Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
Clasa sporozoa - sporozoarele


Clasa sporozoa - sporozoarele




CLASA SPOROZOA

Sporozoarele sunt protozoare exclusiv parazite, majoritatea intracelular, care in ciclul lor de dezvoltare trec prin stadiul de spor. Datorita vietii parazitare organizatia corpului este mult simplificata. Vacuolele si organitele de deplasare lipsesc. Se hranesc osmotrof. Au unul sau mai multi nuclei. Ciclul evolutiv se face cu schimb de gazde. Fazele ciclului evolutiv sunt:

-faza gamogonica (gamogonia) este faza sexuata in care doi gameti se unesc in cursul procesului de fecundare formand oul sau zigotul.

-faza sporogonica (sporogonia) in urma diviziunii zigotului se formeaza spori, celule de inmultire formate fara fecundatie.




-faza schizogonica (schizogonia) inmultirea asexuata prin diviziunea binara sau multipla a unui individ.

Clasa Sporozoa cuprinde subclasele Telosporidia la care sporii se formeaza la sfarsitul ciclului evolutiv si Neosporidia la care sporii se formeaza in tot cursul ciclului evolutiv.

Subclasa Telosporidia

Sunt sporozoare cu un singur nucleu la care sporii se formeaza la sfarsitul ciclului evolutiv, dupa unirea gametilor.

ORDINUL GREGARINA

Gregarinele (lat. grex, gregis=turma, gregarinus=de turma) sunt specii parazite cu un numar mare de indivizi in intestin sau organele de reproducere ale nevertebratelor. Sunt de dimensiuni mari fiind parazite extracelular exceptand stadiile tinere.

Forma si organizare. Corpul este format din doua parti, una anterioara fara nucleu numita protomerit (gr. pro=primul) si una posterioara cu nucleu deutomerit ( gr. deuteros=al doilea). Protomeritul mai poarta o prelungire in forma de trompa cu rol de fixare epimeritul (gr. epi=deasupra). Partile corpului numite merite sunt separate de catre ectoplasma. Intre ectoplasma si endoplasma se gasesc mioneme circulare si longitudinale care permit miscari destul de variate. In endoplasma se gaseste paraglicogen si volutina care sunt substante de rezerva.

Reproducerea se face cu alternanta de generatie asexuata cu sexuata (metageneza).

Stillorynchus (Stylocephallus) longicollis este parazit in tubul digestiv al gandacului Blaps mortisaga.

Faza schizogonica lipseste aceasta fiind inlocuita cu o faza vegetativa.

Faza vegetativa. Parazitul patruns in organism, se hraneste in celulele epiteliale ale intestinului. Hranindu-se parazitul creste proeminand inafara celulei devenind trofozoid.

Faza gamogonica. Cand trofozoizii ajung la maturitatea sexuala, se desprind de epiteliul intestinal, epimeritul se rupe. Indivizii se alipesc cate doi forand perechi numite sinzigii (gr. syn=impreuna, zygon=pereche). Sinzigia se acopera cu o membrana formand un gametochist. Separatia dintre protomeritul si deutomeritul celor doi indivizi se sterge si ei se comporta ca un individ mascul si unul femel. Nucleul fiecarui individ se divide de repetate ori iar nucleii rezultati migreaza spre periferie transformandu-se in gameti flagelati mobili (cei care provin din gamontul mascul) si gameti neflagelati imobili (care provin din gamontul femel). Urmeaza copulatia gametilor formandu-se in interiorul chistului numerosi zigoti. Fiecare zigot (ou) se inchisteaza cu o membrana dubla.

Faza sporogonica. Fiecare zigot se va transforma in spor. In spor nucleul se divide de trei ori, prima diviziune fiind reductionala si se formeaza opt nuclei haploizi. Fiecare nucleu se inconjura de citoplasma transformandu-se in cate un sporozoid de forma alungita. Gametochisturile cu numerosi spori care contin fiecare 8 sporozoizi sunt eliminate din gandacul gazda, odata cu excrementele. Ingerate de o alta gazda sporii ies din chisturi iar in intestinul gazdei membrana sporilor plesneste punand in libertate sporozoizii care vor forma noi indivizi.

Stillorynchus (Stylocephalus) longycolis,. stanga organizarea corpului, dreapta-ciclul evolutiv (dupa Z. Matic si colab. modificat)

ORDINUL COCCIDIA

Sunt parazite intracelular. Mai cunoscute sunt cocidiile, plasmodiile si babesiile.

Coccidiile produc boli cunoscute sub de numirea de coccidioze care de obicei sunt letale.

Eimeria (Coccidium) schubergi este parazita in celulele epiteliului intestinal la urechelnita Lithobius forficatus.

Schizogonia. Sporii parazitului odata ajunsi in tubul digestiv al gazdei elibereaza sporozoizii (20) care patrund in celulele epiteliului intestinal (1). Sporozoidul incep sa se hraneasca (2) si sa creasca fiind numiti trofozoizid (3). Trofozoidul se transforma in schizont (4), care incepe sa se inmulteasca vegetativ (5,6) prin schizogonie rezultand merozoizi (7,8) care sunt pusi in libertate prin ruperea membranei celulei parazitate. Merozoizii patrund in alte celule reluand inmultirea schizogonica de cateva ori.

Gamogonia. Dupa mai multe cicluri schizogonice, metabolismul gazdei se schimba iar merozoizii se transforma devenind gamonti (11,12). Acestia se diferentiaza unii devenind microgameti (♂) altii macrogameti (♀). Prin copularea (13) gametilor se formeaza zigotul care prin inchistare se transforma in oochist (14). Oochistul isi continua dezvoltarea numai in prezenta oxigenului, astfel faza urmatoare se petrece in mediul extern.

Sporogonia. Nucleul oochistului se divide formand 4 spori (14-18). Fiecare spor se inconjoara cu cate o membrana proprie si se mai divid odata formand cate 2 sporozoizi in fiecare spor (19).

Eimeria schubergi ciclul evolutiv (dupa Ghe. V. Radu modificat)



La sfarsitul acestui ciclu fiecare oochist contine patru spori cu cate doi sporozoizi deci in total opt sporozoizi. Daca oochistul este inghitit de o urechelnita membrana oochistului este dizolvata iar membrana sporilor plesneste, astfel ca sporozoizii liberi vor relua ciclul.

Eimeria (Coccidium) zurni produce dizenteria la bovine.

Eimeria (Coccidium) stidae produce coccidioza hepatica la iepure. Ficatul bolnav prezinta nodozitati albe cu un lichid vascos cu oochisturi.

Eimeria (Coccidium) perforans produce coccidioza intestinala la iepure.

Eimeria (Coccidium) avium paraziteaza in intestin la gaini si alte pasari.

ORDINUL HAEMOSPORIDIA

Hemosporidiile sunt parazite in globulele rosii din sangele vertebratelor. Sunt heteroxene (gr. heteros=diferit, xenos=gazda), schizogonia avand loc la vertebrate iar sporogonia la nevertebrate.

Plasmodium falciparum este transmisa de tantarul Anopheles sp. si provoaca febra terta maligna la om la care schizogonia dureaza 24-28 ore, producand accese de febra neregulata.

Schizogonia. Sporozoizii sunt inoculati omului odata cu intepatura de catre tantar. Sporozoizii patrund in celulele epiteliale ale vaselor sangvine, ficatului (1) etc. unde cresc si se inmultesc prin schizogonie (2) repetand acest ciclu numit exoeritrocitar de mai multe ori (3,4). La un moment dat merozoizii rezultati din diviziunea trofozoidului in cursul ciclului exoeritrocitar, patrund in hematii, unde se transforma in trofozoizi (5-8), care au forma de amiba. In globulele rosii merozoizii se reproduc schizogonic facand ca in timpul diviziunii hematia sa plesneasca si sa fie eliberati in sange produsi de excretie, toxine etc care provoaca accesele de febra. Eliberarea merozoizilor din hematii are se face simultan la unele specii avand loc la perioade fixe de timp. Acest ciclu schizogonic eritrocitar se repeta.

Gamogonia la un moment dat merozoizii trec in sangele periferic si se rotunjesc transformandu-se in gamonti (9). Daca o femela de tantar suge sangele infestat al omului sunt luati gamontii care-si continua dezvoltarea in intestinul tantarului. Gamontii formeaza gameti haploizi (microgameti 11`-13` si macrogameti 11-13) care copuleaza (15,16) formand zigotul numit si oochinet deoarece este mobil, el deplasandu-se din lumenul intestinului in epiteliul intestinal (17,17`) unde se inchisteaza si formeaza oochistul (18).

Sporogonia Nucleul oochistului se divide repetat, numerosii nuclei formati dand nastere sporozoizilor (19-21). Chisturile cu sporozoizi proemineaza in tubul digestiv, membrana chistului se rupe iar sporozoizii sunt eliberati (22) in cavitatea generala a tantarului. Ei migreaza mai ales in glandele salivare (23) de unde vor fi inoculati odata cu saliva la o alta gazda reluandu-se ciclul.

Plasmodium vivax provoaca febra terta benigna. Schizogonia se petrece in 48 de ore astfel bolnavul are alternativ o zi cu febra si una fara febra.

Plasmodium malarie provoaca febra cvarta la care schizogonia dureaza 72 de ore febra aparand tot a treia zi.

Babesiile produc boli numite babesiose sau piroplasmoze. Ele paraziteaza globulele rosii ale mamiferelor fiind transmise de acarieni (capuse).

Babesia bovis a descoperita de Victor Babes (1888) parazita la vite este transmisa de capusa Ixodes ricinus.

Subclasa Neosporidia

Neosporidiile au ciclul de dezvoltare mult simplificat. Sporii se formeaza inca din timpul fazei vegetative. Ei sunt plurinucleari si prezinta formatiuni speciale numite capsule polare.

ORDINUL SARCOSPORIDIA

Sarcosporidiile sunt parazite in musculatura striata a reptilelor, pasarilor si mamiferelor. In carne se gasesc chisturi fusiforme care ii depreciaza calitatea.

Sarcocystis lindemanni este parazita la bovine uneori la om.

Plasmodium falciparum Ciclul evolutiv (dupa Ghe. V. Radu modificat)




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Biologie


Biochimie
Biofizica
Botanica


Ordinul Scorpiones
CLASIFICAREA FIBRELOR NERVOASE
Ordinul Schizomida
DETERMINAREA NUMARULUI TOTAL DE DROJDII SI MUCEGAIURI
MONOCITELE structura, numar, forma
Ramurile zoologiei
Clasa Scaphopoda
MECANISMELE INTEGRARII ORGANISMULUI PLURICELULAR
Pentastomida (Linguatulida)
Helix adanensis Bourguignat, 1860 (genul Helix)














loading...