Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. didactica, didactic, pedagogie, planuri de lectie, plan, planificare, planse, proiect didactic, grupa, pe grupe

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» Elemente de teoria cercetarii stiintifice


Elemente de teoria cercetarii stiintifice



Elemente de teoria cercetarii stiintifice

Anticipatie - idee - descoperire stiintifica

                     

            Anticipatia este o cunoastere virtuala a ceeace inca nu percepem, dar banuim ca poate fi, intuim faptul ca ar trebui sa existe.

            Anticipatia este etapa pregatitoare a cercetarii stiintifice, fiind totodata momentul psihologic al angajarii cercetatorului pe drumul descoperirii. Anticipatia precede ideea.

             Ideea nu apare din senin ci este cladita pe cunostinte si experienta anterioara, adica pe cunoastere.

           Cunoasterea este un domeniu dinamic, cu principii fundamentale, din care se dezvolta ideile teoretice de baza, care sunt in continua schimbare in ritmul dezvoltarii societatii, dar fondul lor ramane.

            Ce este descoperirea stiintifica?

            Descoperirea stiintifica este o deschidere in orizontul cunoasterii. Pot exista diverse feluri de descoperiri, dar nu orice descoperire are valoare stiintifica.

            Descoperirea stiintifica indeplineste conditia valorilor de adevar, adica este conforma cu ratiunea, cu judecata logica, este reproductibila.

Descoperirea stiintifica este mult mai mult decat o contributie intr-un domeniu.

            Descoperirea stiintifica indeplineste urmatoarele calitati si conditii:

            -   releveaza adevarul stiintific;

          -   apare ca o surpriza si se impune ca o realitate pentru toti cei avizati;

            -   trebuie sa fie verificata si de alti cercetatori prin metode de cercetare diferite ce duc la acelasi rezultat si acceptata de acestia;

            -   trebuie sa aiba  caracteristica de a fi general valabila;

          -   trebuie sa fie reproductibila;

            Orice descoperire este si trebuie privita initial cu rezerve, pana la reproducere si verificare cu rezultate pozitive. Aceasta pentru ca exista descoperiri fals - stiintifice si " cercetari" cu "paranoia inventoris", care trebuie bine disociate de  descoperirea stiintifica adevarata.

            Drumul de la anticipatie la idée si apoi la descoperire se realizeaza prin cercetare stiintifica.

            Cercetatorul parcurge acest drum pentru a rezolva tema pana ce el este convins ca s-a ajuns in punctual in care, din momentul respectiv nu se mai poate interveni. El, de obicei, lucreaza pentru a ajunge in acest punct final, fara a-si pune probleme ca:

            -   ce semnificatie are cercetarea, ce va aduce pe plan macro, etc;

            -   de ce se face cercetarea;

            -   ce urmari ar putea avea cercetarea.

            El lucreaza, urmarind ca prin verificarea ipotezelor sale initiale sa demonstreze adevarul stiintific, adancind cunoasterea intr-un domeniu.

            Din punct de vedere psihoanalitic cercetarea aduce satisfactii cercetatorului. Deci, dincolo de aspectele pragmatice, cercetarea stiintifica are o semnificatie simbolica de satisfactie subliniata prin nevoia de cunoastere.

            Deci cercetarea stiintifica se studiaza in paralel pe aceste doua linii directoare care urmaresc:

            -   aspectul pragmatic;

            -   aspectul psihoanalitic al cercetatorului.

            Ele merg impreuna, fiindca uneori nu se intelege motivatia unei cercetari, studiind - o numai dupa o singura caracteristica. Pragmatismul este formal, dobandit de cercetator prin respectarea anumitor norme initial impuse care ulterior devin rutina. Aspectul psihoanalitic apartine intrinsec cercetatorului si-i intretine actiunile.

             Caracteristicile si semnificatiile cercetarii stiintifice

            Cercetarea stiintifica are evidente o serie de marimi si factori care o caracterizeaza si ii creeaza semnificatii care o definesc. Acestea sunt:

 a) -   motivatia cercetarii;

 b)-   urmarirea obiectivului ales;

 c)-   organizarea cercetarii (a formei de investigare);

 d)-   rationamentul stiintific;

 e)-   scopul urmarit prin cercetare;

 f)-   semnificatia finala a cercetarii stiintifice.

            a)  Cercetarea stiintifica este determinata de factori motivationali, care tin de psihicul cercetatorului si il determina sa inceapa si sa continue o cercetare:

-   interesul pentru un anumit domeniu;

-   curiozitatea de a cunoaste, care are o determinare rational - intelectuala;

-   o stare de tensiune interioara ce genereaza intrebari legate de tema abordata ,care nu dispare decat atunci cand cercetatorul capata raspunsuri la aceste intrebari.

b)   Urmarirea obiectivului propus sau intuit este interioara cercetatorului, rezultand din tendinta de a da raspuns la intrebarile interioare, la indoieli. Descoperirea adevarului anuleaza indoiala.

c)   Organizarea cercetarii tine de reguli externe cunoscute anterior de cercetator, care combinate cu temele interioare devin "legi interne" care decurg ulterior din gandirea cercetatorului.

d)   Orice act de cercetare este si trebuie sa fie conform cu un rationament stiintific adaptat domeniului. Orice rationament stiintific se desfasoara dupa urmatoarele etape:

-   identificarea si fixarea obiectivelor;

-   formularea ipotezelor;

-   alegerea modelului de gandire sau a formei de conducere a judecatii stiintifice;

-   realizarea cercetarii conform obiectivelor si compararea rezultatelor obtinute prin teorie, experiente si modelare;

-   formularea de concluzii.

e)    Scopul, raspunde intrebarii: la ce servesc rezultatele cercetarii? Raspunsul se situeaza  pe doua planuri:

    planul pragmatic

- cercetarea a aparut ca rezultat al unor probleme teoretice si practice care necesita rezolvare,

- cercetarea contribuie la cunoasterea in domeniu;

- satisface o anumita nevoie generala de cunoastere dintr-un anumit moment din societate.

     planul psihoanalitic:

cercetarea produce o satisfactie emotionala;

cercetarea aduce satisfactia nevoii de cunoastere;

cercetarea raspunde intrebarilor interioare ale cercetatorului, prin solutiile pe care acesta le intuieste si prin rezultatele pe care le asteapta.

f)   Semnificatia finala a descoperirii stiintifice raspunde intrebarii: care este semnificatia descoperirii pe plan social, cultural, economic al comunitatii, sau ce va aduce nou, cu ce va contribui la dezvoltarea, la imbunatatirea, la valorizarea, ce inseamna pentru o colectivitate sau pentru omenire acel ,,ceva'' ce rezulta din cercetare?

3. Principiile cercetarii stiintifice

            Cercetarea stiintifica nu este un act oarecare, ce se poate desfasura oricum, oriunde, in orice conditii si de catre oricine. La baza dezvoltarii acestui proces complex stau un numar de principii stabilite prin experienta multor generatii de cercetatori.

Principiul competentei 

            Stabileste cine poate desfasura o activitate stiintifica, care sunt regulile si calitatile psihice, intelectuale, profesionale, pe care trebuie sa le respecte si sa le posede cercetatorul pentru a fi capabil sa abordeze un proces de cercetare stiintifica. In acest cadru trebue respectate urmatoarele reguli:

            a.   cercetatorul trebuie sa aiba urmatoarele aptitudini:

            -   curiozitate;

            -   dorinta de cunoastere;

            -   spirit critic;

            -   spirit de observatie;

            -   capacitatea intelectuala de analiza si sinteza;

            -   pasiune, rabdare;

            -   devotement;

            -   seriozitate;

            -   onestitate.

            b.   cercetatorul trebuie sa aiba experienta profesionala de specialitate in domeniu insa aceasta trebuie dublata de un stagiu de pregatire anterioara in cercetarea stiintifica:

-   etapa de "ucenicie" sub conducerea unor cercetatori cu experienta;

-   educatie profesional - stiintifca de cultivare a aptitudinilor.

B. Principiul obiectivarii

Se refera la obiectivul cercetarii stiintifice, la modul in care acesta trebuie studiat, la atitudinea cercetatorului fata de obiectul cercetarii. Aici se vor avea in vedere urmatoarele aspectele:

-   plecand de la obiect sa se contureze clar, précis obiectivul cercetarii, care sa serveasca scopului cercetarii;

-   pe parcurs cecetarea trebuie sa se centreze pe obiect si obiectiv;

-   sa nu schimbe natura obiectului, mentinandu-l in calitatile lui proprii din momentul demararii cercetarii.

 

C. Principiul adevarului stiintific

Orice cercetare are ca scop descoperirea adevarului. Acesta este cuprins in concluziile ce se desprind din cercetarea efectuata asupra unui anumit obiect. Acest adevar trebuie sa reflecte natura reala a obiectului, sa poata fi inteles.

In acest cadru se respecta urmatoarele reguli:

-   cercetarea trebuie sa urmareasca descoperirea adevarului despre obiectul cercetat;

-   orice activitate de cercetare trebuie sa fie coerenta, logica, sa aiba continuitate si sa fie conforma cu realitatea obiectului;

-   exprimarea rezultatelor sa se faca in limbaj clar, neechivoc, précis, tehnic;

-   se vor evita subiectivismul si speculatiile care denatureaza rezultatul.

D. Principiul metodic

Se refera la metodologia cercetarii, adica la modul cum se desfasoara procesul de cercetare. Acest principiu impune urmatoarele reguli:

-   orice activitate de cercetare stiintifica se conduce metodic, conform unui plan riguros, coerent pregatit in detaliu, anterior inceparii procesului;

-   se vor respecta in totalitate etapele si metodele de lucru;

-   se vor utiliza tehnici si metode adecvate naturii obiectului.

E. Principiul demonstratiei

Orice afirmatie sau rezultat trebuie demonstrate si trebue dovedit faptul ca sunt adevarate si ca apartin obiectului studiat.

Respectarea principiului impune urmatoarele reguli:

-  orice cercetare trebuie demonstrata, verificata si reprodusa de alt grup de cercetatori pentru a fi acceptata;

-   orice cercetare trebuie sa poata fi modelata teoretic;

-   rezultatele obtinute si considerate valabile trebuie sa se integreze in baza de date ale domeniului.

F. Principiul corelatiei

Rezolvarea unei cercetarii trebuie sa se coreleze cu datele existente in domeniu sau in domeniile conexe.

Pentru respectarea principiului se impugn urmatoarele reguli:

-   sa se cunoasca stadiul actual in amanunt;

-   rezultatele sa fie integrate intr-un sistem de date bine stabilit, caruia ii vor apartine;

-   rezultatele unei cercetari vor realiza o sinteza coerenta, cu date deja existente in sistem;

G. Principiul evaluarii rezultatelor

Rezultatele cercetarii trebuie

-   evaluarea rezultatelor sa fie corecta, rationala, obiectiva;

-   rezultatele sa fie comparate cu datele existente, in spirit critic.

H. Principiul utilitatii

Orice act de cercetare stiintifica trebuie sa aiba o utilitate teoretica sau practica. Utilitatea va justifica cercetarea.

-   orice cercetare sa aiba character de originalitate si noutate, sa reprezinte o contributie in domeniu;

-   rezultatele sa poata fi folosite cat mai curand de specialist.

I. Principiul psiho-moral

Se refera la cercetator si la activitatea acestuia.

-   orice actiune stiintifica sa fie sincera, dezinteresata;

-   cercetarea se conduce dupa principiile etice ale activitatii corecte;

-   cercetarea sa fie conforma cu natura pesonalitatii cercetatorului, cu pregatirea, experienta, specialitatea acestuia;

-   sa se accepte colaborarea cu specialistii din acelasi domeniu sau din domenii inrudite, sincer, deschis, pentru evitarea suprapunerilor;

-   cercetatorul este dator sa-si sustina, demonstreze, sa-si apere rezultatele;

-   cercetatorul trebuie sa aiba credibilitate, sa impuna prin argument logice rezultatele.

J. Organizarea cercetarii stiintifice

Cercetarea stiintifica este o actvitate riguros organizata, condusa dupa principiile gandirii logice, nesupusa hazardului.

Este o activitate planificata, dar nu rigida, avand o anumita flexibilitate data de influenta factorilor exogeni si endogeni ce apar pe parcurs.

Este o activitate de tip organizat, riguros disciplinata si rezervata strict specialistilor.

Cercetarea stiintifica presupune unele etape pregatitoare strict necesare:

-   pregatirea personalului pentru activitatea stiintifica proiectata;

-   instruirea profesionala a viitorilor cercetatori stiintifici;

-   desfasurarea unui stagiu pregatitor in cadru unui colectiv specializat in activitatea de cercetare;

-   dobandirea unei experiente personale in domeniul activitatii stiintifice;

-   informatie solida in domeniul activitatii proiectate;

-   cunoasterea teoretica si practica a metodologiei, tehnicii si instrumentelor de lucru in domeniul cercetarii respective;

-   dobandirea capacitatii de inventare, inovare de noi metode si tehnici adecvate cercetarii respective.

4. Elaborarea planului de cercetare

Aceasta are urmatoarele componente obligatorii:

a.   Delimitarea precisa a domeniului temei si a sferei de interes a cercetatorilor ce vor aborda tema.

b.   Delimitarea precisa a obectului ce formeaza tema cercetarii, avand in vedere urmatoarele aspecte:

-   daca se vizeaza cunoasterea teoretica a obiectului;

-   daca se vizeaza o cercetare cu caracter practic - aplicativ.

c.   Ce se urmareste prin actul de cercetare, care sunt intentiile echipei de cercetare privind tema data.

d.   Stabilirea unui plan privind procesul de cercetare si desfasurarea acestuia.

e.   Verificarea finala a rezultatelor cercetarii.

Planul trebuie sa mai contina elemente care sa reproduca structura gandirii logice privind elaborarea cercetarii. Acestea sunt:

 - Stabilirea temei de cercetare;

 - Formularea ipotezelor de la care porneste cercetarea;

 - Stabilirea etapelor cercetarii ce vor confirma validitatea ipotezelor. Acestea sunt:

            a. studiul experimental al obiectului cercetat:

            -   obiectivul propriuzis;

           -   metode (tehnici de lucru).

            b. gandirea intuitiv- stiintifica a semnificatiei obiectului, cu privire la:

           -   datele rezultate din cercetare;

             -   interpretarea rezultatelor cercetarii.

 - Concluzii care rezulta din cercetare, care se refera la demonstrarea validitatii rezultatelor obtinute.

Durata cercetarii stiintifice se planifica anterior cercetarii, cat mai aproape de realitate, tinand cont de gradul de dificultate si de volumul de activitati ce se vor desfasura. La stabilirea duratei este nevoie de experienta manageriala in domeniu, in scopul raportarii la situatii anterioare cunoscute.

5. Descrierea etapelor cercetarii stiintifice

a.  Alegerea tematicii de cercetare.

La stabilirea tematicii se au in vedere urmatorii factori:

-   motivele alegerii temei;

-   importanta teoretica si/sau practica a problemei;

-   ce se intentioneaza a se rezolva;

-   care sunt rezultatele previzibile si care este valoarea lor pentru cunoastere.

b.   Informatii asupra temei de cercetare.

Orice act de cercetare stiintifica este precedaa de o documentare stiintifica aprofundata. Aceasta cuprinde:

-   informatii la zi prin lectura bibliografiei de specialitate privind stadiul actual al cunoasterii pe tema stabilita;

-   cunoasterea datelor fundamentale, clasice pe domeniul temei;

-   asumarea responsabilitatii cercetatorului cu privire la utilizarea bazei de cunostinte actuale, in sensul a ce va aduce nou cercetarea sa.

c.  Caracteristicile cercetarii propuse.

 Cercetarea poate fi:

-   fundamentala, cu caracter teoretic, care contribuie la largirea unor arii de cunoastere existente, ce vor servi la  cunoasterea stiintifica sau la o viitoare abordare cu aplicatie practica;

-   aplicativa, cu character practice, care urmareste aplicarea imediata.

d.   Obiectivele cercetarii

Acestea redau ce urmareste sa realizeze cercetarea. Nu se confunda obiectivele cu obiectul si nici cu scopul cercetarii.

Obiectivele sunt sarcinile tematice ale cercetarii abordate.

Ele pot fi:

-   principale, generale;

-   secundare, specifice, care sunt corelate cu obiectivul general sau principal si prin atingerea lor se va atinge acesta.

e. Organizarea activitatii de cercetare

Aceasta cuprinde:

-   stabilirea locului desfasurarii activitatii de cercetare,  caracteristicilor necesare ale acestuia;

-   constituirea echipei de cercetare stiintifica;

-   stabilirea planului activitatilor de cercetare.

f. Metodologia cercetarii

Metodologia va reprezenta modul de gandire si stilul de munca al echipei de cercetare. Metodologia trebuie astfel elaborate incat:

-   sa unifice echipa;

-   sa stabileasca un acord comun asupra lucrarilor;

-   sa stabileasca un limbaj comun;

-   sa realizeze o atitudine comuna fata de cercetarea respectiva.

La elaborarea metodologiei se au in vedere urmatoarele aspecte:

-   formulare precisa, concisa a ipotezelor de lucru;

-   descrierea metodelor si tehnicilor de utilizare a ,,instrumentelor" de lucru;

-   nominalizarea materialelor necesare cercetarii;

-   stabilirea duratei cercetarii si a fiecarei componente a acesteia.

g. Prelucrarea rezultatelor

Datele obtinute trebuie sa reproduca intr-o forma coerenta, logica  tot ce a rezultat din cercetare. Aici se poate apela la metodele statistice de prelucrare a datelor experimentale.

h. Interpretarea rezultatelor

Dupa prelucrarea rezultatelor, se analizeaza si se comenteaza pentru a scoate in evident valoarea, validitatea si importanta lor. Acestea se compara cu cele din literature existent, comentand relatia in care se afla cele doua grupe de rezultate.

i. Valorificarea rezultatelor

Rezultatele obtinute din cercetare trebuiec valorificate. Valorificarea rezultatelor cercetarii stiintifice reprezinta actiunea si atitudinea prin care se impun rezultatele unei cercetari stiintifice, prin care acestea se introduc in circuitul valorilor stiintifice in teorie si practica.

Valorificarea se face prin comunicare catre comunitatea stiintifica din domeniu, prin publicarea pe circuitul international de date stiintifice, prin aplicarea directa in practica.

j. Concluziile cercetarii

Acestea reprezinta intr-o maniera sintetica, concisa, rezultatele stiintifice obtinute, cu punctarea celor care vor duce la abordari viitoare.



Didactica


Gradinita
Poezii cantece

Proiect de activitate didactica Clasa: a VIII-a A Cultura civica - Dreptate si egalitate
Verificarea despartirii in silabe
Proiect Didactic CLASA: I Matematica Recunosc ce-am invatat!
PROIECT DE LECTIE CLASA: a VI-a Fizica - Masa - masura a inertiei
FISA DE LUCRU TOAMNA, de Octavian Goga CLASA a V-a
LECTIE - EDUCATIE MUZICALA Clasele: a II-a si a IV-a Inaltimea sunetului muzical; "Cantecul gamei", muzica R.Rogers
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA CLASA: a V-a Matematica - Unitati de masura (pentru lungime, pentru suprafata si pentru volum)
Istoricul scoli generale 168 cu clasele primare
TIPURILE DE CURRICULUM
PROIECT DE LECTIE Clasa: a VII-a Cultura civica - Valorile morale in care cred





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate