Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Transporturi


Index » business » Transporturi
TRANSPORTUL RUTIER IN ROMANIA


TRANSPORTUL RUTIER IN ROMANIA




TRANSPORTUL RUTIER IN ROMANIA

1.Caracteristici generale

Transportul rutier reprezinta o forma de transport terestra dar si un subsistem al sistemului national al transporturilor care asigura deplasarea in spatiu a marfurilor si persoanelor cu ajutorul autovehiculelor (mijloace de transport auto-propulsate) si al mijloacelor tractate (remorci, trailere).

Dezvoltarea economica deosebita a tuturor tarilor europene in a doua jumatate a secolului al XX-lea, precum si inevitabila crestere a volumului legaturilor economice intre acestea au condus la o dezvoltare corespunzatoare a transporturilor in general, si a transporturilor rutiere in mod deosebit. Transporturile auto au cunoscut o evolutie ascendenta atat ca volum al transporturilor cat si ca pondere in volumul transporturilor pe alte cai ( feroviar, fluvial si prin conducte ) datorita incontestabilelor sale calitati.



Mijloacele de transport auto pot patrunde in locuri in care alte mijloace de transport nu au accesibilitate, datorita mobilitatii lor deosebite, constituind astfel o componenta indispensabila a transporturilor multimodale. Cu ajutorul acestora, se pot organiza transporturi directe de la furnizor la beneficiarul marfurilor din toata tara sau strainatate evitandu-se transbordarile pe parcurs si consecintele acestora: manipulari costisitoare, pierderi cantitative si calitative, rataciri de colete, etc.

Dezvoltarea transportului rutier in tara noastra a fost favorizat de :

v     existenta si dezvoltarea industriei proprii de vehicule rutiere;

v     reteaua de cai de comunicatii terestre (care necesita investitii mai mici fata de alte mijloace de transport);

v     reteaua de unitati service bine dezvoltata.

In traficul rutier , autovehiculul ocupa ponderea cea mai mare fata de totalul vehiculelor care circula pe caile de comunicatii terestre. Parcul national de autovehicule se imparte in 3 mari categorii: parc de folosinta generala, parc de folosinta locala si parc de folosinta proprie.

Ø      Parcul de autovehicule de folosinta generala este organizat in societati comerciale cu capital privat; acestea s-au constituit in jurul patrimoniului fostelor autobaze din intreprinderile de transport auto si s-au incadrat, ca dimensiuni, in randul societatilor comerciale mici si mijlocii, fapt ce a determinat posibilitatea de privatizare a acestora in termen scurt.

Ø      Parcul de autovehicule de folosinta locala e organizat in regii autonome, cu rol in asigurarea transportului de pasageri.

Ø      Parcul de autovehicule de folosinta proprie include autovehicule ce apartin altor societati comerciale, institutii din diferite domenii de activitate si se afla, in parte, dispersat de agentii economici ce au alt profil de activitate decat cel de transpotor.

Avantajele transporturilor cu mijloace auto, intrec cu mult putinele dezavantaje cum ar fi poluarea si "aparentul" consum suplimentar de combustibili. Pe langa mobilitatea deosebita ce o au, autovehiculele prezinta:

v     adaptabilitate rapida la orice conditii de teren;

v     capacitatea de a completa celelalte moduri de transport care nu pot realiza intregul lant de transport si necesita interventia transportului auto pentru transportul marfii de la locul de productie la primul punct de incarcare si la ultimul, de descarcare la destinatia finala;

v     calitatea de a reprezenta singurul mod de transport care poate efectua, fara colaborarea cu alte moduri de transport, intreg procesul de transport de la locul de producere a marfii la locul de descarcare;

v     asigurarea calitatii marfurilor perisabile datorita eliminarii manipularilor suplimentare in timpul transportului ;

v     asigurarea livrarilor succesive, la termene stabilite care il scutesc pe beneficiar sa creeze stocuri de siguranta importante, eliminandu-se astfel depozitarea excesiva, deprecierea marfii, imobilizarea unor importante fonduri banesti in stocuri mari.

Avand in vedere aceste caracteristici, transportul rutier a devenit predominant in transportul bunurilor de larg consum, al fructelor si legumelor in mod deosebit, in transportul de confectii si al articolelor electronice precum si al celor de cosmetica si farmacie. In ultimul an, transportul rutier a devenit preponderent in transportul de mobila precum si in transportul de consolidate. Dupa producerea terminalelor de containerizare, transportul din si spre aceste terminale se realizeaza tot mai mult cu mijloace auto.

In cazul tarii noastre, care-si produce singura mijloacele auto de care are nevoie si dispune de combustibili lichizi din productie proprie , cheltuielile in valuta pentru transportul international sunt mai mici comparativ cu alte moduri de transport. Singurele cheltuieli in valuta sunt taxele de sosele , alimentarea cu combustibili in exterior , diurna si cazarea conducatorilor auto.

Productia mijloacelor auto prezinta investitii specifice mai mici iar pregatirea conducatorilor auto necesita cheltuieli mai reduse si un interval de timp mai scurt decat in celelalte (mijloace) tipuri de transport.

Politica economica in acest domeniu de activitate este exercitata de catre Guvern prin Ministerul Transporturilor, care, elaboreaza strategia de dezvoltare si restructurare a transporturilor conform principiilor promovate de Guvern, avand ca scop realizarea obiectivelor economice, sociale, de aparare a tarii si de protectie a mediului ambiant.

Functia de conducere operativa este exercitata de catre ministrul transporturilor impreuna cu sefii de departamente si celelalte cadre de conducere din minister.

Ministerul Transporturilor elaboreaza si supune aprobarii Parlamentului Romaniei cadrul legislativ adecvat acestui domeniu de activitate , in conformitate cu principiile si conceptele economiei de piata si pe baza relatiilor existente in perioada de tranzitie; adopta masuri in limita competentelor stabilite prin lege, pentru dezvoltarea si funtionarea transporturilor , in conformitate cu obligatiile asumate pe plan intern si international.

Obiectivul strategic principal al politicii economice in domeniul transportului auto il constituie accelerarea restructurarii si dezvoltarii economiei romanesti prin crearea unor conditii de deplasare sigure si eficiente in traficul intern si international de marfuri si de pasageri.

Elementele constitutive ale transportului auto sunt: drumul , autovehiculul si conducatorul auto. Asocierea autovehiculului cu drumul este impusa de interconditionarea dintre parametri constructivi si functionali ai acestora. Dezvoltarea transportului auto nu a fost posibila fara organizarea retelei de drumuri publice ,

drumul conditionand atat mobilitatea cat si gradul de exploatare a autovehiculelor.

Tendintele ce se manifesta in transportul rutier din Romania sunt generate de preocuparile specialistilor de a face acest mijloc de transport cat mai economic si rentabil. Aceste tendinte sunt:

v     cresterea puterii si a capacitatii de transport a mijloacelor auto;

v     extinderea tractiunii diesel (mult mai economica fata de cea pe baza de benzina);

v     adancirea specializarii mijloacelor auto in legatura cu cresterea partilor de marfa si cu exigentele impuse de transportul diverselor marfuri;

v     cresterea preocuparilor pentru realizarea unor mijloace de transport auto cu consumuri specifice de carburanti cat mai mici;

v     extinderea cercetarilor pentru construirea unor autovehicule capabile sa functioneze prin utilizarea altor surse de energie.

2. Reglemantari internationale aplicabile in domeniul transportului rutier

Reglementarile nationale in domeniul transportului rutier sunt foarte diverse de la tara la tara iar masurile de protejare a participarii carausilor rutieri nationali la traficul international sunt foarte diferite. La toate acestea se adauga si masurile de protejare a drumurilor , soselelor, podurilor, impotriva uzurii, cauzate de camioane straine care circula pe teritoriul national , pentru evitarea poluarii mediului inconjurator si de aparare a activitatii turistice .

In cadrul preocuparilor internationale pentru unificarea normelor privind transporturile rutiere au fost elaborate mai multe conventii care faciliteaza dezvoltarea in continuare a transporturilor rutiere internationale. Nu toate aspectele au putut fi reglementate unic, astfel ca, in prezent exista reglementari si conventii internationale multilaterale dar si conventii bilaterale guvernamentale prin care se reglementeaza aspecte necuprinse in cele multilaterale.

Reglementarile de care trebuie sa se tina seama la efectuarea transporturilor rutiere internationale sunt:

1. Conventia referitoare la contractul de transport international rutier(CMR).

2.Conventia vamala referitoare la transportul international de marfuri sub acoperirea caructului TIR.

3.Conventia internationala referitoare la transportul marfurilor perisabile.

4.Conventia asupra circulatiei rutiere si protocolul privind semnalizarea rutiera.

5.Conventia pentru asigurarea impotriva raspunderii civile (cartea verde).

6.Conventia vamala privind importul temporar al autovehiculelor rutiere.

7.Acordul european privind stabilirea prescriptiilor uniforme administrative pentru efectuarea transporturilor rutiere de persoane si marfuri.

8. Acordul european privind transportul international al marfurilor periculoase.

9. Conventiile bilaterale incheiate intre tarile participante la traficul international si protocoalele internationale incheiate in baza acestor conventii.

10. Reglementarile interne din fiecare tara referitoare la modul de desfasurare a transporturilor rutiere pe teritoriul national.

In continuare ne vom ocupa de unele din cele mai importante reglementari ale traficului international rutier de marfuri.

1.    Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri (CMR).

Semnata la Geneva la 19 mai 1956, CMR apartine seriei de conventii internationale initiata de Comisia Economica ONU pentru Europa (CEE). Prin aceasta conventie sunt reglementate in mod uniform conditiile generale in care se incheie si se executa contractul de transport rutier de marfuri, reprezentat prin "Scrisoare de trasura tip CMR". CMR se aplica oricarui transport international de marfuri, daca pentru un astfel de transport a fost incheiat un contract de transport de marfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu vehicule, daca locul primirii marfurilor si locul prevazut pentru eliberare , asa cum sunt indicate in contract sunt situate in doua tari diferite, din care cel putin una este parte contractanta. Tara noastra a aderat la aceasta conventie in baza Decretului 451/20.11.1972.

Continutul contractului de transport tip CMR.

Contractul de transport tip CMR se prezinta sub forma scrisorii de trasura si se considera incheiat atunci cand marfa a fost incarcata in autocamioane iar conducatorul auto a semnat scrisoarea de trasura de preluare a marfii.

Scrisoarea de trasura se intocmeste in 3 exemplare originale, semnate de expeditor si transportator, din care: primul exemplar se remite expeditorului, al doilea insoteste marfa pana la destinatie iar al treilea exemplar ramine la transportator.

Scrisoarea de trasura trebuie sa contina obligatoriu urmatoarele elemente:

        numele si adresa expeditorului;

        locul si data intocmirii scrisorii de intentie

        numele si adresa transportatorului

        locul si data primirii marfi pentru transport;

        locul prevazut pentru eliberarea marfii

        numele si adresa destinatarului marfii

        denumirea curenta a marfii si felul ambalajului

        numarul coletelor, mentionandu-se si marcajele respective

        cantitatea exprimata in kg, precum si in alte unitati, dupa caz (bucati, perechi)

        instructiuni privind formalitatile vamale

        mentiunea ca transportul respectiv este supus regimului stabilit prin CMR si nici unei alte clauze contrare

        termenul in care transportul trebuie efectuat; in general , in contractele de transport CMR se precizeaza termenul maxim de efectuare al transportului.

        valoarea declarata a marfii; raspunderea carausului este limitata;

        instructiunile expeditorului catre transportator cu privire conservarea calitatii marfii in timpul transportului si manipularii;

        lista documentelor remise transportatorului pentru ca acesta sa raspunda in caz de ratacire sau deteriorare a lor;

        mentinerea expresa de interzicere a transbordarii marfii cand in contractul comercial de vanzare- cumparare se stipuleaza acest lucru.

Expeditorul raspunde pentru toate cheltuielile si daunele pricinuite transportatorului din cauza inxactitatii datelor inscrise in scrisoarea de trasura.

Transportatorul este obligat, ca la primirea marfii, sa verifice exactitatea mentiunilor referitoare la numarul coletelor, cat si starea aparenta a marfii si a ambalajului ei. Daca acesta nu are mijloace rezonabile pentru aceste verificari, el va scrie in scrisoarea de trasura rezervele sale care trebuie motivate , precum si rezervele pe care le face cu privire la starea aparenta a marfii si a ambalajului ei. Aceste rezerve nu angajeaza pe expeditor, daca acesta nu le-a acceptat in mod expres in scrisoarea de trasura.

Expeditorul are dreptul sa ceara verificarea de catre transportator a greutatii brute a marfii precum si verificarea continutului coletelor. La randul sau, transportatorul poate cere plata cheltuielilor de verificare . Rezultatul verificarii se consemneaza in scrisoarea de trasura. Scrisoarea de trasura face dovada conditiilor contractului de transport si a primirii marfii de catre transportator.

Expeditorul raspunde fata de caraus pentru nedeclararea corecta a marfii privind caracteristicile acesteia, care ar putea produce avarierea autovehiculului sau altor marfuri pe care le transporta ,sau care , ar putea provoca daune persoanelor care vin in contact cu marfa.

In vederea indeplinirii formalitatilor vamale si altor formalitati ce trbuiesc realizate inainte de eliberarea marfii, expeditorul trebuie sa anexeze la scrisoarea de trasura sau sa puna la dispozitia transportatorului documentele necesare si sa-i furnizeze toate informatiile cerute. Transportatorul nu e obligat daca aceste documente si informatii sunt exacte sau suficiente.

Modificarea contractului de transport rutier

Contractul de transport tip CMR poate fi modificat si dupa semnare , la cererea expeditorului, insa in numai anumite conditii.

Expeditorul poate cere transportatorului urmatoarele:

a.Oprirea transportului pe parcurs

b.Schimbarea locului de eliberare prevazut initial in contractul de transport.

c. Eliberarea marfii unui alt destinatar decat cel indicat in scrisoarea de trasura.

Acest drept al expeditorului asupra marfii inceteaza in cazul in care: marfa a fost eliberata deja destinatarului ; camionul care executa transportul international nu mai poate fi interceptat sau atunci cand destinatarul a intrat in posesia celui de-al doilea exemplar al scrisorii de trasura.

Exercitarea dreptului de modificare ulterioara a contractului de transport international se poate face in baza prezentarii primului exemplar al scrisorii de trasura in care se inscriu noile instructiuni ce se dau transportatorului. Carausul e obligat sa efectueze aceste dispozitii ulterioare, numai daca expeditorul accepta sa-l despagubeasca pe acesta cu contravaloarea cheltuielilor suplimentare ce pot aparea ulterior.

Documentele necesare efectuarii contractului de transport rutier sunt prevazute in regulamentarile internationale multilaterale sau bilaterale, precum si in legislatia interna a tarilor de expeditie, a tarilor de tranzit si a tarilor de destinatie. Sunt de mentionat:

1. Documentele referitoare la conducatorul auto; permis de conducere, pasaport, carnetul BUCH privind evidenta perioadelor de odihna si de lucru;

2.Documentele referitoare la autovehicul: foaia de parcurs, diagrama tahohraf, certificat de agreere, carnet de trecere prin vama CPD, autorizatie de transport international.

3.Documente referitoare la marfa: scrisoare de transport international tip CMR, carnet TIR, certificat ATP pentru marfuri perisabile, documentul privind transportul de marfuri periculoase daca e cazul.

Dificultati la eliberarea marfurilor la destinatie

In practica apar deseori situatii in care carausul nu poate preda marfa destinatarului prevazut in contract, fie ca acesta refuza preluarea, fie ca nu il poate identifica. Daca destinatarul refuza primirea marfii , expeditorul poate sa dispuna de aceasta fara a mai fi necesar sa prezinte carausului al doilea exemplar al scrisorii de trasura.

Daca, dupa refuzul de primire al marfii de catre destinatar nu se dispune de catre incarcator asupra procedeului de urmat, carausul poate descarca marfa la un antrepozitar sau in magaziile proprii.

Deci, intreaga raspundere pentru greutatile produse la eliberare cade asupra incarcatorului, care va suporta cheltuielile legale descarcare/incarcare, antrepozitare precum si cele legate de calitatea conservarii marfii.





In cazul marfurilor perisabile, cand nu sunt instructiuni din partea expeditorului, transportatorul poate sa procedeze la vanzarea marfii, pentru a evita deprecierea ei. Daca cheltuielile care greveaza marfa depasesc suma obtinuta prin vanzare, transportatorul are dreptul sa recupereze diferenta de la expeditor.

Raspunderea transportatorilor auto

Conform CMR, carausul este obligat ca la preluarea marfii de la predator sa verifice cantitatea si celelalte mentiuni din scrisoarea de trasura. Carausul asista la incarcarea marfii si confirma cele inscrise in scrisoarea de trasura prin conducatorul auto. In cazul ca nu s-a facut nici o mentiune pe scrisoarea de trasura, se presupune ca a fost preluata in bune conditii si in conformitate cu cele descrise in documentul mentionat.

Carausul nu poate fi exonerat de raspundere pe motiv ca soferul nu a putut sa constate daca s-a incarcat toata cantitatea sau ca unele colete au fost avariate.

Transportatorul raspunde de pierderea totala sau partiala a marfii, precum si de avarierea care a avut loc in timpul executarii transportului.

Sunt insa cateva situatii in care carausul nu raspunde de pierderea sau avarierea marfii :

        S-au folosit autocamioane descoperite (fara prelate) daca acest lucru a fost convenit in prealabil cu predatorul si a fost mentionat expres in scrisoarea de trasura.

        Avarierea sau pierderea ca urmare a unui ambalaj defectuos sau necorespunzator specificului marfii.

        Operatiunile de incarcare, descarcare si stivuire s-au facut de catre expeditor, destinatar sau persoana imputernicita de acestia.

        Avarierea,pierderea totala sau partiala s-au produs ca urmare a insasi naturii marfurilor

        Ratacirea si pierderea s-au datorat insuficientei sau imperfectiunii marcajelor facute de expeditor pe colete.

        Transportul de animale vii.

Pentru toate aceste cazuri carausul nu raspunde cu conditia de a face dovada ca a luat toate masurile care interveneau in mod normal si ca s-a conformat instructiunilor date de expeditor.

Carausul rutier trebuie sa conserve calitatea si cantitate marfii in timpul transportului si s-o predea in bune conditii la timpul prevazut in contract.

Carausul raspunde pentru executarea cu intarziere a contractului de transport .

In conventia CMR se prevede ca o marfa poate fi considerata ca pierduta daca au trecut 30 de zile de la termenul de eliberare prevazut in contract, lipsa unui astfel de termen, daca au trecut 60 de zile de la data predarii marfii de catre expeditor carausului. Transportatorul este obligat sa despagubeasca pe expeditor cu o suma egala cu valoarea marfii pierdute.

Daca transportul se executa in baza unui singur contract, de catre mai multi carausi rutieri succesivi , fiecare dintre participanti raspunde pentru executarea contractului de transport pe total. Transportatorul care preia marfa de la transportatorul precedent preia si scrisoarea de trasura pe care va scrie numele si adresa, eliberandu-i in schimb o confirmare de primire.

Transportatorul care a platit despagubiri expeditorului sau destinatarului are drept de regres contra celorlalti participanti la executarea contractului de transport retier.

Reclamatiile se intocmesc in scris in baza procesului- verbal ce se intocmeste la primirea marfii sau in baza unor acte doveditoare daca constatarea avariei sau pierderii marfii s-a facut dupa eliberare. Acest lucru este posibil numai cand la eliberare , marfa era aparent buna cantitativ si aparent cantitatea era conforma cu cea inscrisa in documente. Reclamatiile privind calitatea se depun in maximum 7 zile de la eliberarea marfii, iar cele privind despagubirea provocata de intarzierea la eliberare cel mai tarziu 21 de zile dupa aceasta data.

Termenul de prescriptie pentru actionare in justitie este de un an ,iar in caz de dol, acest termen este de trei an.O reclamnatie scrisa suspenda prescriptia pana in ziua cand transportatorul respinge in scris pretentia si restituie reclamantului documentele anexate.

2. Conventia vamala referitoare la transportul international sub acoperirea carnetelor T.I.R.

Conventia T.I.R. incheiata la Geneva, la 15 ianuarie 1959, acorda transportatorilor avantaje de ordin vamal,menite sa faciliteze traficul international de marfuri. Tara noastra a aderat la aceasta conventie in anul 1963.

Autovehiculele care circula sub acoperirea carnetelor T.I.R. beneficiaza de eliminarea operatiunilor de deschidere in punctele vamale ale tarilor de tranzit pentru controlul vamal , ceea ce determina reducerea duratei transportului si diminueaza posibilitatea degradarii marfurilor perisabile. De asemenea, carnetul T.I.R. scuteste transportatorii de depunerea unor garantii vamale, proportionale ca marime cu valoarea marfurilor transportate.

Pentru fiecare vehicul rutier se intocmeste un carnet TIR , valabil pentru o singura calatorie.

Organele vamale din tara de expediere, dupa controlul vamal al autocamionului respectiv, aplica acestuia sigiliile TIR. Organele vamale din tarile de tranzit controleaza autocamioanele numai sumar, verificand in special starea sigiliilor. In cazuri extreme ele pot ordona desfacerea unor sigilii, care apoi vor fi inlocuite cu altele, a caror serie va fi mentionata in carnetul TIR , purtat de conducatorul autocamionului respectiv.

In tara noastra, "ROMTRANS" indeplineste rolul de Asociatie garanta pentru aplicarea Conventiei TIR pentru autocamioanele romanesti si straine care circula prin Romania sub acoperirea carnetelor TIR.

Conventia referitoare la contractul de transport international al marfurilor pe calea rutiera (C.M.R.) semnata la Geneva, la 19 mai 1956, CMR apartine seriei de conventii internationale initiate ce Comisia Economica ONU pentru Europa ( CEE). Prin aceasta conventie sunt reglementate , in mod uniform , conditiile generale in care se incheie si se executa contractul de transport rutier de marfuri, reprezentat de scrisoarea de trasura CMR.

CMR se aplica oricarui transport international de marfuri cu vehicule, in cazul in care pentru un asfel de transport a fost incheiat un contract de transport de marfuri pe sosele, cu titlu oneros, daca locul primirii marfurilor si locul prevazut pentru eliberare, asa cum sunt indicate in contract, sunt situate in 2 tari diferite, din care cel putin una este tara contractanta, independent de domiciliul si nationalitatea partilor contractante.

Tara noastra a aderat in aceasta conventie in baza Decretului 451/20.XI.1972.

3. Asociatia internationala pentru transportul de marfuri perisabile (Transfrigoroute Europe).

Organizatia intereuropeana a transportului profesional rutier de marfuri perisabile sub temperatura dirijata , Transfrigoroute, fiinteaza de la 28 martie 1955, ca urmare a initiativei Comisiei Economice a ONU pentru Europa.

Infiintata sub auspiciile IRU, aceasta organizatie si-a propus realizarea urmatoarelor obiective:

        coordonarea si schimbul de experienta cu intreprinderile si gruparile nationale aderente;

        elaborarea unor studii pe probleme legate de transportul rutier de marfuri sub temperatura dirijata, a tarifelor si conditiilor de transport pentru marfuri perisabile;

        publicitatea si coordonarea acesteia in vederea promovarii transportului rutier al marfurilor perisabile;

        studiul tarifelor si al conditiilor de transport referitoare la transportul rutier european cu vehicule sub temperatura dirijata.

Transfrigoroute Europe nu este o simpla asociatie, ci un organism care favorizeaza cooperarea economica si tehnica pe plan european, elaborarea unor conventii tarifare, uniformizarea conditiilor de transport, etc. Acestui organism i se datoreaza elaborarea Acordului european pentru transportul marfurilor perisabile, in anul 1959, care prevede procedura de admitere a produselor producatorilor si importatorilor afiliati.

De asemenea, Transfrigoroute Europe poate pune la dispozitia membrilor sai avantajele unei retele europene de aprovizionare cu carburanti a autocamioanelor (fara o plata imediata), datorita unui contract incheiat cu Deutscher Kraft-verkehr (DKV).

In tara noastra nu este constituit un grup national al intreprinderilor care au ca obiect de activitate transportul marfurilor perisabile, desi acest lucru s-ar impune, datorita importantei crescande a transportului de produse perisabile.

 

4. Acordul european privitor la transportul marfurilor periculoase pe sosele (ADR).

Acest acord a luat fiinta la 30 septembrie 1957 fiind in vigoare in Anglia, Austria, Belgia, Elvetia, Franta, Italia, Luxemburg, Jugoslavia, Olanda, Portugalia. El se aplica transporturilor efectuate (chiar si in tranzit) pe teritoriul a cel putin doua tari, parti ale acordului si numai pe teritoriul lor. Romania a aderat la A.D.R. in 1994.

5. Conventia asupra circulatiei rutiere si Protocolul privind semnalizarea rutiera.

Acestea au fost elaborate in cadrul Conferintei Natiunilor Unite cu privire la traficul rutier (Geneva , 1949) si imbunatatite la Conferinta de la Viena (1968). Ele contin dispozitii referitoare la caracteristicile tehnice ale autovehiculelor si codurile de semnalizare rutiera. Romania a aderat la aceste reglementari retiere prin Decretul nr. 442/1968.

6. Acorduri si conventii bilaterale incheiate de tara noastra cu diferite tari europene.

Prin intermediul acestora , partile contractante isi acorda reciproc o serie de avantaje cum sunt :

        necontingentarea numarului de curse si scutirea reciproca de orice fel de taxe si impozite;

        scutiri reciproce de orice fel de taxe si impozite pentru un numar

        contingent de calatorii pe baza de autorizatie;

        reducerea partiala a taxelor si impozitelor pentru un numar contingentat de calatorii;

        acordarea unor contingente de calatorii pe baza de autorizatie, cu plata integrala a taxelor si impozitelor.

Inlesnirile pe care partile si le acorda reciproc depind de rgimul autorizatiilor de transport statuat in acordul sau conventia reciproca. Aceste autorizatii pot fi : permanente (asigurand dreptul efectuarii unui numar nelimitat de curse dus- intors, intr-o perioada de timp, de regula un an calendaristic) sau , pe calatorie, care da dreptul la o singura calatorie dus-intors in perioada de valabilitate respectiva.

Alte reglementari. In cadrul acordurilor bilaterale se mai reglementeaza si alte aspecte cum ar fi :

        problema folosirii autostrazilor particulare si a podurilor;

        impozitul pe venitul realizat;

        problema aprovizionarii cu combustibil si lubrefianti; plata de taxe vamale cand se depaseste cantitatea specificata;

        documente referitoare la marfa, pe care trebuie sa le aiba un autovehicul si cele care privesc conducatorul auto, masuri si sanctiuni ce se pot aplica celor care incalca prevederile conventiei;

        modul de solutionare (care pot) a litigiilor care pot interveni;

        perioada de valabilitate a acordurilor.

Conventii si acorduri semnate de Romania cu privire la transportul rutier international:

        ADR v Acordul european referitor la transportul rutier international de marfuri periculoase incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romania a aderat prin legea 31/1994;

        AETR v Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere internationale, inclusiv anexele acestuia, incheiat la Geneva la 1 iulie 1970, la care Romania a aderat prin legea 101/1994;

        CMR v Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele, la care Romania a aderat prin Decretul 451/1972;

        TIR v Conventia vamala relativa la transportul international al marfurilor sub acoperirea carnetelor TIR, intocmita la Geneva la 14 noiembrie 1975, la care Romania a aderat prin Decretul 420/1979;

        AGTC v Acordul european din anul 1991 privind marile linii de transport international combinat si instalatii conexe (AGTC), privind transportul combinat pe cai navigabile interioare, adoptat la Geneva la 17 ianuarie 1997, la care Romania a aderat prin Ordonanta Nr. 74 din 25 august 1998;

        ATP v Acordul cu privire la transporturile internationale de produse perisabile si cu privire la transporturile speciale care trebuie folosite pentru transporturi (ATP), adoptat la Geneva la 1 septembrie 1970 la care Romania a aderat prin Ordonanta Nr. 75 din 25 august 1998.

In Romania transporturile rutiere si activitatile conexe acestora sunt reglementate prin acte normative care vizeaza urmatoarele aspecte:

        organizarea si efectuarea transporturilor rutiere

        Ordonanta 19/1997 privind transporturile

        Ordonanta 44/1997 privind transporturile rutiere

        Legea 105/2000 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere si respingerea Ordonantei Guvernului nr. 73/1998 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 44/1997 privind transportul rutier

        Ordonanta 1842/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de autorizare si efectuare a transporturilor rutiere si activitatilor conexe acestora

        Ordinul 1187/2002 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de autorizare si efectuare a transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1842/2001

        Ordinul 1842/2001 privind modificarea tarifelor pentru prestatiile de servicii specifice efectuate de Autoritatea Rutiera Romana v ARR

        Ordonanta 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna ale conducatorilor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere nationale

        Hotararea 1374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizata in traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase (ADR), incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romania a aderat prin Legea nr. 31/1994

Ordonante privind infrastructura

        Ordonanta 43/1997 privind regimul drumurilor

        Ordinul 991/1999 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea si efectuarea transporturilor rutiere cu greutati si/sau dimensiuni de gabarit care depasesc limitele maxime prevazute in Ordonanta Guvernului nr 43/1997 privind regimul drumurilor

        Ordonanta 79/2001 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

        Ordinul 41/2002 pentru aprobarea listelor cuprinzand drumurile publice cu limitele maselor maxime admise pentru vehicule de transport marfa

        Ordonanta 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier

        Legea 424/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier

        Ordinul 635/2002 privind aprobarea Listei tarifelor pentru depasirea limitelor admise de greutate si/sau gabarit de catre autovehicule inmatriculate in Romania

Pregatire si perfectionare profesionala




        Ordinul 82/1995 privind eliberarea certificatelor de atestare profesionala pentru soferii care efectueaza transporturi de produse clasificate periculoase in conformitate cu prevederile Acordului european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase ADR)

        Ordinul 226/1999 privind aprobarea Regulamentului pentru desemnarea si calificarea profesionala a consilierilor de siguranta pentru transportul rutier, feroviar sau pe caile navigabile interioare, al marfurilor periculoase

        Ordinul 761/1999 privind desemnarea, pregatirea si atestarea profesionala a persoanelor care conduc permanent si efectiv activitati de transport rutier

        Ordinul 150/1999 privind obtinerea certificatelor de pregatire profesionala de catre conducatorii autovehiculelor de transport marfuri, a caror masa autorizata este mai mare de 7,5 tone, precum si de catre conducatorii autovehiculelor de transport rutier de persoane

Tehnic

        Ordinul 756/2002 privind inlocuirea anexei Reglementari privind certificarea incadrarii vehiculelor rutiere, inmatriculate, in normele tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si folosinta conform destinatiei, prin inspectie tehnica periodica v RNTR 1 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 353/1998

        Ordinul 1938/2001 pentru aprobarea Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania v RNTR 2

        Ordinul 592/1998 pentru aprobarea Reglementarilor privind omologarea in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania, agregarea si efectuarea inspectiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului de marfuri periculoase v RNTR 3

        Ordinul 1006/2001 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 536/1997 pentru aprobarea Reglementarilor privind certificarea si/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb si materialelor utilizate la vehicule rutiere, precum si evaluarea capacitatii tehnice si autorizarea agentilor economici care presteaza servicii de reparatie, reglare si/sau desfasoara activitati de reconstructie a vehiculelor rutiere v RNTR 4

        Ordinul 208/2000 pentru aprobarea Reglementarilor privind agrearea si verificarea tehnica a vehiculelor destinate transportului de produse perisabile v RNTR 5

        Ordinul 924/2000 pentru aprobarea Reglementarilor si normelor tehnice privind modificarea instalatiilor de alimentare a motoarelor autovehiculelor, care au fost omologate pentru circulatia pe drumurile publice din Romania cu un anumit carburant prevazut de constructor, pentru functionarea si cu gaze petroliere lichefiate (GPL) si autorizarea agentilor economici care executa montarea, reviziile tehnice si repararea instalatiilor de alimentare cu GPL v RNTR 6

        Ordinul 1007/2001 pentru aprobarea Reglementarilor si a metodologiei privind omologarea vehiculelor rutiere si eliberarea cartii de identitate a acestora, in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania v RNTR 7

        Normele metodologice de autorizare si efectuare a transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora, aprobate prin ordinul nr. 1842/2001 al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, prevad ca articolul 7 ca printre alte documente, pentru obtinerea de catre operatorul de transport a licentei de transport rutier public sau a licentei de transport rutier in interes propriu, acesta trebuie sa fie recomandat de o asociatie profesionala cu reprezentativitate, avand structuri si in teritoriu, recunoscuta de catre MLPLT.

UNTRR, indeplinind conditiile cerute, elibereaza recomandari atat pentru membrii sai cat si pentru alti operatori de transport (dupa inscrierea la UNTRR v informativ cotizatia pentru o firma cu 1-2 autovehicule in trafic national este de 20.000 lei/luna), iar persoanele interesate in obtinerea Atestatului pentru conducerea permanenta si efectiva a activitatii de transport rutier ( conform Ordinului 761.1999) au posibilitatea de a urma cursuri de pregatire si perfectionare profesionala prin intermediul PROMOTRANS, fundatie care ofera toate cursurile necesare in vederea obtinerii certificat/atestat solicitat de MLPTL pentru desfasurarea activitatii de transport rutier.

3. Politica transportului rutier

Continua dezvoltare a transporturilor rutiere internationale in Europa precum si efectuarea de catre transportatorii romani a unui volum din ce in ce mai mare de transport in trafic international, au condus la necesitatea realizarii unui cadru legal care sa reglementeze aceasta activitate deosebit de importanta si care sa asigure desfasurarea ei cat mai eficienta, cu respectarea legislatiei existente in domeniul transporturilor rutiere.

Normele de organizare si efectuare a transporturilor auto internationale de persoane si marfuri sunt aprobate prin Hotararea Huvernului Romaniei nr. 233 din 4 mai 1992.

In spiritul Hotararii Guvernamentale 233/1992 s-a stabilit ca , in domeniul transporturilor rutiere , calitatea serviciilor sa fie asigurata si controlata prin sistemul "licentei de transport " si a "licentei de executie".

Agentii economici care detin autovehicule si au ca obiect de activitate transportul international de marfuri si persoane, transportul interjudetean si judetean de persoane si transportul de marfuri agabaritice si periculoase pot desfasura aceasta activitate numai pe baza licentei de transport, conform Art.1.H.G.223/1992.

LICENTA DE TRANSPORT

Ø      Licenta de transport este documentul prin care se atesta capacitatea agentului economic de a efectua, in conformitate cu legislatia in vigoare precum si cu acordurile internationale la care Romania este parte, transporturi in conditii de calitate si siguranta, ca urmare a indeplinirii urmatoarelor conditii:

- agentul economic,prin patron sau printr-o persoana desemnata dintre angajatii proprii pentru conducerea si organizarea activitatii de transport,are capacitatea profesionala necesara;

- persoana desemnata de catre agentul economic pentru conducerea si organizarea activitatii de transport sa indeplineasca conditiile de probitate profesionala;

-agentul economic sa obtina auovehicule potrivite categoriei de transport pentru care solicita licenta de transport, in dotarea proprie sau inchiriere;

- asigurarea posibilitatii de parcare pentru parcul aflat in administrare conform normelor in vigoare.

        Sunt supuse obligatiei de a dobandi o licenta de transport urmatoarele categorii de agenti economici:

-agentii economici detinatori de autovehicule care au ca obiect de activitate executarea de transporturi de marfuri in traficul international;

-agentii economici detinatori de autovehicule care au ca obiect de activitate executarea transportului de persoane in trafic intern si international prin curse regulate sau ocazionale;

-agentii economici detinatori de autovehicule care sunt inchiriate cu sofer unor persoane juridice , cu care acestea executa transporturi internationale de calatori in cont propriu sau pentru terti, prin curse regulate sau ocazionale;

-agentii economici detinatori de autovehicule care au ca obiect de activitate executarea transporturilor agabaritice in trafic intern sau international;

-agentii economici detinatori de autovehicule care au ca obiect de activitate executarea de transporturi de marfuri periculoase si deseuri toxice, in trafic intern sau international.

Agentii economici care au in dotare mijloace proprii sau folosesc autovehicule inchiriate si care executa alte categorii de transporturi decat cele precizate mai sus, nu sunt supusi obligatiei de a dobandi licenta de transport.

Licenta e transport nu este transimisibila.

Licenta e transport se elibereaza cu valabilitate de 5 ani.

Ø      Procedura de eliberare a licentei e transport are urmatoarele etape:

Depunerea la Oficiul rutier judetean din judetul unde este stabilit sediul administrativ al agentului economic, a dosarului care cuprinde urmatoarele acte:

1. cererea agentului economic cu indicarea categoriilor de trafic pentru care se solicita eliberarea licentei e transport si a eventualelor filiale pentru care se solicita duplicate ale licentei;

2. dovada inregistrarii la Camera de Comert si statutul din care sa rezulte ca obiect de activitate "transportul".

3. dosarul persoanei desemnate pentru conduerea si organizarea activitatii de transport ;

4. lista autovehiculelor detinute avizate pentru circulatia pe drumurile publice de catre Inspectia tehnica;

5. avizul organelor locale pentru locul de parcare al autovehiculelor detinute sau contractul cu o unitate detinatoare de asemenea spatii ;

6. chitanta de achitare a taxei de eliberare a licentei de transport;

Toate actele solicitate se depun in original si copie pentru autentificare de catre Oficiul rutier sau in copie legalizata.

Pe baza dosarului intocmit cu respectarea conditiilor prevazute mai sus din prezentele instructiuni, seful Oficiului judetean procedeaza la intocmirea si eliberarea licentei de transport.

Refuzul de eliberare a licentei e transport trebuie motivat si transmis in scris agentului economic intr-un interval de cel mult 15 zile. Contestatiile agentilor economici cu privire la refuzul de eliberare a licetelor de transport se depun in termen de 30 de zile de la comunicare la Ministerul Transporturilor, Departamentul Transporturi Rutiere.

Procedura si termenele de rezolvare a acestor contestatii sunt cele stabilite de lege.

Ø      Eliberarea licentelor de transport

Licentele de transport sunt documente cu regim special elaborate de Ministerul Transporturilor si divuzate oficiilor rutiere judetiene, care raspund de gestionarea lor.

Pentru identificarea categoriei de transporturi se stabilesc urmatoarele tipuri de licente:

-Licente de transport tip C- transport persoane in trafic intern;

-Licente de transport tip D- transport de marfuri cu tonaje si gabarite depasite;

-Licente de transport tip P -transport de marfuri periculoase sau deseuri toxice;

-Licente de transport tip I -transport de marfuri si persoane in trafic international.

Licenta de transport se elibereaza intr-un singur exemplar pentru un agent economic si , dupa caz, numarul de duplicate este necesar pentru filiale.

Daca agentul economic are una sau mai multe filiale acesta are obligatia difuzarii unui duplicat pentru fiecare din filialele sale care vor instiinta pentru luare in evidenta si Oficiul rutier pe teritoriul caruia isi are sediul.

Licenta de transport se inscrie in REGISTRUL TRANSPORTURILOR PROFESIONISTI, deschis la fiecare Oficiu Rutier Judetean si cuprinde pentru fiecare agent economic urmatoarele date:

-data eliberarii (an, luna, zi);

-numar de cod statistic (Sirues);

-denumirea agentului economic si date semnificative privind obiectul de activitate al acestuia;

-seria , numarul si tipul licentei de transport;

-numarul de duplicate ale licentei de transport eliberate;

-numele si prenumele persoanei fizice desemnate de agentul economic pentru conducerea si organizarea activitatii de transport.

In cazul in care agentul economic licentiat isi inceteaza definiv activitatea de servicii publice de transport pentru care s-a emis licenta, acesta are obligatia sa anunte in scris oficiul Rutier Judetean, in termen de 15 zile de la data aparitiei acestei stari de fapt, care va anula pozitia din registru si numarul de cod, cu precizarea numarului si a datei de comunicare de catre agentul economic.

Ori de cate ori apar modificari ce privesc datele inscrise din prezentele instructiuni agentul economic are obligatia sa sesizeze in scris oficiul rutier judetean, care va modifica corespunzator inscrisul din Registrul Transporturilor Profesionisti sub semnatura sefului de oficiu.

Ø      Retragerea licentei de transport se hotaraste de seful Oficiului Rutier Judetean pe baza probelor furnizate de catre organele de control stabilite conform H.G.223/1992, art.8. Oficiul Rutier Judetean este obligat sa comunice agentului economic, in termen de 10 zile hotararea de retragere a licentei de transport , radierea din Registrul Transporturilor Profesionisti, facadu-se insa dupa 60 de zile de la data comunicarii.

Contestatiile agentilor economici privind retragerea licentei de transport din initiativa Oficiului Rutier Judetean se depun, in termen de 30 de zile de la primirea hotararii, la Ministerul Transporturilor, Departamentul Transporturilor Rutiere, care va solutiona in termenele prevazute de lege.

Licenta de transport retrasa se poate reacorda , la cerea agentului economic, de 3 ori dupa trecerea unui termen de 6 luni de la retragerea acesteia. Reacordarea se face prin Oficiul Rutier Judetean.

Licenta de transport retrasa se poate reacorda in conditiile prevazute de prezentele instructiuni.

Dupa a treia retragere a licentei de transport , Oficiul Rutier Juetean dispune anularea licentei de transport. Hotararea de anulare este definiva.

Ø      Caietul de sarcini este documentul obligatoriu pentru solicitantul de licenta intocmit de catre Ministerul Transporturilor si Oficiul Rutier pentru calitatea prestatiei efectuate.

Caietul de sarcini contine drepturile si obligatiile pe care agentul economic autorizat pentru transport rutier le are in organizarea si executarea uneia din activitatile de transport pentru care este necesara detinerea licentei.

LICENTA DE EXECUTIE

Licenta de executie , care atesta dreptul de a efectua un anumit transport international cu un autovehicul, se elibereaza de catre Oficiile Rutiere si este valabila un an de la data emiterii sau o perioada limita de timp.

Sunt supuse licentei de executie urmatoarele categorii de transport:

      transport de persoane prin curse regulate intre localitati, intre judete si in trafic international;

      transport de marfuri periculoase;

      transport de marfuri si persoane in trafic international.

Emiterea licentelor de executie pentru transport de persoane prin curse regulate internationale necesita o documentatie mai ampla, care trebuie sa contina:

      traseele pe care se executa cursele, care trebuie sa fie practicabile si fara restrictii de circulatie;

      graficele de circulatie care trebuie sa indice punctele de plecare si sosire ( cu aprobarea organelor locale) si sa utilizeze pe traseu statiile publice existente;

      contractul perfectat de un partener strain din tara de destinatie pentru efectuarea in comun a cursei respective cel putin la paritate pentru partea romana;

      abilitarea partenerului strain de catre Ministerul Transporturilor din tara sa pentru efectuarea transporturilor internationale de persoane prin curse regulate;

      acordul Ministerelor Transporturilor din cele 2 tari pentru executarea in comun a curselor in conditiile propuse;

      acordul tarilor de tranzit, daca este cazul.

In cazul in care intre Romania si tara respectiva este incheiat un Acord bilateral privind transporturilr rutiere de calatori intre cele doua tari, trebuiesc respectate prevederile Acordului.

Licentele de executie pentru transportul international de marfuri si calatori pot fi retinute si chiar retrase, daca este cazul, de catre organele care, potrivit legii, au acest drept.

In vederea aducerii la indeplinire a prevederilor Hotararii Guvernului Romaniei nr.223/1992 prin Ordin al Ministrului Transporturilor au fost aprobate "Instructiuni privind modul de aplicare a normelor de organizare si efectuare a transporturilor auto" care au fost difuzate tuturor Oficiilor Rutiere Judetene si care pot fi consultate de toti agentii economici interesati.

Pentru circulatia pe drumurile publice din Romania atat transportatorii romani cat si cei din strainatate trebuie sa respecte prevederile legale privind dimensiunile si greutatile maxime admise ale autovehiculelor . In acest sens Ministerul Transporturilor a elaborat "Instructiuni privind autorizarea si efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutati si /sau gabarite ce depasesc prevederile Legii drumurilor nr. 13/1974.

Instructiunile au fost aprobate prin Ordinul Ministrului Transporturilor 658/1992 si trateaza in principal urmatoarele aspecte:

- dispozitii generale

- eliberarea avizelor prealabile;

- eliberarea autorizatiilor speciale de transport;

- conditii de efectuare a transporturilor;

- conditii impuse convoaielor de transport.



- dispozitii tranzitorii si finale.

Conform prevederilor instructiunilor, pentru autovehiculele care circula sau tranziteaza Romania, greutatile pe osii si dimensiunile maxime admise pentru care nu sunt necesare autorizatii speciale de transport sunt:

-dimensiuni de gabarit: - inaltime: 4.00m

- latime : 2.50m

- latimea suprastructurii frigorifice : 2.60m

-lungime vehicule : - autovehicule 12.00m

- trenuri rutiere 18.35m

- vehicule articulate 16.50m

- remorci 12.00m

- autobuze 12.00m

- autobuze articulate 18.00

-greutati

drumuri deschise

traficulului international

Alte.drumuri modernizate

drumuri pietruite

pe osie simpla

10,00t

8,00t

7,50t

pe osie dubla

16,00t

14,50t

12,00t

pe osie tripla

22,00t

17,50t

16,50t

Tarifele aplicabile in transporturile rutiere interne de marfuri

Conform reglementarilor in vigoare, in cazul transporturilor auto de marfuri, tarifele se stabilesc prin negociere intre caraus si expeditor. Expeditorul poate duce tratative cu mai multi carausi, si il poate alege pe acela care ii ofera pretul cel mai avantajos la un moment dat, daca celelalte conditii ale transportului raman egale (tipul autovehiculului, durata transportului, bonitatea carausului, etc.) , in vederea incheierii contractului.

In stabilirea pretului de negociere toti carausii antrenati in tratative pornesc de la costurile pe care trebuie sa le suporte pentru efectuarea transportului in cauza . Aceste costuri depind de tipul autovehiculului , de tonajul acestuia, de distanta ce trebuie parcursa si se raporteaza la urmatoarele cheltuieli:

1. Costul combustibilului ce se poate determina prin produsul dintre pretul unitar al combustibilului si consumul normat de combustibil. Consumul normat de combustibil se determina in functie de:

-parcursul autovehiculului , in Km. echivalenti;

-consumul mediu de combustibil pentru parcursul fara incarcatura, in litri/100Km echivalenti;

-coeficientul de corectie a consumului de combustibil pentru sarcina transportata;

-coeficientul de corectie a consumului de combustibil pentru conditii climatice nefavorabile (zapada, polei);

-coeficientul special de corectie a consumului de combustibil pentru conditii speciale de exploatare (pentru transporturi in conditii speciale);

-sporul de consum de combustibil pentru anumite conditii de exploatare ( opriri si demarari repetate, incalzirea motorului pe timp de iarna etc.)

2. Costul lubrefiantilor se poate determina prin produsul dintre pretul unitar al uleiului si consumul normat de ulei. Acesta din urma , la randul sau, depinde de:

-parcursul autovehiculului , in Km echivalenti;

-consumul specific de ulei la 100 Km echivalenti;

-numarul schimburilor de ulei scadente si efectuate in perioada respectiva;

-capacitatea baii de ulei, s.a.

3. Cheltuielile materiale cu intretinerea. Sunt normate pentru fiecare marca si tip de autovehicul care face parte din parcul inventar al societatii comerciale de transporturi auto.

4. Costul anvelopelor. Se determina raportand produsul dintre parcursul echivalent, numarul de anvelope si pretul unitar al anvelopelor la norma de rulaj-casare a anvelopelor.

5. Cheltuieli cu amortizarea. Pot fi determinate prin raportarea produsului dintre parcursul echivalent si valoarea autovehiculului (valoarea actualizata) la parcursul de casare.

6. Salariul caonducatorului auto. Se poate determina prin produsul dintre salariul orar si raportul dintre parcursul echivalent si viteza medie relizata pe parcursul respectiv.

7.Cota-parte a cheltuielilor generale ale intreprinderilor. Aceasta cota se poate determina pe 1 Km. echivalent parcurs si se poate inmulti cu nr, de Km. echivalenti realizati in cursa respectiva.

La aceste consumuri carausii adauga, de obicei, o marja de profit rezonabila,

iar in cazul ca celelalte conditii raman egale , expeditorul este normal sa prefere incheierea contractului cu acel caraus care i-a oferit pretul cel mai avantajos in momentul respectiv.

Pretul transportului poate fi stabil pe tona de marfa sau pe autovehicul- km, in functie de interesul partilor contractante.

In economia de piata, pretul de echilibru este determinat de raportul dintre cerere si oferta de transport, dupa modelul liberei concurente. Conditiile de functionare a acestui model sunt urmatoarele:

-prestatiile de transport trebuie sa fie "omogene" , adica indiferent de ofertant, ele trebuie sa fie identice in ceea ce priveste promptitudinea, siguranta, termenul de executare al contractului, protectia marfii pe parcursul transportului, etc;

-piata serviciilor de transport trebuie sa fie "transparenta" adica transportatorii si beneficiarii serviciilor acestora sa fie complet informati asupra preturilor practicate pe piata;

-trebuie sa existe un numar mare de transportatori si clienti ai acestora, fiecare in parte preluand o mica parte din cererea si oferta de transport;

-noii vanzatori si cumparatori de prestatii de transport auto trebuie sa aiba acces liber pe piata;

-piata nu trebuie sa fie segmentata, adica transportatorii si clientii acestora sa poata sa-si ofere serviciile, respectiv sa le cumpere, in orice parte a pietii, independent de asezarea geografica a acesteia.

Avand in vedere aceste aspecte se poate aprecia ca un transportator rutier poate deveni competitiv daca dispune de un parc rutier bine dotat din punct de vedere tehnic, executa servicii de calitate, la termene garantate.

4. Organizarea si functionarea societatilor comerciale de transport auto

Societatea comerciala de transport auto, ca entitate distinca in activitatea de transport, este organizata pe principiul gestiunii proprii, are personalitate juridica, cont la banca, beneficiaza de credite bancare si stabileste relatii economice si financiare cu alte societati comerciale, dispune de capital fix si circulant propriu.

Activitatea societatii comerciale de transport auto consta in executarea transporturilor de marfuri in trafic intern si international, precum si a transporturilor de pasageri in trafic interurban si international, prin curse regulate si ocazionale, in asigurarea asistentei tehnice pentru propriul parc dar si pentru clienti, persoane fizice si juridice, care nu au ateliere proprii, si pregatirea soferilor.

In raport cu volumul de activitate, structura organizatorica a societatii comerciale de transport auto se compune din:

      structura de exploatare;

      structura functionala.

Structura de exploatare reprezinta totalitatea verigilor de exploatare, cu amplasarea lor specifica si relatiile ce se stabilesc intre ele. Structura de exploatare e formata din:

      ateliere de intretinere si reparatii;

      ateliere de reparatii agregate auto si revizie;

      service-uri;

      laboratoare psihotehnice;

      autobaza;

      autocoloana;

      autogari si auto grupe.

Structura functionala se compune din servicii si birouri: exploatare autovehicule, dispecerat, exploatare pasageri, tehnic, aprovizionare, contabilitate si control financiar, relatii cu publicul , resurse umane, etc.

Autobaza este o subunitate a unei societati comerciale sau a unei regii de transport care are ca obiect de activitate efectuarea transporturilor de marfuri, pasageri, intretinerea si repararea curenta a parcului de autovehicule cu care este dotata, organizarea activitatii personalului si parcarea autovehiculelor in orele de neutilizare.

Autobaza nu are personalitate juridica , fiind reprezentata in raporturile cu alte unitati de societatea comerciala de transporturi auto din care face parte. De asemenea, autogestiunea este limitata.

Autobazele, din punctul de vedere al specializarii sunt clasificate in :

      autobaze pentru transportul de pasagari;

      autobaze pentru transportul de marfuri;

      autobaze mixte.

Din punct de vedere al volumului de activitate, autobazele pot fi de tip:

      atelier, daca au in componenta minimum 4 formatii de lucru;

      sectii, daca au in componenta minimum 3 ateliere a cate 4 formatii de lucru;

      uzina, daca are in componenta minimum 3 sectii.

Pentru obtinerea unei eficiente economice ridicate , este indicat ca autobazele sa fie dotate cu un numar mic de tipuri de autovehicule, realizandu-se astfel specializarea acestora pe anumite tipuri de autovehicule. Specializarea, omogenizarea parcului auto al autobazelor simplifica munca personalului si permite realizarea unor indicatori inalti de utilizare a autovehiculelor.

In amplasarea autobazelor un rol deosebit il au: considerentele de ordin tehnic (existenta cailor de acces , retele electronice, retele de apa si canalizare), considerentele de ordin economic (reducerea distantei dintre punctele de incarcare a marfurilor sau pasagerilor ), considerente de ordin urbanistic (in vederea asigurarii unei circulatii corespunzatoare a autovehiculelor), precum si considerentele sanitare si de protectie a mediului.

Organizarea activitatii autobazelor vizeaza in principal doua aspecte:

1. Organizarea si respectarea fluxului tehnologic, adica stabilirea si efectuarea tuturor operatiilor care fac obiectul fluxului tehnologic in timpul cel mai scurt si in modul cel mai economic.

2.Organizarea teritoriului autobazei. Suprafata terenului se repartizeaza pentru:

a) suprafete cladite: grupul poarta, atelierul de intretinere, statia de spalare si ungere, statia de alimentare, spatiul pentru adapostirea parcului , magaziile de piese de schimb si materiale, depozite de combustibili, cladiri administrative.

b) suprafete necladite: drumuri de acces, platforme pentru pacarea autovehiculelor in aer liber, piste pentru incercari, spatii verzi, instalatii de iluminat de forta , instalatii de alimentare cu apa, termoficare si de canalizare.

Mentinerea unei stari tehnice corespunzatoare a autovehiculelor din parc constituie activitatea principala din incinta autobazei; plecarea autovehiculului din autobaza in stare tehnica necorespunzatoare este sanctionata de lege.

La venirea din curse, autovehiculele trec pe la statia de spalare, apoi la hala de revizie curenta pentru verificare, sau indrumate spre parc daca sunt corespunzatoare din punct de vedere tehnic, sau la atelierul de reparatii in cazul celor defecte. Hala de revizie curenta adaposteste si compartimentul de schimb de ulei si gresare. La plecarea in cursa, autovehiculele trec peste rampa de control, unde se da viza pentru autovehicule de a parasi autobaza.

Sediul autobazei principale constituie si sediul administrativ al societatii comerciale de transport auto.

Autocoloanele sunt formatiuni de exploatare auto cu caracter permanent si isi desfasoara activitatea pe baza sarcinilor repartizate de autobaza; dispune de parc propriu de autovehicule si de mijloace tehnico-materiale pentru intretinerea si exploatarea parcului. Organizarea autocoloanelor se face pe baza principiului specializarii pe categorii de mijloace de transport, pe tipuri de marfuri. Deci, vor fi autocoloane pentru transport de marfuri , de pasageri si mixte.

In amplasarea acestora se iau in considerare posibilitatile de alimentare cu apa, energie, combustibil, lubrifianti, usurinta de a comunica cu autobaza. Personalul autocoloanei cuprinde : impegati, personal cu diferite profesii, primitori-distribuitori pentru produse fluide , pentru diferite materiale.

Conducerea autocoloanei e realizata de un sef de autocoloana, care este raspunzator pentru intreaga activitate: de disciplina personalului, de starea tehnica a parcului, de siguranta circulatiei, de intocmirea corecta si la timp a lucrurilor privind rezultatele obtinute din activitatea acesteia. Daca autovehiculele executa transport la punctele de lucru izolate sau indepartate de sediul autocoloanei de care apartine, se organizeaza autogrupe care sunt formatii temporare de exploatare a autovehiculelor, conduse de un sofer numit responsabil de catre seful autocoloanei.

Sediul autocoloanelor pentru transportul de pasageri se stabileste, de regula, la autogara. Autogara este o formatie de lucru , cu activitate operativa, care asigura realizarea sarcinilor legate de procesul de transport al pasagerilor. Operatiile (facute) efectuate in autogari sunt: emiterea biletelor de calatorie, eliberarea abonamentelor pentru plecarea in cursa , primirea/ predarea bagajelor , informarea pasagerilor , eliberarea documentelor pentru plecarea in cursa a autovehiculelor. Conducerea autogarii este in sarcina unui sef de autogara.

Si in cazul autogarilor , activitatea de organizare vizeaza stabilirea si respectarea procesului tehnologic, organizarea si dimensionarea teritoriului si comunicatiilor. Unitatea care serveste un trafic mai redus de pasageri se numeste autohala si indeplineste doar o parte din atributiile legate de transportul de pasageri.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Transporturi




TRANSPORTURILE MARITIME
SOLUTII SI APLICATII ALE SISTEMELOR INTELIGENTE IN TRANSPORTURI
Intrebari T.M.P.
TRANSPORTUL RUTIER IN ROMANIA
MANAGEMENTUL SERVICIILOR PUBLICE SISTEMUL PUBLIC DE TRANSPORT
ISTORIA TRANSPORTURILOR - ISTORIA INSTALATIILOR DE COMANDA A CIRCULATIEI
Cursuri tranzactii internationale
TRANSPORTURILE AERIENE
CONTRACTUL COMERCIAL DE TRANSPORT
PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI IN FIRMELE DE TRANSPORT RUTIER INTERNATIONAL