Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Marketing


Index » business » Marketing
» GRILE MARKETING INDUSTRIAL


GRILE MARKETING INDUSTRIAL




GRILE MARKETING INDUSTRIAL

Capitolul 1

1.Ce este specific economiei moderne de piata in conditiile actuale.

R: Mobilitatea accentuata a fenomenelor pietei

2.Mobilitatea accentuata a fenomenelor pietei obliga firmele industriale la.

R: Implicarea totala si imediata in mecanismul pietei

3.Mobilitatea accentuata a fenomenelor pietei este concretizata prin.

R: Dinamism fara precedent

4.Mobilitatea accentuata a fenomenelor pietei este concretizata prin.

R: Schimbari rapide si imprevizibile ale cererii de marfuri

5.Mobilitatea accentuata a fenomenelor pietei este concretizata prin.

R: Schimbari rapide si imprevizibile ale raportului cerere-oferta

6.Mobilitatea accentuata a fenomenelor pietei este concretizata prin.

R: Schimbari rapide si imprevizibile ale nivelului preturilor




7.Studierea sistematica a pietei interne si externe, punerea in actiune a unor metode si tehnici stiintifice noi de investigare a pietei, a posibilitatilor de adaptare la cerintele acesteia si de influentare a ei nu pot fi efectuate fara.

R: Utilizarea metodelor si tehnicilor de marketing

8.O perioada istorica solicita firmelor industriale sa adopte?

R: O conceptie noua in stabilirea obiectivelor, strategiilor si tacticilor necesare

9.Astazi, firmele sunt obligate sa faca fata mai multor probleme cum sunt.

R: Existenta unei concurente sporite pe plan global

10.Firmele industriale sunt tot mai pronuntat obligate sa formeze aliante strategice cu firme straine, care le pot fi.

R: Furnizori, distribuitori, parteneri in domeniul tehnoligiei, parteneri in cadrul unor societati mixte sau chiar concurenti

11.Firmele care vor reusi in afaceri astazi si in viitor sunt acelea care.

R: Vor pune la punct cele mai eficiente tehnici de cercetare a pietei la nivel global, regional sau national

12.Astazi, firmele sunt obligate sa faca fata mai multor probleme cum sunt.

R: Deteriorarea mediului inconjurator

14.Astazi, firmele sunt obligate sa faca fata mai multor probleme cum sunt.

R: Neglijarea infrastructurii

16.Astazi, firmele sunt obligate sa faca fata mai multor probleme cum sunt.

R: Stagnarea economica si recesiunea

17.Stagnarea economica si recesiunea sunt procese ce favorizeaza firmele care stiu.

R: Sa produca si sa comercializeze bunuri si servicii cu cheltuieli mai mici

18.Astazi, firmele sunt obligate sa faca fata mai multor probleme cum sunt.

R: Exigentele mereu sporite fata de pregatirea fortei de munca

19.Exigentele mereu sporite fata de pregatirea fortei de munca oblige firmele ce se ocupa de acest domeniu.

R: Sa elaboreze programe eficiente in acest sens

22. Termenul de marketing ca notiune complexa si cu larga circulatie internationala semnifica.

R: Organizarea procesului de conceptie a produselor, productia, desfacerea si activitatea de service si postvanzare, pornind de la cunosterea nevoilor consumatorului, in scopul satisfacerii superioare a acestora

23. Scopul (obiectivul) activitatii de marketing este.

R: De a-l cunoaste pe client si de a-l intelege pe client atat de bine, incat produsul sau serviciul sa se potriveasca cu nevoile sale sis a se vanda singur

24.Marketingul privit ca filozofie a afacerilor plaseaza.

R: Clientul pe primul loc in lantul circulatiei marfurilor

25.Marketingul ca filozofie a afacerilor plaseaza clientul pe primul loc in lantul circulatiei marfurilor si vede in satisfacerea cerintelor acestuia.

R: cheia succesului in afaceri

26.Ca filozofie a afacerilor, marketingul reprezinta.

R: abilitatea firmei industriale de a crea si pastra clienti profitabili

27.Clientii profitabili sunt aceia care au capacitatea.

R: De a adduce venituri mult mai mari decat costurile de productie

28.Orice firma industriala garanteaza ca se concentreaza pe.

R: afaceri profitabile, sin u pe atragerea clientilor cu orice pret

29.Specialistii in marketing ai firmei, pt a vea success in crearea si , mai ales, in pastrarea consumatorilor, trebuie sa cunoasca.

R: elementele fundamentale ale marketingului

30.Unul din elementele fundamentale ale marketingului este.

R: nevoile, dorintele si cererea consumatorului

31.Unul din elementele fundamentale ale marketingului este.

R: produsul

32.Produsul,ca unul din elementele fundamentale ale marketingului, trebuie inteles.

R: nu doar ca suma de bunuri economice aduse pe piata de producatorii lor, cat mai ales ca suma de servicii (avantaje) oferite cumparatorului

36. Indivizii isi satisfac nevoile prin intermediul.

R: schimbului

37. Conceptul de baza al unei activitati de marketing este.

R: schimbul

38. Unitatea de masura a schimbului intre indivizi este.

R: tranzactia

39. Rolul specialistului de marketing in cardul elementului fundamental, schimb, tranzactii si relatii este de a stabili.

R: relatii de durata cu clientii, distributorii, intermediarii si furnizorii de valoare

47. Orientarea spre marketingul social invita factorii de decizie din domeniul marketingului sa tina cont de elaborarea deciziilor de.

R: trei elemente definitorii: bunastarea sociala, obiectivele strategice ale firmei, nevoile si interesele consumatorului

48. Sarcinile fundamentale ale specialistului in marketing industrial sunt.

R: analiza, strategia de marketing, tacticile de marketing si managementul functiilor de marketing.

