Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. biologi, istoria biologiei, referate, proiecte, scheme

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE


RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE


Recoltarea produselor patologice

Def: Diagnosticul etiologic al unei boli infectioase depinde in mare masura de recoltarea corecta a produsului patologic.

Produsele patologice sunt probe in care se banuieste prezenta microorganismelor. Ele pot fi:

- produse normale, care prezinta unele modificari in caz de boala (sange, fecale, urina l.c.r. etc)

- produse care apar numai in imbolnaviri (puroi, lichid peritoneal, lichid articular, sputa)

Produsele patologice se pot recolta de la bolnavi, convalescent, purtatori sanatosi (personal spitalicesc, sector alimentar) cadavre.

Reguli generale de recoltare a produselor patologice:

1. Pentru fiecare boala infectioasa trebuie cunoscut:

- de unde se pot obtine produsele patologice cele mai reprezentative;

- cand este momentul cel mai potrivit pentru recoltare, in raport cu perioada de evolutie a bolii.

- cum trebuie recoltat, deci care este tehnica cea mai corecta de prelevare.

- cat trebuie recoltat, deci cantitatea necesara pentru reusita diagnosticului.

2. Prelevarea trebuie facuta steril;

3. Produsul trebuie etichetat corespunzator;

4. Produsul se va ambala corespunzator;

5. Expedierea la laborator se face cat mai rapid;

6. Insamantarea se face cat mai repede dupa recoltare;

I . Recoltarea produselor patologice din tractul respirator

In interpretarea rezultatelor se tine cont de microogranismele normal intalnite in tractul respirator superior.

1.      Secretia faringiana se recolteaza cu tampon faringian care e format dintr-o tija metalica sau de lemn, cu un capat invelit in vata, introdus intr-o eprubeta sterila. Recoltarea se face dimineata inainte de mancare, inainte de spalarea dintilor, fara a fi precedata de gargarisme cu substante antiseptice. Dupa deschiderea larga a gurii se sterge cu tamponul peretele posterior al faringelui si amigdalele.

2.      Secretia nazala: se recolteaza asemanator, folosind cate un tampon pentru fiecare nara.

3.      Secretia conjunctivala in conjunctivitate si secretia etica in otite, se recolteaza de asemenea cu tampoane sterile.

4.      Sputa: se recolteaza in bronsite, bronhopneumonii, tuberculoza, dimineata cand bolnavul isi face toaleta bronsiilor. Recoltarea se face inainte de mancare, dupa clatirea gurii cu ser fiziologic steril. Se va avea grija sa se obtina secretie din bronsii, nu saliva.

5.      Secretiile traheo-bronsice: recoltate prin cateter (aspirate).

II. Recoltarea produselor patologice de la nivelul tractului digestiv

1.      Lichidul de varsatura;

2.      Materii fecale;

Recoltarea si insamantarea fecalelor in scopul cultivarii germenilor, se numeste

coprocultura. De obicei se recolteaza 2-3 g fecale, care se pun in colectoare de sticla sau

material plastic cu dop, de care se ataseaza o spatula.

3.      Bila;

Se recolteaza dimineata cu sonda Einhorn, dupa clatirea gurii cu ser fiziologic steril.

Examinarea bacteriologica a bilei se numeste biliocultura.

III. Recoltarea produselor patologice de la nivelul tractului uro-genital

1. Urina: se recolteaza prin metoda jetului intrerupt. Insamantarea urinii pe medii de cultura in vederea izolarii germenilor se numeste urocultura.

In infectiile urinare se efectueaza urocultura cantitativa, adica determinarea numarului de bacterii pe mililitru de urina. Pentru a diferentia bateriile contaminante de cele cu importanta etiologica, se accepta ca prezenta a peste 100.000 UFC/ml, (UFC=unitati formatoare de coloni), urina este semnificativa pentru diagnosticul de infectie urinara.

2. Secretia uretrala

Se recolteaza de la barbati pentru diagnosticul gonoreei si a altor uretrite.

De la femei se recolteaza secretie vaginala, sau secretie de pe colul uterin pentru diagnosticul

infectiilor genitale.

IV. Recoltarea sangelui

Se face in mai multe scopuri:

a)      Examen bacteriologic: hemocultura;

b)      Examen serologic: testarea anticorpilor;

c)      Examen virusologic;

De asemenea se mai recolteaza pentru:

d)      Examinari parazitologice, examinari hematologice si examinari biochimice.

e)      Hemocultura: consta in cultivarea bacteriilor din sange in caz de septicemii.

Sangele se recolteaza din vena plicii cotului, in perioada de ascensiune termica sau frisoane, cand microogranismele se afla in numar mare in circulatie. Se folosesc seringi de 10-20 ml, cu acul adaptat si cu permeabilitatea verificata, totul montat in tuburi de sticla speciale "port seringa", care se sterilizeaza la autoclav. Portseringa se deschide la patul bolnavului numai in momentul recoltarii. Aseptizarea plicii cotului se face cu tinctura de iod, apoi cu alcool 70%. Dupa dezinfectie nu se mai palpeaza vena cu degetul. Se recolteaza 10-20 ml sange, care se insamanteaza imediat, la patul bolnavului, sub protectia flacarii, intr-un balon cu mediul lichid (bulion simplu, bulion glucozat, bila, etc) in proportie de 1:10 (10 ml sange la 100 ml mediu). Paralel se insamanteaza 10 ml sange in conditii de anaerobioza pentru detectarea germenilor anaerobi. Se recomanda efectuarea a cel putin 3-4 hemoculturi la un bolnav.

Daca bolnavul a fost in prealabil tratat cu antibiotice, se adauga la mediul de cultura substante neutralizante: PABA pentru sulfamide, penicilinaza pentru penicilina, cisteina pentru streptomicina, sulfat de magneziu pentru tetraciclina.

Hemoculturile se mentin la 37C timp de 2-3 saptamani, dezvoltarea germenilor urmarindu-se prin subculturi pe medii solide, efectuate la intervale de 2-3 zile. In acest scop este util procedeul Castaneda: sangele se insamanteaza in mediu lichid al unui balon Erlenmayer in care, s-a solidificat in prealabil in pozitie verticala un mediu solid. Flaconul se incubeaza la 37C. La intervale de 2-3 zile se inunda suprafata gelozei cu bulionul din flacon pentru a realiza insamantarea pe suprafata mediului solid. In felul acesta se exclude pericolul suprainfectarii mediului prin deschiderea repetata a flaconului;

Uneori, inocularea sangelui la animale da rezultate mai bune decat cultivarea (leptospiroze), sau constituie singura metoda de izolare a bacteriilor din sange (rickettsioze).

V. Lichidul cefalo-rahidian

Se recolteaza in meningite, prin punctie lombara sau suboccipitala. Se insamanteaza cat mai repede, daca este posibil chiar la patul bolnavului, mai ales cand se suspecteaza meningita meningococica.

VI. Exudate din seroase

Lichidul pleural, peritoneal, sinovial, se recolteaza in leurezii, respectiv, peritonite, sinovite, dupa asepsie locala prin punctie in partea declina a regiunii.

VII. Puroi

Din colectii inchise (abscese) se recolteaza prin punctie. Puroiul din leziuni inchide profunde va fi studiat si in conditii de anaerobioza.

Din colectii deschise se recolteaza cu tampoane sterile dupa curatirea plagii cu ser fiziologic steril si eliminarea primei cantitati care iese.




Biologie


Biochimie
Biofizica
Botanica

TRICHINOZA
DIAGNOSTICUL INFECTIILOR PRODUSE DE ENTEROBACTERII COMENSALE
Ordinul Ricinulei
TRAHEEA SI BRONHIILE INTRAPULMONARE
IMPLICAREA CROMOZOMILOR DIN GRUPA G IN PATOLOGIA UMANA
TIROIDA
MADUVA OSOASA HEMATOGENA
GENUL CLOSTRIDIUM
Sinusul maxilar in stransa legatura cu creasta alveolara subsinusala
Clasa Merostomoidea









 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate