Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Protectia muncii


Index » business » Protectia muncii
» Masuri si reguli de comportare la receptionarea semnalelor de alarma


Masuri si reguli de comportare la receptionarea semnalelor de alarma


MASURI SI REGULI DE COMPORTARE LA RECEPTIONAREA SEMNALELOR DE ALARMA

                                     II       MIJLOACELE  DE  PROTECTIE  INDIVIDUALA

               MIJLOACELE  DE   PROTECTIE   COLECTIVA



 

                                   

I   MASURI SI REGULI DE COMPORTARE LA

   RECEPTIONAREA SEMNALELOR DE ALARMA

 

 

            Generalitati

 

            Alarmarea localitatilor, institutiilor, agentilor economici, despre pericolul eminent al atacurilor aeriene sau al dezastrelor, se realizeaza la ordinul transmis de organele de protectie civila in caz de razboi, sau in cazul dezastrelor, la ordinul conducatorilor organelor locale, institutiilor, agentilor economici care sunt surse de risc.

            Semnalele de alarma pe teritoriul tarii noastre, sunt :

u     prealarma aeriana

u     alarma aeriana,

- alarma chimica,

- alarma la calamitati

u     incetarea alarmei aeriene

            1. Prealarma aeriana

 

Prealarma aeriana este o situatie de protectie civila care se comunica prin telefon conducatorilor localitatilor, institutiilor publice si agentilor economici, atunci cand exista pericolul iminent al unui atac aerian sau al unui dezastru. Aceasta anuntare nu este publica, deci este cunoscuta numai de un numar restrans de oameni care au puteri de decizie, cu scopul de a preveni si a se lua unele masuri de protectie, pana la atacul aerian sau dezastru.

            2. Alarma aeriana

 

Alarma aeriana este o situatie importanta de protectie civila, care se introduce in momentul cand atacul inamic si dezastrele sunt iminente ; aceasta  se anunta prin semnale acustice, luminoase si prin comunicate (texte) radiodifuzate.

            Semnalul de alarma aeriana consta in sunete (impulsuri) modulate cu o periodicitate de 4 secunde, avand durata totala de 2 minute.

            Ca mijloace de alarmare se folosesc sirenele electronice, electrice, actionate centralizat sau local, motosirenele, fluierele cu abur (aer comprimat), sonerii, claxoane si clopotele bisericilor, care emit semnale acustice.

            Cand salariatii se afla la serviciu, la auzul semnalului de alarma aeriana vor parasii locul de munca si se vor deplasa spre locul de adapostire stabilit, luand toate masurile necesare pentru aceasta situatie in sediile, birourile, institutiile in care lucreaza.

            Cand salariatii sunt acasa, parasesc imediat locuinta impreuna cu membrii familiei si se deplaseaza in graba la adapostul cel mai apropiat luand toate masurile de intrerupere a apei, iluminatului electric, gazelor, etc. In drum spre locul de adapostire, vor anunta vecinii, iar daca este posibil vor ajuta pe batrani, copii, fara a stationa pe strazi.

            Cand populatia se afla pe strazi, magazine, etc se va indrepta spre locul cel mai apropriat de adapostire. Fiecare persoana ajunsa la locul de adapostire, intra in ordine in adapost.

            Pe timpul cat localitatea se afla in alarma aeriana, este posibil ca aceasta sa fie lovita din aer cu arme de nimicire in masa sau obisnuite. In acest caz, pentru oamenii aflati in adapost, organele de protectie civila pot introduce semnalul de ,, alarma chimica”, care consta din 5 sunete, impulsuri a 16 secunde fiecare cu pauze de 10 secunde intre ele pe durata de 2 minute.

            Alarma chimica este semnalul de prevenire a populatiei despre pericolul contaminarii radioactive, biologice sau chimice si se face prin comunicari transmise de posturile si studiourile de radiodifuziune si televiziune.

            Prin mesaje scurte, sunt transmise si reguli de comportare a populatiei pentru diminuarea si combaterea contaminarii, modul de acordare a primului ajutor intoxicatiilor, contaminarilor, conditiile de carantina si alte masuri.

            In caz de dezastre, (calamitati sau catastrofe), de mari proportii se introduce semnalul de ,,alarma la calamitate” care consta din 3 sunete ( impulsuri) cu durata de 32 sec. fiecare cu pauze de 12 secunde pentru durata de 2 minute.

 

            3. Incetarea alarmei aeriene

 

            Incetarea alarmei aeriene, este starea de protectie civila prin care populatia este instiintata ca pericolul direct al atacului aerian sau al dezastrului a trecut ; semnalul de incetare a alarmei aeriene se anunta prin toate mijloacele folosite pentru darea alarmei aeriene.

            La receptionarea semnalului de incetare alarmei aeriene, in situatia cand localitatea (agentul economic) nu a fost lovita din aer sau dezastru a trecut, populatia adapostita isi va relua activitatea, respectand regulile impuse de situatia creata. In localitatile pe raza carora s-au creat zone de distrugere, activitatea normala se va relua in functie de situatia si dispozitiile organelor locale de protectie civila.

            In localitatile lovite, alaturi de formatiunile speciale de interventie de protectie civila, populatia apta de munca, este obligata sa participe la actiunile de limitare si inlaturare a urmarilor, in special pentru salvarea oamenilor de sub daramaturi, de acordare a primului ajutor si de transport al ranitilor cu targa (mijloace improvizate) de stingere a incendiilor si alte masuri. 

 

           

 II MIJLOACELE DE PROTECTIE INDIVIDUALA

MIJLOACELE DE PROTECTIE COLECTIVA

 

 

              MIJLOACELE DE PROTECTIE INDIVIDUALA

 

          Generalitati

 




            Dezastrele (calamitatile si catastrofele) ca si atacurile aeriene, pot genera in mediul inconjurator substante radioactive, substante toxice de lupta, agenti patogeni, substante toxice industriale etc.., care fie ca patrund in aparatul respirator, fie ca se depun pe piele si imbracaminte  provocand contaminari mai mult sau mai putin grave. Toate acestea pot fi inlaturate daca in astfel de situatii folosim mijloacele de protectie individuala.

            Mijloacele de protectie individuala pentru prevenirea contaminarii sunt:

a)      mijloacele de protectie individuala a organelor respiratorii;

b)     mijloacele de protectie individuala a pielii;

c)      mijloacele de protectie individuala improvizate;

d)     mijloacele de protectie individuala pentru combaterea contaminarii sau diminuarea  efectului de contaminare.

a)     Mijloacele de protectie individuala a organelor respiratorii

 

            Protectia  prin  mijloacele  de  protectie  individuala  a  organelor  respiratorii,  se  poate  realiza  in doua  feluri :

1.    Prin retinerea substantelor nocive cu ajutorul unor materiale filtrante (cazul mastilor contra gazelor) ; din aceasta categorie fac parte mastile contra gazelor, model 52–cu cagula, sau model 74–cu curele. Acestea sunt destinate pentru protectia cailor respiratorii, fetei, ochilor impotriva caderilor radioactive, a substantelor toxice de lupta, a preparatelor biologice patogene, cauzate de atacurile cu arme de nimicire in masa, precum si impotriva substantelor toxice industriale cauzate de diferite dezastre

2.   Prin alimentarea individuala cu aer curat sau oxigen, de la o sursa autopurtata (cazul aparatelor si mastilor izolante) ; mijloacele de protectie izolante se folosesc atunci cand se lucreaza intr-un mediu unde procentul de oxigen este sub 17 %, iar concentratia de substante toxice din acest mediu sarac in oxigen, este atat de mare, incat masca impotriva  gazelor isi pierde repede eficacitatea.

b)     Mijloacele de protectie individuala a pielii

 

            Pentru  a  ne izola  complet corpul  de  mediul  inconjurator, pentru  protectia  corpului  si  a membrelor se  utilizeaza  urmatoarele  mijloace  speciale:

·                                                                              completele de protectie;

·                                                                              ciorapii si cizmele de protectie;

·                                                                              manusile de protectie.

            Toate aceste mijloace  sunt  confectionate  din  panza  cauciucata,  opanol  sau  cauciuc  (cazul manusilor  si  cizmelor  din  cauciuc). Completele  de  protectie  sunt  numerotate  cu  nr.1,  nr.2  si  nr.3  in functie  de  modul  de  intrebuintare  astfel :

            Completul nr.1 de protectie este o pelerina de protectie din panza cauciucata sau opanol, care se utilizeaza mai mult pe campul de lupta pentru protectia impotriva  pulverizarilor  cu  substante  toxice  de lupta, agentilor  patogeni,  praful  radioactiv  etc

            Se utilizeaza de militari pe campul de lupta in actiunile de scurta durata.

            Completul nr.2  de  protectie  se  compune  dintr-o  bluza  cu  gluga,  pantaloni  sau  galosi  si manusi  de  protectie  confectionate  din  panza  cauciucata  sau  opanol  si  se  foloseste  in  cazul  actiunilor de lunga durata executate in teren contaminat, pe timpul lucrarilor de decontaminare sau de cercetare  chimica  radioactiva,  biologica, etc.




            Completul nr.3 de protectie se compune dintr-un sort de protectie din panza cauciucata, cizme de protectie din cauciuc  si  manusi  de  protectie  din  panza  cauciucata  (cauciuc).

            Se utilizeaza  in lucrari de decontaminare a echipamentului mijloacelor de transport si a personalului  care  a  lucrat  in  zonele  contaminate.

c)     Mijloacele de protectie individuala improvizate

 

            Prin  mijloacele  de  protectie  individuala  improvizate se intelege totalitatea mijloacelor ce pot fi confectionate la un moment dat de catre fiecare cetatean, cu mijloace existente in gospodarie.

            Ca si mijloacele de protectie individuala speciale, mijloacele  improvizate  sunt  de  doua  categorii :

u     pentru  protectia  organelor  respiratorii ;

u     pentru  protectia  pielii.

            Mijloacele improvizate pentru protectia organelor respiratorii care se pot folosi impotriva prafului radioactiv si a preparatelor biologice patogene sunt: masca de tifon si vata, prosopul umezit, batista sau alte panzeturi.

            Protectia improvizata a mainilor se poate realiza folosind manusile de cauciuc, din piele, din mase plastice.

d)     Mijloacele de protectie individuala pentru combaterea contaminarii sau diminuarea efectului de contaminare

 

            Sunt cunoscute ca mijloacele de protectie individuala pentru combaterea contaminarii: pachetul de decontaminare individual (PDI) si trusa sanitara antichimica care contin materiale absorbante si de stergere fese din tifon sterilizate, flacoane cu solutie unica pentru decontaminare, tuburi cu unguente, comprimate de ,,pirogen’’ etc. Pentru a fi usor utilizate, fiecare mijloc contine si instructiuni de folosire.

            MIJLOACELE DE PROTECTIE COLECTIVA

            Generalitati

 

               Pentru protectia cetatenilor in caz de dezastre (in special in cazul contaminarilor radioactive si chimice rezultate din accidente nucleare si chimice) si in caz de razboi (in cazul folosirii armelor de nimicire in masa si obisnuite),  se pot utiliza pentru o perioada, mijloacele de protectie colectiva, care consta in urmatoarele spatii de adapostire:

                        a)  adaposturi de protectie civila special construite ;

                        b)  adaposturi simple in subsolurile constructiilor, in transee, in bordeie ;

                        c)  adaposturi (spatii) naturale de adapostire.

          a) Adaposturi de protectie civila special construite

 

               In timp de pace, se proiecteaza si se executa in subsolurile noilor constructii, adaposturi de protectie civila.

            Adaposturi de protectie civila se executa de regula, la subsolul :

 -          constructiilor industriale si anexelor acestora;

 -          constructiilor  social–culturale,  administrative,  salilor  de  toate  gradele,  spitalelor,

                                    complexelor comerciale, etc.;

 -          cladirilor de locuit;

 -          constructiilor  destinate  unitatilor,  institutiilor  militare.

            De asemenea, se mai construiesc adaposturi de mare capacitate in statiile de metrou, garaje, pasaje,  unele depozite si tuneluri etc.

            Tot in categoria adaposturilor de protectie civila special construite intra si adaposturile construite din prefabricate de beton armat.

          b) Adaposturi simple

 

               Adaposturile, simple indiferent de tipul lor asigura adapostirea personalului impotriva schijelor, suflului, daramaturilor si radiatiei penetrante.

            Protectia impotriva substantelor toxice, prafului radioactiv si a agentilor patogeni se realizeaza intrand in aceste adaposturi simple dar folosind, pe timpul adapostirii, masca contra gazelor.



c) Adaposturi (spatii) naturale de adapostire

 

               Pentru protectia prin adapostire a populatiei si bunurilor materiale se mai pot folosi si spatiile naturale de adapostire cum sunt : galeriile, pesterile, salinele, tunelurile parasite etc

            De regula, in spatiile de adapostire naturale, se adapostesc in primul rand oamenii, daca acestea se afla in apropiere.

            Reguli de folosire a adaposturilor

               La darea semnalului de ,,alarma aeriana’’ toti cetatenii si salariatii (mai putin cei care au in supraveghere instalatii si utilaje), se indreapta in graba spre adapostul cel mai apropiat, dupa ce au luat urmatoarele masuri :

      ridica mijloacele de protectie individuala;

      la parasirea locuintei se inchid apa, lumina electrica, gazele ;

      este  bine  ca  cetateni  sa  aiba  asupra  lor  un  radio  cu  alimentare  la  curent  continuu (cu  baterii) ;

      la parasirea locului de munca in societatile economice, se opreste utilajul sau instalatia pe care o deserveste, anunta colegii care n-au aflat despre alarma din cauza zgomotului sau alte cauze, se inchide apa, lumina, gazele, aburul, etc

            Toate persoanele care se adapostesc trebuie sa respecte urmatoarele reguli de comportament in timpul sederii in adapost :

      se  executa  toate  dispozitiile  sefului  de  adapost  (sefului  echipei de adapostire) si ale  personalului;

      echipei de adapostire ;

      sa   mentina   curatenia  si  ordinea  in  incaperile  adapostului  pe  tot  timpul sederii ; sa  respecte ordinea interioara stabilita ;

       sa  nu  fumeze  si  sa  nu  aprinda,  fara  aprobare, lumanari,  lampi  sau  felinare

      sa  nu  paraseasca  locul de adapostire  si  sa  nu  circule  prin  adapost  decat  in caz de  neaparata nevoie ;

      sa  nu  intre  in  adapost  cu  imbracaminte  contaminata ;

      sa   nu   deschida   usile,  sau   obloanele   adapostului   fara    avizul    sefului echipei   de   adapostire ;

      sa  nu  paraseasca  adapostul  decat  la  ordin ;

      sa  pastreze  mijloacele  individuale  de  protectie  pregatite  pentru  folosire .






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Protectia-muncii




INSTRUCTIUNI PROPRII DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA PENTRU SUDAREA SI TAIEREA METALELOR
OBLIGATII PRIVIND PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
TEMELE PENTRU PROIECTELE DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEALE - SERVICII - TEHNICIAN PROTECTIA MUNCII, PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
Evaluarea si analizarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
PARTICULARITATILE PRACTICARII SCHIULUI ALPIN IN LEGATURA CU PREVENIREA ACCIDENTELOR
PROTECTIA, IGIENA SI SECURITATEA IN MUNCA
STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITELE DE BUSTENI
Mentenanta tehnicii de b.a.t.
Organizarea activitatii referitoare la securitate si sanatate in munca
Igiena si securitatea muncii