49. Orientarea de marketing a activitatii unei firme industriale scoate in evidenta un nr de caracteristici ale acestuia, si anume:

R: receptivitatea fata de exigentele societatii catre cerintele pietei si cunoasterea riguroasa a acestor cerinte, adaptarea rapida si eficienta a activitatii la evolutia cerintelor de consum, la dinamica pietei si flexibilitatea in functionarea firmei,respective inventivitatea si spiritual creator, si privirea unitara asupra tuturor activitatilor care formeaza ciclul economic, repsectiv profitul maxim

50. Functiile fundamentale ale societatii pe care le uneste marketingul sunt.

R: productia si consumul care directioneaza intreaga activitate economica catre satisfacerea nevoilor si dorintelor consumatorilor

51. Rolul care revine marketingului industrial este.

R: de a asigura informatiile necesare cunoasterii pietei

52. Rolul marketingului industrial este foarte bine pus in evidenta de functiile sale care sunt.

R: functia premise, functia de mijloc si functiile obiectiv

53. Functiile obiectiv ale marketingului industrial sunt in numar de.

R: 2

54. Functia premisa este:

R: investigarea pietei, a necesitatilor de consum

55. Functia de mijloc a marketingului industrial este.

R: conectarea dinamica a firmei la mediul social - economic

56. Functiile obiective ale marketingului industrial sunt.

R: satisfacerea pe un plan superior a nevoilor consumatorilor si maximizarea profitului (a eficientei economice)

70. Ca functie a marketingului industrial, investigarea pietei, a necesitatilor de consum reprezinta.

R: o functie premisa

71. Termenul de marketing industrial desemneaza.

R: aplicatiile specifice ale marketingului in cardul activitatii desfasurate de unitatile care isi vand produsele altor unitati sau organizatii

72. Care dintre urmatoarele functii nu sunt specifice marketingului industrial.

R: previziunea,fundamentarea,planificarea si implemtarea unui ansamblu coerent si unitar de masuri care sa asigure vanzarea produslor in conditiile unei independente a productiei.

Capitolul 2

86. performantele economice ale unei firme sunt legate nemijlocit de.

R: capacitatea de a intelege cerintele si exigentele mediului in care isi desfasoara activitatea

87. cercetarea ambiantei inc are actioneaza o firma industriala permite.

R: asigurarea unor servicii suplimentare clientelei proprii sau sustinerea, cu success, a unei campanii publicitare in favoarea cresterii cifrei de afaceri

90. firma industriala este.

R: parte integranta a mediului ambient si o componenta economica a acestuia

91. firma industriala reprezinta un sistem.

R: deschis, aflat intr-o permanenta interactiune cu mediul sau

92. obiectivele firmei industriale ca sisteme sunt.

R: intrarile,iesirile si controlul

93. dintre obiectivele firmei,care aui ca punct de plecare mediul in care se desfasoara activitatea.

R: intrarile in sistem (de produse, servicii si informatii), iesirile din sistem (vanzarile de produse si servicii) si controlul firmei

94. punctul de inceput al oricarei activitati de marketing este.

R: analiza si cunoasterea caracteristicilor si mutatiilor mediului ambient

97. care forma a mediului ambient ofera firmei industriale stabilitate ridicata.

R: mediul stabil

98. mediul stabil este caracteristic.

R: perioadelor linistite

99. mediul stabil ofera.

R: o stabilitate ridicata

100. mediul instabil se intalneste.

R: foarte des

101. care dintre cele 3 forme ale mediului stabil,instabil,turbulent se caracterizeaza prin frecvente modificari.

R: mediul instabil

102. care dintre cele 3 forme ale mediului (stabil,instabil,turbulent) se caracterizeaza prin schimbari extrem de frecvente .

R: mediul turbulent

103. care tip de mediu (stabil,instabil,turbulent) nu este permanent.

R: mediul turbulent

106. introducerea de tehnologii noi de fabricatie sau lansarea unor noi produse corespund mediului.

R: turbulent

107. aparitia de noi tehnologii ce reclama sporirea eforturilor de cercetare si modificari sensibile in activitatea firmei corespune mediului.

R: instabil

108. ca functie a marketingului, maximizarea eficientei economiei (a profitului) reprezinta.

R: o functie obiectiv

109. orientarea catre productie a firmei industriale ilustreaza.

R: vechiul concept de marketing

110. orientarea catre consummator si nevoile acestuia este specifica.

R: noului concept de marketing

111. in situatia in care cererea pt un produs este excesiva, rolul marketingului este de .

R: reducere

112. marketingul cultural este o forma a marketingului.

R: serviciilor

116. in situatia in care cererea pt un produs este in declin, rolul marketingului este de.

R: revitalizare a pietei

128. care dintre componentele micromediului fimrei industriale nu fac parte din acesta.

R: mediul tehnologic

129. care compartiment din conducerea unei firme trebuie sa asigure materiile prime si materialele necesare.

R: compartimentul de aprovizionare

130. compartimentul care trebuie sa masoare veniturile si costurile prezente,trecute si viitoare este.

R: compartimentul de contabilitate

131. in cadrul firmelor distribuitoare intra numai.

R: furnizorii,intermediarii,comerciantii de gross sau detail,prestatorii serviciilor de marketing si firmele de distributie fizica si intermediarii financiari

132. in relatiile firmei cu furnizorii trebuie sa ia in calcul si.

R: coeficientul de risc

133. intermediarii financiari sunt reprezentati de.

R: banic,companii de credit,societati de asigurari

134. clientii care achizitioneaza bunuri si servicii in scopul prelucrarii sau utilizarii lor in procesul de productie sunt.

R: utilizatorii industriali

135.setul complex de variabile (factori) necontrolabile in care o firma isi desfasoara activitatea face parte din.

R: macromediul firmei

137. factorii: nivelul tehnic al utilajelor si echipamentelor, calitatea tehnologiilor,activitatea de cercetare-dezvoltare,capacitatea de creatie-inventie-inovatie, licente,brevete etc. fac parte din.

R: mediul tehnologic

138. indicatorul sintetic al economiei nationale: evolutia preturilor,a ratei inflatiei, a solicitarilor de credite,a fiscalitatii etc. face parte din.

R: mediul economic

139. o firma apare atat in calitate de producator (ofertant) cat si de consummator (comparator-utilizator) pe.

R: piata

140. piata mijloceste legaturile multiple ale firmei cu mediul sau, care are la baza.

R: schimbul si contactul economic

141. firma apare in dubla ipostaza de comparator si de vanzator atunci cand relatiile (legaturile) cu piata sunt generate de.

R: vanzarea-cumpararea de marfuri si servicii

142. in fluxul aprovizionare-productie-desfacere, primul stadium este.

R: aprovizionarea

143. firma apare si in calitate de solicitant,atunci cand relatiile (legaturile) cu piata sunt generate de .

R: imprumutul de capital si angajarea de forta de munca

144. succesiunea logica in fundamentarea activitatii firmei trebuie sa fie

R: desfacere-aprovizionare-productie-desfacere

145. o firma bine condusa nu trebuie sa fie puternic si statornic orientate catre obiective care sa contribuie la.

R: cresterea venitului national

152. firmele concurente ce apar pe piata cu produse ce se adreseaza acelorasi nevoi sau unor nevoi diferite se evidentiaza prin.

R: nivelul costurilor,calitate si serviciile oferite in sprijinul desfacerii produselor

153. piata firmei (societatii comerciale) reprezinta.

R: sfera de manifestare si confruntare a ofertei si a cererii si a realizarii lor prin intermediul vanzarii-cumpararii

154. dimensiunea (intinderea) pietei firmei este data de.

R: numarul participantilor la actul de vanzare-cumparare

155. ansamblul de conditii economice,sociale,demografice,etc. cuprins in sfera pietei firmei (societatii comerciale) determina.

R: dinamica ofertei si a cererii de marfuri, raporturile dintre cerere si oferta si evolutia preturilor si a vanzarilor

164. capacitatea pietei se defineste prin.

R: cererea totala pt un anumit produs sau serviciu, fara a lua in considerare preturile

165. capacitatea efectiva a pietei unei firme reprezinta.

R: volumul actelor de vanzare-cumparare realizate intr-o perioada de timp determinata

166. masurarea capacitatii efective a pietei firmei se realizeaza cu ajutorul mai multor indicatori

R: volumul cererii,volumul vanzarilor,cota de piata,consumul aparent,volumul ofertei,cota relativa de piata,gradul de saturatie a pietei si rata de crestere a pietei

167. volumul cererii exprima.

R: putere de absorbtie a pietei

168. volumul ofertei expima.

R: cantitatea de bunuri si/sau servicii pe care o firma le poate oferi pietei

169. volumul vanzarilor reprezinta.

R: totalul tranzactiilor de produse si/sau servicii ale firmei pe o anumita piata intr-un interval de timp

170. gradul de saturatie a pietei reprezinta.

R: raportul dintre volumul vanzarilor si volumul cererii (potentialul pietei sau invers)

171. daca gradul de saturatie (GS) este egal cu unu,atunci.

R: piata este saturata

172. daca gradul de saturatie (GS) este mai mic ca unu,atunci.

R: piata este nesaturata

173. cota de piata exprima.

R: ponderea detinuta de catre o firma sau un produs in cadrul pietei

174. cota relativa de piata a firmei se determina ca.

R: raportul dintre cota de piata proprie si cea a concurentului mai important

175. o firma este lider unic pe piata atunci cand.

R: detine o cota relativa de piata egala sau superioara locului cu locul 2

176. o firma este co-lider pe piata atunci cand.

R: cota relativa de piata tinde spre locul 1

177. o firma este challenger atunci cand.

R: firma ocupa locul 2

178. o firma apare pe piata,in ipostaza de specialist,atunci cand.

R: firma se plaseaza sub locul 2

179. strategia de piata in directia mentinerii,cresterii sau restrangerii (chiar abandonarii) unor piete sau segmente de piete determina.

R: cota de piata,cota relative de piata si grdul de saturatie

180. rata de crestere a pietei se exprima prin

R: ritmul de evolutie a vanzarilor

183. capacitatea efectiva a pietei se poate stabili si in functie de .

R:numarul cumparatorilor (utilizatorilor) produselor si/sau serviciilor pe care firma le fabrica si/sau comercializeaza, marimea medie a unei cumparaturi si frecventa de cumparare

Capitolul 3

194. punctul de plecare in activitatea de marketing este.

R: cercetarea de marketing

195. cercetarea de marketing industrial reprezinta activitatea prin care se realizeaza.

R: cercetarea oricarui aspect referitor la activitatea de marketing industrial

196. cercetarea de marketing industrial reprezinta activitatea prin care se realizeaza.

R: specificarea, masurarea,culegerea,analiza si interpretarea infirmatiilor de marketing industrial

197. informatia in cercetarea de marketing industrial reprezinta.

R: prima tentative de cunoastere a realului

198. adevarata valoare de marketing o reprezinta.

R: rolul informatiei

199. cercetarea (studiul) de marketing industrial depinde de.

R: calitatea informatiei

200. structura unei informatii se reduce din punct de vedere teoretic numai la.

R: trei nivele de cunoastere globala

201. structura unei informatii nu se reduce din punct de vedere teoretic la.

R: un ansamblu de concepte sau relatii

202. criteriul stiintific de apreciere a calitatii informatiei nu cuprinde.

R: rapiditatea obtinerii informatiei

203. criteriul practic de apreciere a calitatii informatiei nu cuprinde.

R: precizia preciziei

204. un sistem informational destinat cercetarilor de marketing industrial este bun daca.

R: incepe cu clientul si se incheie cu beneficiarul

205. cercetarea de marketing se defineste ca fiind.

R: un mijloc official de obtinere a informatiilor necesare fundamentarii deciziilor de marketing ale firmei

206. care dintre activitatile de mai jos nu intra in rolul cercetarilor de marketing industrial.

R: satisfacerea la un nivel superior a cerintelor pietei si al cresterii eficientei economice

207. directiile esentiale in care trebuie folosita (orientate) cercetarea de marketing industrial sunt.





R: previzionarea pietei si planificarea la nivel de organizatie

210. cercetarile de marketing industrial prin natura,scopul,continutul si modul de realizare indeplinesc urmatoarele functii.

R: de informare,explicare si previzionare

211. domeniile principale ale cercetarilor de marketing nu sunt.

R: planul de afaceri si programul de marketing industrial

212. culegerea datelor si informatiilor necesare constituirii unui esantion reprezentativ revine.

R: specialistilor in marketing

213. gradul de reprezentativitate a unui esantion se poate aprecia prin.

R: metode statistice

214. informatiile referitoare la piata pot fi obtinute pe diferite cai, calea pt care se opteaza fiind in functie de.

R: importanta relativa a informatiilor si de pretul la care se obtin

221. activitatea de organizare a cercetarii de marketing industrial trebuie sa se realizeze pe baza unui program care sa nu permita.

R: planificarea cercetarii,colectarea si analizarea informatiilor

222. succesiunea etapelor procesului cercetarii de marketing industrial este.

R: definirea problemei ce trebuie rezolvata si a obiectivelor cercetarii - planificarea cercetarii - colectarea informatiilor - analizarea informatiilor - redactarea studiului si prezentarea rezultatelor

223. dupa sursa de provenienta a informatiilor, delimitam.

R: informatii primare si secundare

224. informatiile secundare din surse interne, provin din.

R: documentele contabile si rapoartele agentilor de vanzari

225. informatiile secundare din surse externe provin din.

R: publicatiile guvernamentale, presa economica, asociatiile profesionale, universitati si cercetarile sindicale

226. cercetarea de marketing industrial este.

R: o activitate formala

227. cercetarile de marketing industrial,al caror domeniu de investigatie il constituie studierea pietei,se refera in primul rand la.

R: caracteristicile, structura,capacitatea si conjuctura pietei

228. cercetarile de marketing industrial,al caror domeniu de investigatie il constituie comportamentul de cumparare si de consum (utilizare) se refera si la.

R: comportamentul manifest de cumparare si de consum (utilizare)

229. cercetarile de marketing industrial,al caror domeniu de investigatie il constituie firma insasi se refera la..

R: obiectivele, strategiile si politicile de dezvoltare ale firmei

230. cercetarea politicii de marketing a concurentei face parte din urmatorul domeniu al cercetarilor de marketing industrial.

R: cercetarea mediului extern al firmei

231. in mod obisnuit, din bugetul alocat cercetarilor de marketing, compartimentul de marketing al unei firme cheltuieste direct.

R: 30-50%

232. precizati care dintre urmatoarele investigatii fac parte din aria cercetarilor de marketing industrial,darn u din studierea pietei:

R:cercetarea comportamentului consumatorilor (utilizatorilor)

233. in mod obisnuit din valoarea vanzarilor unei firme, bugetul alocat cercetarilor de marketing reprezinta.

R: 1-2%

234. precizati care dintre urmatoarele investigatii de marketing industrial fac parte din directiile cercetarii pietei.

R: preturile si tarifele

235. ca exemple de cercetari de marketing industrial avand un character permanent, din punctul de vedere al desfasurarii lor,putem mentiona.

R:panelurile de gospodarii, bugetele de familie, panelul de magazine

236.cercetarea explicative (cauzala) consta in ..

R: stabilirea formei functionale a dependentei unui fenomen de o anumita variabila, determinarea directiei si intensitatii influentei anumitor variabile asupra unui fenomen de marketing si identificarea variabilelor de care depinde evolutia unui anumit fenomen.

256.planificarea cercetarii de marketing industrial (ca,a doua faza a cercetarii de marketing industrial) implica luarea anumitor decizii privind numai.

R:sursele de informatii,metodele de cercetare,instrumentele de cercetare,dimensionarea esantionului si metodele de contactare a rezidentilor

257. ca metode de obtinere a informatiilor primare enumeram.

R: numai observarea,ancheta si experimental de marketing industrial

258. instrumentele de cercetare pt colectarea informatiilor primare sunt.

R: chestionarele si instrumentele mecanice

259. cercetarea importurilor si exporturilor face parte din urmatorul domeniu al cercetarii de marketing industrial.

R:cercetarea pietei

260. in cadrul organizarii cercetarii de marketing industrial, faza de implementare presupune desfasurarea urmatoarelor activitati.

R: culegerea informatiilor, analiza si interpretarea informatiilor, prelucrarea informatiilor

261.definirea conceptuala si operationala a variabilelor cercetate are loc in urmatoarea etapa a organizarii cercetarii de marketing industrial.

R:selectarea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor

262. o definire corecta si clara a scopului unei cercetari de marketing industrial are in vedere.

R: complexitatea,importanta si singularitatea problemei cercetate,multimea alternativelor care se supun investigatiei si multimea criteriilor care vor sta la baza evaluarii alternativelor

263. in procesul cercetarii de marketing industrial, un obiectiv central este cel care.

R: este relevant pt scopul cercetarii

275. pentru evaluarea contributiei informatiei la imbunatatirea procesului decizional,se poate folosi urmatorul criteriu.

R: relevanta

276. pentru evaluarea contributiei informatiei la imbunatatirea procesului decizional,se pot folosi urmatoarele criterii.

R: acuratetea,disponibilitatea si relevanta

277. in cadrul organizarii cercetarii de marketing industrial,faza de prelucrare a informatiilor consta in.

R: crearea unei baze de date initiale,sub forma matriceala,crearea unei baze finale de date si descrierea datelor cu ajutorul unor indicatori statistici si a unor metode grafice

278. in cadrul organizarii cercetarii de marketing industrial, recoltarea informatiilor vizeaza.

R: utilizarea metodelor de culegere a informatiilor

282. descrierea datelor,folosind indicatori statistici si metode grafice,se realizeaza intr-una din urmatoarele etape ale cercetarii de marketing industrial.

R: prelucrarea informatiilor

283. in cercetarea de marketing industrial, masurarea reprezinta.

R: procesul de exprimare simbolica,numerica sau nenumerica a gradului in care un obiect sau fenomen poseda o anumita caracteristica sau proprietate

284. in cercetarea de marketing industrial,scalarea reprezinta.

R: activitatea de construire a scalelor

285. in cercetarea de marketing industrial,scala reprezinta.

R: instrumental cu ajutorul caruia se realizeaza masurarea

286. scala preferata de respondenti este.

R: scala nominala

287. scalele care permit ordonari sunt urmatoarele.

R: scalele interval, scalele proportionale, scalele neparametrice

288. una din urmatoarele metode de scalare nu permite comparatii intre stimuli.

R: scala lui Likert

289. una din urmatoarele metode de scalare permite comparatii.

R: scala lui Stapel

290. In construirea scalelor trebuie respectate mai multe conditii.

R: sa fie inteligibila de catre subiectii de la care se culeg informatiile sis a diferentieze nivelurile de intensitate ale caracteristicii cercetate

291. in cercetarea de marketing industrial, scalarea multidimensionala reprezinta.

R: metoda de masurare simultana a mai multor caracteristici sau proprietati

293. care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei nominale.

R: coeficientul de contingenta, grupul modul, testul χ2

294. scala nominala are una din urmatoarele caracteristici.

R: permite clasificari

295. in caracterizarea tendintei centrale,in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei nominale,se utilizeaza.

R: grupul modal

296. masurarea corelatiei in cazul informatiilor corespunzatoare scalei nominale se realizeaza cu ajutorul.

R: coeficientului de contingenta

297. care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei ordinale.

R: coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman,mediana si testul U

298. in caracterizarea tendintei centrale,in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei ordinale,se utilizeaza.

R: mediana

299.scala ordinala are urmatoarele caracteristici.

R: nu are origine unica,permite clasificari si nu are intervale egale

307. transformarile de tipul f(x)=ax+b sunt posibile numai in cazul scalelor.

R: interval si proportionala

308. care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei metrice (proportionale).

R: testul student,media geometrica,coeficientul de variatie

309. evaluarea corelatiei,in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei proportionale,se realizeaza utilizand.

R: coeficientul de variatie

310. scala proportionala (metrica) are una dintre urmatoarele caracteristici.

R: nue ste preferata de respondenti

311. scala proportionala are urmatoarele caracteristici.

R: permite clasificari,permite ordonari si are origine unica

312.in caracterizarea tendintei centrale,in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei metrice,se utilizeaza.

R: media geometrica

313. diferentiala semantica conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei.

R: interval

314. in cadrul unei anchete efectuata pe un esantion de 1000 de personae,opinia utilizatorilor unui anumit produs despre designul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei diferentiale semantice cu cinci trepte.Distributia opiniilor a fost urmatoarea:

Opinia

f. favorabila

Favorabila

Nici -nici

Nefavorabila

f. nefavorabila

Nr. Pers

450

312

145

46

47

Care este scorul mediu exprimand opinia esantionului despre designul produsului respectiv.

R: 4.072

315. in cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 1000 persoane,opinia utilizatorilor unui anumit produs despre pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei diferentiale semantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea:

Opinia

f. favorabila

Favorabila

Nici -nici

Nefavorabila

f. nefavorabila

Nr. Pers

450

300

150

50

500

Care este scorul mediu exprimand opinia esantionului despre pretul produsului respectiv.

R: 4.05

316. o scala de tipul urmator:

Foarte favorabil.......foarte nefavorabil,este denumita.

R: scala Likert

317. Scala lui Stapel conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei.

R: interval

318. . in cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 2000 persoane, privind preferintele subiectilor cercetati pt un produs, masurata cu ajutorul scalei Likert, raspunsurile au fost:

Preferinta

Acord total

Acord

Indiferent

Dezacord

Dezacord total

Nr. Pers

450

500

350

350

350

Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului.

R: 0.175

319. scala lui Lickert conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei.

R: ordinale

320. o scala de tipul urmator:

acord total......dezacord total,este denumita.

R: scala lui Likert

321. in randul metodelor comparative de scala se inscriu.

R: metoda comparatiilor perechi,metoda ordonarii rangurilor si scala cu suma constanta

322. care dintre urmatoarele variabile sunt considerate in aplicarea modelului Fishbein-Rosenberg,de evaluare a atitudinii..




R: atitudinea individului fata de un anumit stimul, masura in care stimulul considerat indeplineste exigentele individului,in privinta unui anumit atribut si evaluarea facuta de individ importantei relative a unui anumit atribut al stimulului considerat.

323. modelul Fishbein-Rosenberg este o metoda scalara utilizata pt.

R: evaluarea atitudinii

324. Intr-o cercetare selective efectuata pe un esantion s-a apelat la modelul Fishbein-Rosenberg pt determinarea atitudinii fata de trei marci ale unui anumit produs (A,B,C). Evaluarea produselor din punctual de vedere al fiecarui atribut a fost urmatoarea:

Atributul

OiA

OiB

OiC

Designul

0.9

0.6

0.1

Pretul

0.4

0.7

0.6

Ambalajul

0.3

0.4

0.9

Distributia opiniilor subiectilor cercetatit referitoare la importanta acordata fiecarui atribut al produsului,masurate cu autorul diferentialei semantice,este prezentata in urmatorul tabel:

Atributul

Importanta atributului

Foarte mare

Mare

Medie

Mica

Foarte mica

Designul

200

300

500

500

500

Pretul

100

600

600

400

300

Ambalajul

100

500

200

500

700

Care este ierarhia celor trei marci in preferintele subiectilor cercetati?

R: B,A,C

325. care sunt avantajele oferite de cercetarile selective comparative cu cercetarile complete. R:obtinerea datelor intr-un interval de timp mai scurt, generalizarea datelor culese asupra intregii colectivitati si specificarea erorilor statistice associate generalizarii datelor culese asupra intregii colectivitati

331.aplicarea metodei comparatiilor perechi,pt un nr de n stimuli, presupune realizarea urmatorului numar de comparatii.

R: n(n-1)/2

332. metoda ordonarii rangurilor conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei.

R: ordinale

333. pentru determinarea atitudinii subiectului X fata de 3 marci de amortizoare,notate cu A,B,C, se utilizeaza scala cu suma constanta.Respondentul repartizeaza 100 puncte,in functie de preferintele sale,astfel: 1) Marca A-70,Marca B-30; 2) Marca A-60,Marca B-40; 3) Marca A-80,Marca B-20. Scorul calculat, pt fiecare marca, in ordinea A,B,C este.

R:50,30,20

334. intr-o cercetare selectiva ce urmareste studierea preferintelor utilizatorilor fata de trei marci de autoturisme (A,B,C), celor 1000 de subiecti intervievati li s-a cerut sa repartizeze 100 de puncte la nivelul fiecarei perechi de marci, in functie de modul de apreciere a acestora.Rezultatele obitnute au fost urmatoarele:

Nr. Personae

Repartitia aprecierilor pe perechi de marci

A/B

B/C

A/C

250

70/30

60/40

80/20

400

30/70

50/50

90/10

150

60/40

80/20

30/70

200

20/80

70/30



40/60

Numarul mediu de puncte obtinute de marcile A,B,C este.

R: 37;39,5;23,5

335. scala cu suma constanta bazata pe compararea perechilor conduce la obtinerea de informatii specifice scalei.

R: interval

340. care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selective desfasurata in randul consumtorilor de bere din complexul "Regie", in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 0, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 2, eroarea limita acceptabila este de 3%, eroarea standard maxim admisa este 5%

R: 1111

341. care este eroarea de esantionare la nivelul unui esantion de 1000 persoane,determinat printr-o schema probabilistica in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 0.95, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 1.98, eroarea limita acceptabila este de 3%,iar proportia elementelor din esantion care poseda caracteristica cercetata este p=0.6.

R: 3.06%

342. esantionarea bazata pe selectia componentelor una cate una,dupa principiul schemei bilei nerevenite,este de tipul.

R: esantionare simpla aleatoare

343. care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selective desfasurata in radnul consumatorilor de apa minerala din municipiul Slatina, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este 0.95,coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 1.98,eroarea limita admisa este de 3%,iar efectivul statistic al populatiei municipiului este de 1000 persoane.

R: 1089

346. metoda de esantionare bazata pe utilizarea listei cu toate esantioanele posibile (pt populatii mici) este denumita.

R: esantionare simpla aleatoare

347. care este proportia elementelor din esantionul ce va fi utilizat intr-o cercetare selectiva, desfasurata in randul salariatilor societatii comerciale X, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 0.97, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 1.96, eroarea limita admisa este de 3%, iar efectivul statistic al salariatilor societatii este de 1067 de persoane.

R: 0.5

348. care este eroarea de esantionare la nivelul unui esantion de 500 persoane,determinat printr-o metoda de esantionare,in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este 0.97, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 2,iar proportia elementelor din esantion care poseda caracteristica cercetata este p=0.4.

R: 4.30%

349. in practica dimensionarii unui esantion,in restrictiile de ordin statistic,se are in vedere.

R: tipul de selectie folosit

361. un sondaj exhaustiv este cel caruia ii corespunde un indice de sondaj.

R:≥1/7%

362. un sondaj nonexhaustiv este cel caruia ii corespunde un indice de sondaj.

R: <1/7

363. in cadrul unui sondaj nonexhaustiv,daca precizia sondajului este de 2%, atunci esantionul va avea o marime ce va fi.

R: <1/4

364. metoda de esantionare probabilistica se aplica in cazul in care.

R: nu avem restrictii in prealabil

365. extragerea elementelor din colectivitatea de cercetare pe principiul "hazardului" este specifica metodei de esantionare.

R: de tip probabilistic

366. daca dorim sa obtinem rapid un esantion pt un sondaj in care nu cunoastem nicio lista a populatiei componente,se poate apela la metoda de esantionare.

R: de tip quatos.

380. metodele de cercetare directa ce implica participarea constienta a purtatorilor de informatii sunt.

R:anchetele selective si cercetarile motivationale

381. metodele de cercetare direct ace nu implica in mod constient purtatorii de informatii sunt.

R: tehnicile metodei de observatie

382.calitatea anchetelor selective depinde de.

R: calitatea procesului de esantionare

383. anchetele selective nu cuprind.

R: metode de observare

384. elementele esentiale pt reusita unei cercetari selective de marketing industrial sunt.

R:esantionul si chestionarul

385. proceul intocmirii unui chestionar se desfasoara in ordinea.

R: definirea clara a informatiilor,formularea intrebarilor,aranjarea intrebarilor in ordine logica,pretestarea chestionarului,analiza rezultatelor si reformualrea chestionarului

386. in alcatuirea unui chestionar se parcurg 3 faze principale A,B,C. Faza B este.

R: aplicarea metodelor si conceptiilor de culegere a informatiilor

387. fiecare faza (A,B,C) din alcatuirea unui chestionar poate fi sintetizata printr-o intrebare. Intrebarea pt faza B este.

R: cum putem sa aflam?

388. formularea intrebarilor dintr-un chestionar nu trebuie sa fie.

R: lungi,simple si usor de inteles

392. testele proiective nu pot lua forma.

R: orala

393. determinati efectul proiectarii factoriale asupra utilizatorilor de bormasini prin publicitatea si testarea acestora. In ruma experimentului de o luna de zile s-au vandut 82 de bucati prin publicitate si 78 de bucati prin testare in magazinul X si 74 bucati prin publicitate,respectiv 66 bucati prin testare in magazinul Y.Care este efectul publicitatii si testarii,valoarea medie si efectul mediu al vanzarilor.

R: 8,12,6,10

394. simularea in marketingul industrial reprezinta.

R: modalitatea de rezolvare a problemelor cu grad ridicat de complexitate

395. metodele si tehnicile de simulare nu se folosesc in.

R: stabilirea planurilor de afaceri al firmelor

396. simularea in marketingul industrial nu furnizeaza informatii referitoare la.

R: experimental de marketing industrial

400. valoarea probanta a coeficientului lui Spearman este.

R: 0.65

401 in cercetarile de marketing industrial, tehnicile Monte-Carlo sunt tehnici de.

R: simualre numerica

402. alegerea modalitatii de analiza a informatiilor in crcetarile de marketing industrial presupune considerarea urmatoarelor criterii.

R:tipul de scala utilizat, numarul esantioanelor cercetate si caracterul dependent sau independent al esantioanelor utilizate

407. o cercetare de marketing industrial poate fi facuta prin.

R: studii documentare,studii cantitative si studii calitative

408. in analiza factoriala,metoda de rezolvare presupune ca natura variabilelor este.

R: metrica

409. in analiza factoriala distanta ce sta la baza tuturor calculelor este.

R: distanta euclidiana

410. din categoria metodelor descriptive de analiza a datelor nu face parte.

R: analiza seriilor cronologice

411. din categoria metodelor explicative de analiza a datelor face parte.

R: regresia multipla

Capitolul 4

419. adaptarea activitatii economice a firmelor la cerintele pietei implica.

R: cunoasterea dimensiunilor si structurii consumului

420. consumul reprezinta.

R: utilizarea finala a bunurilor si serviciilor pt satisfacerea nevoilor materiale si spirituale

421. cercetarea consumului reprezinta.

R:conditia esentiala pt dimensionarea riguroasa a ofertei si o sursa importanta de informatii

422. cercetarea consumului presupune cercetarea.

R: dimensiunii si structurii consumului cat si mobilurilor ce declanseaza consumul

423. cercetarea mobilurilor ce declanseaza consumul presupune cercetarea.

R: nevoilor de consum cu dimensiunea,structura si evolutia acestora

424. cercetarea dimensiunii si structurii consumului vizeaza aspecte de ordin.

R: cantitativ si calitativ-structural ale acestuia

425. in raport cu criteriul de structurare a consumului,destinatia finala a produselor si serviciilor delimitam.

R: consumul productive si neproductiv

443. dimensionarea nevoilor de consum industrial este o operatie complexa si dificil de realizat din cauza.

R: lipsei unei "unitati de masura" corespunzatoare si necunoasterea caracteristicilor nevoii care trebuie cuantificata

444.cuantificarea nevoilor de consum industrial apeleaza la o serie de criterii, in fucntie de.

R: factorii demografici,factorii economici si natura produselor destinate acoperiri nevoilor de consum industrial

445. cu ajutorul normelor de consum se realizeaza cercetarea nevoilor de consum industrial.

R: independent de solvabilitate

446.cu ajutorul bugetelor normative de consum se realizeaza cercetarea nevoilor de consum industrial.

R: dependent de solvabilitate

447. normele de consum industrial reprezinta.

R: evaluari stiintifice ale nevoilor de consum industrial pe baza conditiilor de munca,gradul de intensitatea a muncii,transcrierea nevoilor in dimensiuni masurabile,apeland la unitati de masura naturale

448. normele de consum industrial sunt utilizate in .

R: determinarea potentialului de absorbtie ale pietei, anticiparea volumului si structurii cererii si orientarea pe termen lung a activitatii de piata a agentilor economici

449. bugetele normative de consum reflecta.

R: cererea efectiva de marfuri

456. mentinerea,cresterea sau descresterea cererii de bunuri de consum are loc sub influenta mai multor factori dintre care nu se detaseaza.

R: cantitatea de bunuri

457. modificarea cererii sub influenta diferitilor factori reprezinta.

R: elasticitatea cererii

458. elasticitatea cererii se exprima cu ajutorul.

R: coeficientul de elasticitate

459. rigiditatea cerereii reprezinta.

R: proprietatea cererii de a nu se modifica la actiunea factorilor de influenta

460. daca cantitatea de produse ce urmeaza a fi achizitionata de consumator se modifica substantial la orice modificare a pretului cererea este.

R: elastica

461. daca o modificare chiar insemnata a pretului unui produs genereaza modificarea neesentiala a cantitatii cerute, cererea este.

R: rigida

462. elasticitatea directa apare in cazul.

R: variatiei relative a cantitatii cerute dintr-un produs,ca urmare a modificarii procentuale a pretului acelui produs

463. elasticitatea incrucisata apare in cazul.

R: variatiei relative a cantitatii cerute dintr-un produs ca urmare a modificarii procentuale a pretului altui produs

464. coeficientul de elasticitate incrucisata a cererii pt 2 produse in functie de pretul produsului substituibil se calculeaza in urmatorul mod.

R: suma a coeficientilor de elasticitate a cererii in functie de pret,corespunzator celor 2 produse

465. pentru produsele complementare coeficientul de elasticitate Ec va fi.

R: Ec≥0

466. pentru produsele substituibile coeficientul de elasticitate Ec va fi.

R: Ec<0

467. consumatorul (utilizatorul) este ajutat sa decida cand sa "intre" sau cand sa se "retraga" de pe piata,atunci cand.

R: cunoaste coeficientul de elasticitate a cererii functie de pret

468. ofertantului i se asigura informatii utile despre influenta preturilor asupra incasarilor totale, atunci cand.

R: cunoaste coeficientul de elasticitate a cererii functie de pret

470. coeficiientul de elasticitate a cererii in functie de venit poate fi: unitar (Ec/v = 1), supraunitar (Ec/v > 1) si subunitar (Ec/v <1).Daca Ec/v<1 rezulta ca.

R: ∆C<∆V, unde ∆C reprezinta modificarea cantitatii cerute,iar ∆V reprezinta modificarea venitului

471. coeficientul de elasticitate a cererii (Ec/x) poate fi: unitar (Ec/x = 1),supraunitar (Ec/x >1) si subunitar (Ec/x<1).daca Ec/x = 1 inseamna ca.

R: ∆C=∆V, unde ∆C reprezinta modificarea cantitatii cerute,iar ∆V reprezinta modificarea venitului

472. in dimensionarea elasticitatii cererii in functie de venit intereseaza nu numai.

R: reactia globala a elasticitatii cererii la modificarea stimului si destinatiile pe care le primeste venitul pe produse sau pe grupe de produse

532. in functie de segmentul de nevoi pe care-l vizeaza oferta poate fi.

R:adaptiva si inofensiva

533. dinamica ofertei se structureaza in .

R:oferta reala si potentiala

534. din perspectiva naturii bunurilor (produselor) oferite spre vanzare,delimitam.

R:oferta complementara,mixta si de bunuri independente

535. oferta de bunuri de productie spre deosebire de oferta de bunuri de consum se diferentiaza prin.

R:se adreseaza unui numar limitat de cumparatori (utilizatori) si conditioneaza activitatea utilizatorilor

536. care oferta trebuie sa se alinieze la nevoile existente,identificate prin diferite tehnici si metode de prospectare a pietei.

R: oferta adoptiva

553 curba de variatie a ofertei se va deplasa spre dreapta atunci cand.

R: se reduce costul de productie

554. curba de variatie a ofertei se va deplasa spre stanga atunci cand.

R: se reduce costul de productie

555. reactia ofertei unui bun sau serviciu la modificarea pretului se exprima prin.

R: coeficientul de elasticitate al ofertei

556. coeficientul de elasticitate al ofertei in functie de pret,de regula este.

R:pozitiv (Ec/p>0)

557. daca coeficientul de elasticitate al ofertei unui produs fata de pret E0/p = 0, oferta este.

R: inelastica rigida

558. raportul cerere-oferta defineste..

R: echilibrul pietei

559. oferta si cererea interactioneaza in determinarea pretului si se gasesc in relatii de.

R: cauzalitate reciproca

560. oferta actioneaza asupra cererii sub aspect.

R: atat dimensional cat si structural

561. sunt situatii cand oferta si cererea se manifesta diferit pe piata.cate asemenea situatii sunt.

R: trei

562. situatiile in care raporturile dintre oferta si cerere au caracteristici diferite sunt.

R: penuria,cresterea productiei si abundenta

563. penuria inseamna ca dimensional oferta este.

R: mai mare decat cererea si inferioara nevoilor de consum

565. cresterea productiei este determinata de.

R: solicitarile mari ale pietei si nivelul ridicat al preturilor

566. impactul cresterii productiei asupra ofertei si cererii este.

R: apropie treptat si vizibil oferta de cerere

567. piata este in echilibru cand.

R: cantitatea oferita este egala cu cantitatea ceruta

568. echilibrul pietei are un caracter temporar si se mentine atata timp cat.

R: conditiile productiei nu se modifica si nivelul costului ramane constant

569. din perspectiva echilibrului pietei si relatiilor cerere-oferta-pret rezulta ca pretul reprezinta.

R: o rezultanta a comportamentului economic

570. relatiile cerere-oferta-pret trebuie studiate.

R: atat din perspectiva pretului-cauza ,cat si din cea a pretului-efect

571. starea de echilibru a pietei obliga ofertantii (producatorii sau distribuitorii) sa manifeste preocupari pentru.

R: varietatea sortimentala a produselor, calitatea produselor si servirea consumatorilor (utilizatorilor)

574. Pretul de echilibru este determinat de.

R: punctul de echilibru dintre curba cererii si a ofertei

575. pt cercetatorul de marketing industrial ,cunoasterea efectelor de deplasare a curbei ofertei si a curbei cererii,prezinta interes pt ca.

R: are loc si deplasarea punctului de echilibru, si respectiv a pretului de echilibru

576. daca oferta scade pretul de echilibru este.

R: mai mare

577. daca cantitatea de produse oferite pietei este mai mare, pretul de echilibru este..

R: mai mic

Capitolul 5

588. pt toate firmele (societatile comerciale) factorul de progres, rentabilitate si eficienta economica este.

R: studierea si cercetarea pietei

589. pt firmele producatoare de bunuri de productie,cercetarea pietei asigura informatiile necesare pt.

R: proiectarea si reproiectarea produselor,dimensionarea productiei si alegerea solutiilor optime de fabricatie

590. pt firmele distribuitoare de bunuri de productie,cercetarea pietei asigura informatiile necesare pt.

R: stabilirea rationala a canalelor si formelor moderne de distributie

591. cunoasterea dimensiunii si structurii cererii de bunuri reprezinta.

R: un obiectiv al cercetarii de piata

592. in studierea si cercetarea de piata un obiectiv important este.

R: studiul preturilor

593. segmentarea si analiza tipologica, impart piata in mai multe subdiviziuni (segmente sau tipuri) care au ca element comun.

R: posibilitatea stabilirii in prealabil a numarului de subdiviziuni

594. marketingul industrial segmentat (tinta) reprezinta.



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Marketing


Comunicare


MARKETINGUL INTERNATIONAL IN CADRUL SC MARELO IMP-EXP SRL
ANALIZA MIXULUI DE MARKETING
CE ESTE CERCETAREA DE MARKETING ?
INDUSTRIA PUBLICITARA
SPECIFICUL NEGOCIERII COMERCIALE
PIATA
PROIECT LA MARKETING
PROCESUL DE COMUNICARE
Politici de marketing - test grila
MESAJUL PUBLICITAR



loading...