudinea noastra fata de plante si animale

  Evaluare

3

5. Noi si grupurile

1.1; 1.2; 2.1; 3.1; 3.2; 3.4; 4.1;

  Ce sunt grupurile

  Familia

  Grupul de joaca.

  Grupul scolar.

  Reguli ale grupului.

  Recapitulare.

  Evaluare

7

ARIA CURRICULARA - ARTE

EDUCATIE MUZICALA

~ Curriculum nucleu ~

 

MANUAL: Editura Aramis, 2005

AUTORI: Sofica Matei

NUMAR ORE/SAPTAMANA: 1 ore

NUMAR ORE/AN:

OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Valorificarea in practica vocala si instrumentala a elementelor de limbaj muzical receptate

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

1.1.

sa reproduca un repertoriu de cantece receptate dupa auz, respectand cerintele unei emisii, intonatii si dictii corecte

-    redarea fragmentara si integrala, in colectiv, in grupuri mici si individual, a unui repertoriu de 15-20 de cantece, cu ambitusul cuprins intre do1-do2;

-    exersarea deprinderilor de cantare in colectiv si de tehnica vocala (emisie naturala, dictie, respiratie);

1.3.

sa diferentieze auditiv si in cantare calitatile sunetului muzical (inaltime, intensitate, durata si timbru

-     audierea comparata (prin jocuri) a unor:

-    sunete emise de voci umane (adult-copil, barbat-femeie);

-    timbruri instrumente (pian, vioara);

-     audierea comparata (prin jocuri) a sunetelor de intensitati diferite: tare - mediu - incet;

-    reproducerea vocala/cu jucarii muzicale/cu batai din palme a unor onomatopee si recitative/formule ritmice (doua-patru masuri);

-    audierea comparata (prin jocuri) a unor intervale: ascendente-descendente, a mersului melodic ascendent si descendent;

1.5.

sa identifice prin auditie elemente de limbaj muzical (timbru, ritm, melodie)

-    sesizarea nuantelor contrastante (tare-incet);

-    sesizarea timbrurilor diferite (vocal-instrumental);

-    sesizarea tempo-urilor contrastante (lent-repede);

1.6.

sa recunoasca intuitiv muzica populara, respectiv muzica culta, in cadrul auditiilor

-    audierea unor piese folclorice variate: obiceiuri de iarna, dansuri (inregistrari sau direct);

-    audierea unor lucrari din creatia culta.

2. Exprimarea prin muzica

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.

2.1.

sa utilizeze nuanta si tempo-ul adecvate in interpretarea cantecelor din repertoriu, corelandu-le cu continutul de idei al cantecului

-    cantarea cu nuanta si tempo-ul potrivite, in interpretarea vocala si vocal-instrumentala individuala si colectiva

2.2.

sa cante la unison si in aranjamente armonico-polifonice

-    cantarea vocala la unison, pe grupe (alternativ, in lant, in dialog), cu solist si cor;

-    cantarea pe grupe (vocale si instrumentale), utilizand alternativ sau concomitent instrumentele melodice si de percutie alese;

2.3.

sa identifice in cantecele audiate specificul relatiei dintre continutul de idei si caracterul melodiei

-    stabilirea corespondentelor intre continutul de idei si caracterul melodiei;

-    diferentierea tematica a cantecelor;

2.4.

sa cante vocal, cu acompaniament instrumental realizat de catre cadrul didactic

-    interpretarea cantecelor cu acompaniamentul instrumentului manuit de cadrul didactic;

2.5.

sa acompanieze cantecele ritmic si metric

-    acompanierea cu miscari corporale (batai din palme, pe genunchi, pe piept, cu talpa pe podea, pocnind din degete)

-    acompanierea cu jucarii muzicale (toba, lemne, clopotel, maracas, trianglu, tamburina, gong, castagneta);

-    confectionarea de jucarii muzicale;

2.6.

sa isi exprime argumentat preferinta pentru anumite cantece, pentru un anumit gen de muzica

-    compararea cantecelor din repertoriu, alegerea cantecelor adecvate pentru diferite evenimente din viata clasei sau a scolii, a celor preferate;

-    dialog dirijat pe tema preferintelor muzicale;

2.7.

sa redea prin onomatopee si/sau prin sunete muzicale personaje literare, fenomene naturale etc.

-    crearea unui joc pe muzica, inspirat de continutul de idei, de caracterul melodiei, sau de anumite elemente de limbaj

-    asocierea timbrului instrumental cu anumite personaje literare, cu fenomene din natura etc.;

CONTINUTURILE INVATARII

1.Cantarea vocala

-    deprinderi specifice de cant (emisia naturala, dictia, respiratia corecta)

-    deprinderi de cantare in colectiv

-    *Cantarea instrumentala

-    jucarii muzicale

-    instrumente muzicale melodice si de percutie

2.Ritmul

Tactarea masurii

Duratele de patrime, optime, doime si pauza de patrime, structuri ritmice

Masura de 2/4

3.Melodia

*Sunetele La, Sol, Mi, Do

Legatura dintre text si melodie (strofa si refrenul, versul)

Elemente de constructie a melodiei: inceput, sfarsit, repetitii

*Improvizatia melodica pe o tema muzicala data

4.Timbrul

Sunete vocale-instrumentale

Vocea de adult si de copil, vocea de barbat si de femeie

Solistul si corul

Pianul, vioara

5.Genuri muzicale

Genuri ale folclorului ocazional: colinda si cantecul de stea.

Genuri muzicale de factura culta: valsul, rapsodia.

6.Interpretarea

Procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist - cor, lant, dialog

Cantarea cu acompaniament

Cantarea vocal-instrumentala

Nuante: tare - incet - mediu

Tempo: repede - lent

Miscarea pe muzica: libera, ritmica, pe timpii masurii, inspirata de caracterul muzicii miscarea de dans

REPERTORIU DE CANTECE (SUGESTII) AUDITII MUZICALE(SUGESTII)

1. Cu mingea

2. Barza - ***

3. Melcul suparat - d.f.c.

4. Bondarul - Gr. Teodosiu

5. Foaie verde busuioc - I. D. Vicol

6. Saniuta - I. D. Vicol

7. Mamei - Martian Negrea

8. Canta iar - I. D. Vicol

9. Glasul instrumentelor - Al. Husanide

10. Trec ostasii - Ion Chioreanu

11. In padure - ***

12. Primavara a sosit - N. Oancea

13. Zidarul - C. Lungu

14. Iepuras, dragalas - dupa Al. Voevidca

15. Dogarul - G. Breazul

16. Canta iar in cranguri - Ion D. Vicol

17. Primavara a sosit - N. Oancea

18. Misca vantul frunzele - D. Cuclin

19. Vulpea si rata - Gh. Mugur

20. Saniuta - ***

21. Ceasul - Al. Voevidca

22. In clasa - Al. Voevidca

23. Glasul florilor - T. Vasilache

A. Vivaldi

-    Anotimpurile, fragmente

Leopold Mozart

-    Simfonia jucariilor, fragmente

W. A. Mozart

-    Mica serenada, fragmente

J. Haydn

-    Simfonia Ceasornicul, fragmente

-    Simfonia Surpriza (p. 2), fragmente

R. Schumann

-    Scene pentru copii (pian), fragmente

F. Mendelssohn-Bartholdy

-    Uvertura la Visul unei nopti de vara

G. Enescu

-    Rapsodia I si II, fragmente;

-    Suita Impresii din copilarie, fragmente

N. Rimski-Korsakov

-    Zborul carabusului, fragmente

A. Dvork

-    Humoresca, fragmente

Sabin Dragoi

-    Divertisment rustic, fragmente

PLANIFICARE CALENDARISTICA

SEMESTRUL I

unitatea de invatare

obiective

de referinta

continuturi

nr.

ore

sapt.

obs.

1

2

3

4

5

6

1.Cantarea vocala

1.1; 2.1;

2.6.

       Cantam corect

       Deprinderi specifice de cant

       Sunetul muzical si zgomotul

3

I - III

2. Ritmul

1.1; 1.3;

1.5; 2.5;

2.7.

       Durata sunetelor si a pauzelor si reprezentarea grafica

       Durata si pauza de un timp

       Durata si pauza de jumatate de timp

       Durata de doi timpi

       Masura de doi timpi

       Combinatii ritmice cu duratele si pauzele invatate

       Recapitulare

       Evaluare

10

IV -XIII

3. Genuri muzicale

1.3; 1.5; 1.6.

       Colinde de Craciun

       Muzica culta

4

XIV-XVII

SEMESTRUL II

4. Melodia

1.3; 1.5;

2.3; 2.4.

       Inaltimea sunetelor muzicale

       Portativul si cheia Sol

       Structura melodiei

       Refrenul

       Semnele de repetitie

       Recapitulare.

       Evaluare

7

I-VII

5. Timbrul

1.5;

2.2; 2.5.

       Sunetele vocale

       Sunete instrumentale

2

VIII-IX

6. Elemente de interpretare

1.3; 1.5;

2.3; 2.2.

       Nuantele

       Tempoul

       Cantarea alternativa

       Cantarea cu ison

       Cantarea cu acompaniament armonic

       Caracterul melodiei si continutul tematic

       Recapitulare

       Evaluare

8

X-XVII

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ARIA CURRICULARA-ARTE

EDUCATIE PLASTICA

~ Curriculum nucleu ~


NUMAR ORE/SAPTAMANA: 1 ore

NUMAR ORE/AN: 34 ORE

OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

1.1.

sa selecteze diverse materiale (culori de apa, tusuri, creioane, pensule, plastilina etc.), in vederea utilizarii acestora

-    exemplificarea utilizarii diverselor materiale si tehnici, pe reproduceri si pe lucrari ale elevilor;

1.2.

sa asocieze tehnici adecvate materialelor selectate (tehnici ale culorilor de apa, tehnici mixte, tehnici ale colajului etc.)

-    utilizarea diverselor materiale si tehnici in compozitii bidimensionale;

2.Analiza formelor, a culorilor si a amestecurilor acestora, in mediul inconjurator si pe imagini

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.

sa compare culori sau grupe de culori, in functie de locul acestora in steaua culorilor

-     anticiparea rezultatelor amestecurilor culorilor intre ele si cu alb si negru;

2.2.

sa compare tonurile de gri, in functie de distanta acestora fata de alb si fata de negru

-     exersarea obtinerii tonurilor de gri, prin hasurare cu creionul, pe teme liber alese;

3.Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.

sa identifice in spatiul inconjurator linii in diferite ipostaze

observarea liniei ca element constitutiv al universului vizual (contururi, fragmentari, intersectii, contraste etc.);

3.2.

sa valorifice ipostazele liniei in reprezentari grafice intentionate

-     realizarea de contururi, decupaje, colaje, amprentari, zgarieri etc.;

3.3.

sa sugereze forme familiare din natura cu ajutorul liniei

-     observarea structurii formelor naturale (elemente de morfologie vizuala;

-     exersarea transpunerii formelor naturale in structuri plastice expresive;

-     analiza structurilor plastice obtinute, din punct de vedere al mesajului artistic comunicat.

3.4.

sa obtina pete picturale

-     exersarea obtinerii petei picturale, prin nuantare cromatica, prin fluidizarea culorii sau prin texturare.

4.Exprimarea prin si despre compozitii plastice

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1.

sa compuna spatiul plastic valorificand potentialul expresiv al dominantei cromatice, conform propriilor intentii

-compunerea suprafetei plastice obtinand intentionat o anumita dominanta

4.2.

sa valorifice potentialul constructiv al liniei in compunerea spatiului plastic

-organizarea suprafetei sau a spatiului plastic cu ajutorul liniei de constructie;

4.3.

sa realizeze compozitii intr-o dominanta cromatica intentionata, folosind linia in diferite ipostaze si pata picturala

-identificarea unor moduri diferite de organizare a spatiului plastic, pe reproduceri de arta si pe lucrari ale elevilor;

4.4.

sa organizeze spatiul plastic liniar si cromatic (cu accent pe tratarea picturala)

-realizarea de compozitii dupa diferite sugestii tematice, folosind linii si forme intentionate, in diferite dominante cromatice;

4.5.

sa utilizeze criterii evaluative in analiza propriilor exprimari plastice si a celorlalti

-dialog dirijat pe tema comunicarii in limbaj plastic;

CONTINUTURILE INVATARII

                 Materiale de lucru si folosirea lor (tehnici specifice artelor plastice)

                 Amestecurile culorilor (nuante si tonuri)

                 Pata vibrata (picturala)

                 Linia ca element activ de constructie a spatiului plastic

                 *Forme naturale si forme elaborate

PLANIFICARE CALENDARISTICA

SEMESTRUL I

unitatea de invatare

obiective

de referinta

continuturi

nr.

ore

sapt.

obs.

1

2

3

4

5

6

1. Materiale si tehnici de lucru

1.1;

       Cunoasterea materialelor si a instrumentelor specifice educatiei plastice si a modului de utilizare a acestora

2

I - II

2. Amestecuri de culori si nonculori

1.1; 2.1;2.2; 2.3;2.4;

       Steaua culorilor

       Culori primare. Culori binare

       Culori calde. Culori reci

       Nonculorile

       Obtinerea griurilor prin amestecul nonculorilor

       Obtinerea nuantelor

       Obtinerea tonurilor

       Evaluare

11

III - XIV

3. Dominanta cromatica

       Dominanta de culoare

       Dominanta pe nuante si tonuri calde

       Dominanta pe tonuri si nuante reci

       Evaluare

4

XV - XVII

SEMESTRUL II

4. Pata picturala (vibrata)

1.1;

3.1

       Pata plata. Pata picturala

       Obtinerea petei picturale

       Evaluare

3

I - III

5. Linia cu rol constructiv si decorativ

1.1;

3.2

       Rolul liniei in arta plastica (ce poate exprima ea)

       Linia -cu rol de constructie

       Rolul decorativ al liniei

       Evaluare

6

IV - IX

6. Compozitia echilibrata a suprafetei decorative si a spatiului plastic

1.1; 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 3.1;

3.2; 4.1

       Compozitii libere, ca modele de organizare echilibrata a unei suprafete, in care se folosesc elementele de limbaj plastic

       Compozitii figurative si nonfigurative in care se folosesc nuantele si tonurile, dominanta de culoare, diferite materiale

       Colaj. Tangram

       Evaluare

8

X - XVII

ARIA CURRICULARA- TEHNOLOGII

 

EDUCATIE TEHNOLOGICA

~ Curriculum nucleu ~


NUMAR ORE/SAPTAMANA: 1 ore

NUMAR ORE/AN: 34 ORE


OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

1.1.

sa stabileasca asemanari si deosebiri intre corpuri din mediul apropiat, pe baza unor observatii proprii

-    colectarea de corpuri / materiale din mediul apropiat, dupa caracteristici comune (aspect, elasticitate, duritate, densitate etc.), pentru a fi folosite in confectionarea unor produse utile in activitatea zilnica;

-    observarea caracteristicilor materialelor care fac parte din aceeasi categorie (lemn de fag- stejar- brad etc.; hartie glasata-creponata-carton-calc-hartie reciclata etc.);

-    compararea insusirilor corpurilor / materialelor naturale sau prelucrate (culoare, forma, rugozitate, rigiditate, greutate, compresibilitate, sunete produse etc.);

- identificarea unor corpuri / materiale care sunt potrivite / nepotrivite, utilizarii in activitatile legate de scoala, joaca etc.;

1.2.

sa prelucreze materiale folosind ustensile adecvate si tehnici variate

-    observarea ustensilelor / instrumentelor specifice prelucrarii diferitelor materiale, in cadrul unor vizite organizate la "Fabrica de paine", "Fabrica de confectii", "Fabrica de mase plastice" etc. (in functie de specificul zonei si resursele locale);

-    alcatuirea unor fise cu corespondente intre materialul prelucrat si instrumentele folosite pe etape, pentru a ajunge la rezultatul dorit;

- folosirea corecta a unor tehnici de lucru: impletire manuala; cusaturi utilitare (coaserea nasturilor la haine, a tivului etc.); innodare; snuruire;

1.3.

sa utilizeze produse alimentare, in conditii adecvate de igiena

-    definirea in termeni accesibili a notiunilor "consumator", "termen de valabilitate", "aliment nealterat / alterat";

-    identificarea procedeelor folosite pentru pastrarea igienei in alimentatie: citirea termenului de valabilitate de pe produse, pastrarea acestora in conditii corespunzatoare etc.;

-    respectarea normelor de protectie si prevenirea unor accidente, in cazul folosirii frigiderului;

-    prezentarea importantei alimentelor;

- identificarea consecintelor negative ce pot aparea ca urmare a nerespectarii normelor de igiena in alimentatie.

2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.

sa alcatuiasca un plan de lucru pentru a realiza un produs

-    dialog dirijat pe tema necesitatii de a alcatui un plan inainte de realizarea oricarui produs (evidentierea consecintelor care apar ca urmare a nerespectarii etapelor parcurse pentru obtinerea unui produs);

-    selectarea celor mai potrivite materiale si instrumente, in functie de scopul urmarit;

-    descrierea actiunilor desfasurate in cadrul fiecarei etape a realizarii unui produs;

ordonarea logica a etapelor unei activitati (scopuri, mijloace, dificultati, rezultate, consecinte etc.), din perspectiva planificarii unei activitati proprii (realizarea unui produs necesar in viata de zi cu zi);

2.2.

sa confectioneze produse utile, folosind materiale si tehnici variate

-    realizarea unor compozitii decorative pentru design interior, a unor colaje, accesorii de vestimentatie etc., prin tehnicile: impletire manuala, cusaturi utilitare, innodare, snuruire, sau alte tehnici etc.;

-    realizarea de jucarii muzicale;

-    realizarea unor produse adecvate sarbatorilor specifice (locale), in functie de anotimp;

-    reprezentarea sub forma de colaj a unor fragmente sugestive din textele literare studiate;

-    completarea portofoliului cu desene, colaje, scheme despre: schimbari ale propriului corp de-a lungul unei perioade de timp; fenomene si procese naturale, observate de-a lungul unui interval de timp; schimbari observate in viata unei plante sau a unui animal din mediul apropiat etc.;

-    reprezentarea prin colaje, mini-machete etc. a unor fenomene naturale observate in mediu, in scopul participarii la concursuri, expozitii, intalniri cu oameni de stiinta etc.;

2.3.

sa aprecieze calitatea produsului finit, raportat la proiectul initial

-    exprimarea unor opinii privind produsele proprii sau ale altora, dupa criterii functionale si estetice.

3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.

sa realizeze produse colective

-    desfasurarea de activitati in echipa / grup, pentru realizarea unor proiecte, constructii, etc., folosind tehnici de lucru invatate si materiale diverse;

asamblarea produselor partiale in vederea obtinerii unui produs final al grupului;

3.2.

sa-si asume responsabilitati in activitatea de grup

-    stabilirea regulilor de desfasurare a activitatilor in grup si a responsabilitatilor fiecarui membru al grupului.

4. Dezvoltarea simtului practic, a celui estetic si a responsabilitatii pentru

modificarea mediului natural, ca raspuns la nevoile si dorintele oamenilor

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1.

sa valorifice experienta pozitiva locala in activitatile de prelucrare a mediului

-    exercitii-joc de analiza a unui produs, dupa criterii practice si estetice;

-    confectionarea unor produse utile si de bun gust, valorificand traditiile locale;

-    exercitii de identificare a cat mai multe posibilitati de utilizare pentru obiectele realizate;

4.2.

sa descopere solutii de valorificare optima a materialelor refolosibile in combinatie cu alte materiale

-    realizarea schematica sau sub forma de povestire a drumului pe care un produs natural il parcurge pana devine deseu;

-    selectarea in recipiente separate a unor materiale (hartie, sticla, plastic, lemn, fier etc.), pentru a fi reutilizate/ reciclate, asamblate in constructii, machete, ornamente etc.;

-    organizarea unor concursuri, carnavaluri, expozitii, cu obiectele realizate din materiale reciclabile;

Continuturile invatarii

I.. Elemente de proiectare a activitatii: planul de lucru pentru realizarea unui produs

II. Activitati cu materiale din natura

         tehnici combinate: decupare, rupere, impletire, lipire, vopsire, innodare, snuruire, *realizare de aranjamente florale

         *cultura plantelor- tehnici simple de cultivare si ingrijire

III. Activitati cu materiale sintetice

1. Hartia

o      tehnici combinate: trasarea unui contur, decuparea, lipirea, ruperea, indoirea

2. Materiale plastice

                 insusiri ale materialelor plastice

                 constructii din material plastic: cu piese existente in comert si din materiale refolosibile

3. Fire si materiale textile

         insusiri ale firelor si materialelor textile

         cusaturi utilitare (tiv, nasturi)

         tehnici combinate: innodare, snuruire, impletire manuala

         *tehnici: *cusaturi decorative (puncte de cusaturi la alegere, in functie de traditia zonei) ; impletire cu croseta sau andrelele

IV. Activitati desfasurate in gospodarie

1 Norme de protectie a consumatorului

       citirea datei de fabricatie si a termenului de valabilitate de pe ambalaj

       verificarea integritatii ambalajului si a calitatii produsului

       folosirea aparatelor electrocasnice

2 Igiena alimentelor si a alimentatiei

                 alimentele si rolul lor

                 reguli de pastrare a alimentelor

                 reguli pentru o alimentatie sanatoasa

*3 Retete simple

                 sucuri din fructe si legume

                 pregatirea unui platou cu aperitive

V. Evaluarea produselor realizate: criterii functionale si estetice

SUGESTII DE PRODUSE CE POT FI REALIZATE:

  • obiecte de design interior: rama foto, rama tablou, vase pentru flori, *aranjamente florale, colaje pentru sala de clasa, scoala sau camera proprie etc., *mileuri, servetele;
  • obiecte specifice sarbatorilor, in functie de anotimpuri: Craciun, Pasti etc.- se vor urmari si valorifica traditiile locale;
  • obiecte pentru uz personal: bratara, sirag de margele, *bentita, plasa pentru minge, masti pentru carnaval;
  • jocuri si jucarii etc.

PLANIFICARE CALENDARISTICA

SEMESTRUL I

unitatea de invatare

obiective

de referinta

continuturi

nr.

ore

sapt.

obs.

1

2

3

4

5

6

I. Activitati cu materiale din natura

1.1; 1.2;1.3; 1.4;2.1; 2.2;

2.3; 3.1;3.2; 4.1

       Strangerea si pastrarea materialelor din natura

       Tehnici combinate: decupare, rupere, impletire, lipire, vopsire, innodare, snuruire

       Compozitii (dupa natura, decorative)

       Obiecte de lemn

       Evaluare

9

I-IX

II. Activitati cu materiale sintetice.

1.Hartia

1.1; 1.2;1.3; 1.4;2.1; 2.2;

3.2; 4.1;4.2.

       Tehnici combinate: trasarea unui contur, decuparea, lipirea, ruperea, indoirea

       Evaluare

8

X-XVII

SEMESTRUL II

2. Mase plastice

1.1; 1.2;1.3; 1.4;2.1; 2.2;

3.2; 4.1;4.2.

       Insusiri ale materialelor plastice

       Constructii din material plastic: cu piese existente in comert si din materiale refolosibile

       Evaluare

4

I-IV

3. Fire si materiale textile

1.1; 1.2;1.3; 1.4;2.1; 2.2;

2.3; 3.1;3.2; 4.1;4.2.

       Insusiri (rezistenta la rupere, elasticitate, comportare la ardere etc.)

       Cusaturi utilitare

       Tehnici combinate: innodare, snuruire, impletire manuala

       Evaluare

7

V-XI

III. Gospodarie

1.1; 1.2;1.3; 1.4;2.1; 2.2;

2.3; 3.1;3.2; 4.1;4.2.

       Norme de protectie a consumatorului

       Igiena alimentelor si a alimentatiei

       Evaluare

6

XII-XVII

ARIA CURRICULARA- EDUCATIE FIZICA SI SPORT

EDUCATIE FIZICA

~ Curriculum nucleu ~

NUMAR ORE/SAPTAMANA: 2 ore

NUMAR ORE/AN: 68 ORE

OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.Mentinerea starii optime de sanatate a elevilor si cresterea capacitatii de adaptare a acestora la factorii de mediu

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

1.2.

sa aplice regulile de igiena inainte, in timpul si dupa desfasurarea activitatilor motrice

-     dialog pe tema echipamentului adecvat;

-     exersari in conditii igienice;

-     efectuarea exercitiilor de pregatire a organismului pentru efort;

-     schimbarea echipamentului folosit si realizarea igienei corporale;

-     folosirea trusei igienice personale;

1.3.

sa previna producerea unor accidente in procesul de exersare

-     verificarea starii de functionare a materialelor si a aparatelor sportive;

-     exersari in conditiile respectarii integrale a regulilor stabilite;

-        exersari in perechi, cu asigurare reciproca.

2.Armonizarea propriei dezvoltari fizice si prevenirea instalarii abaterilor posibile de la aceasta

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.

sa adopte constant, in mod reflex, postura corecta a coloanei vertebrale in raport cu aceasta, in situatii statice si dinamice

-     exersarea complexelor de dezvoltare fizica;

-     aprecieri si autoaprecieri ale posturii corporale in activitatile desfasurate;

2.2.

sa aprecieze evolutia principalilor indici de dezvoltare fizica proprie (talie, greutate ) determinati

-     determinari si autodeterminari ale indicilor de dezvoltare fizica;

-     analiza indicilor proprii de dezvoltare fizica.

3.Extinderea fondului propriu de deprinderi motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive elementare si dezvoltarea calitatilor motrice aferente

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.

sa aplice adecvat deprinderile motrice de baza si pe cele utilitar-aplicative in diverse activitati motrice

-     exersarea deprinderilor insusite, in conditii variabile;

-     exersarea de structuri motrice, continand trei-patru deprinderi;

-     participarea la intreceri sub forma de stafete si parcursuri aplicative;

3.2.

sa aplice deprinderile sportive elementare specifice disciplinelor sportive predate, in conditii de intrecere

-     exersarea elementelor si a procedeelor tehnice specifice disciplinelor sportive predate

-     participarea la intreceri sub forma de stafete si jocuri pregatitoare;

-     practicarea globala, cu reguli adaptate, a probelor si a ramurilor de sport insusite;


3.3.

sa actioneze in vederea cresterii indicilor de manifestare a calitatilor motrice proprii

-     exersarea deprinderilor insusite, in conditii de crestere a rapiditatii, complexitatii sau duratei;

-     efectuarea exercitiilor de dezvoltare a mobilitatii articulare si a fortei segmentelor corpului;

-     parcurgerea de circuite scurte pentru dezvoltarea fortei;

-     realizarea de eforturi uniform moderate, cu durate prelungite progresiv.

4.Practicarea independenta a exercitiilor fizice, a jocurilor si a diferitelor sporturi

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1.

sa practice constant, in mod independent, exercitiile fizice recomandate, in functie de interesele si posibilitatile proprii

-     exemplificari de activitati recomandate pentru exersarea independenta;

-     exersari independente, individual si pe grupe, pe parcursul lectiilor;

-     receptarea modelelor de activitati motrice care pot fi practicate independent;

-     indeplinirea de roluri de organizator, conducator, capitan de echipa, arbitru.

5.Manifestarea spiritului de echipa si de intrecere , in functie de un sistem de reguli acceptate

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

5.1.

sa aplice regulile cunoscute, in desfasurarea intrecerilor individuale si colective

-     aplicarea in conditii concrete de activitate motrica a regulilor stabilite;

-     colaborarea la stabilirea sistemului de reguli, pentru diferite activitati;

-     urmarirea modului de respectare a regulilor si sanctionarea nerespectarii acestora;

-     activitati practice pe perechi, grupe, echipe, cu indeplinirea de roluri de conducere si de subordonare;

-     participarea la intreceri, in relatie cu adversarii;

5.2.

sa-si adapteze comportamentul, in relatie cu partenerii si cu adversarii, in functie de regulile stabilite

-     participare la intreceri cu parteneri de niveluri competitive variate;

-     incurajari ale coechipierilor si aprecieri si recunoasteri ale meritelor invingatorilor.

CONTINUTURlLE INVATARII

1. Elemente de organizare a activitatilor practice sportive

                 Formatia de adunare in linie pe doua randuri.

                 Alinierea in linie si in coloana.

                 Pozitiile drepti si pe loc repaus.

                 Raportul.

                 Intoarceri la stanga si la dreapta de pe loc.

                 Pornire si oprire din mers.

                 Formarea si strangerea coloanei de gimnastica cate 4.

2. Elemente ale dezvoltarii fizice armonioase

                 Pozitiile de baza si derivate.

                 Exercitii de influentare analitica a aparatului locomotor.

                 Exercitii compensatorii si preventive instalarii abaterilor de la atitudinea corporala corecta.

                 Complexe de dezvoltare fizica libere, cu obiecte portative, cu/fara fond muzical.

                 Exercitii pentru reglarea ritmului respirator in efort.

3. Calitati motrice de baza

                 Exercitii pentru dezvoltarea vitezei:

- de reactie la stimuli vizuali, auditivi si tactili,

- de executie in actiuni motrice variate,

- de deplasare pe distante si directii variate.

                 Exercitii pentru dezvoltarea indemanarii:

- coordonarea segmentelor corpului in actiuni cu complexitate crescanda,

- coordonarea actiunilor in relatie cu un partener,

- manevrari de obiecte.

                 Exercitii pentru dezvoltarea fortei:

- dinamice segmentare, cu invingerea greutatii propriului corp;

- *explozive.

                 Exer