	Afaceri	Agricultura	Economie	Management	Marketing	Protectia muncii
	Transporturi

Economie

Index » business » Economie
» ,STUDIU DE CAZ' - COMPARATIE INTRE DOUA FONDURI MUTUALE'

,STUDIU DE CAZ' - COMPARATIE INTRE DOUA FONDURI MUTUALE'

,STUDIU DE CAZ' - COMPARATIE INTRE DOUA FONDURI MUTUALE'

1. FONDURILE MUTUALE

Ce sunt fondurile mutuale? Un fond mutual este un instrument de investitie colectiv din care un numar mare de investitori individuali detin cate o parte relativ mica si limitata prin lege si care investeste in diverse instrumente ale pietelor financiar-bancare si de capital urmarind realizarea obiectivului financiar al fondului.

Cu alte cuvinte, fondul mutual strange bani de la multe persoane si ii investeste in actiuni, depozite bancare etc. pentru a-si atinge obiectivul declarat care poate fi:

. cresterea agresiva a valorii unitatii de fond

. asigurarea unor venituri regulate si cu risc mic pentru investitori

1.1.Fondurile mutuale

1.Cum functioneaza un fond mutual?

Fondurile mutuale sunt entitati fara personalitate juridica, care au ca scop unic atragerea de resurse banesti si efectuarea de plasamente in instrumente financiare lichide. Potrivit legii, fondurile sunt gestionate de societatti special infiintate in acest scop, denumite societati de administare a investitiilor (pe scurt, S.A.I.). Acestea decid cum trebuie investiti banii fondului si gestioneaza in acelasi timp relatia dintre fond si investitori. Mai precis, societatea de administare mentine registrul detinatorilor de unitati de fond, incaseaza veniturile, emite si rascumpara titlurile de participare. Pentru aceste servicii, societatea percepe o serie de comisioane si tarife, care se incaseaza din veniturile fondului.

O alta entitate implicata in functionarea fondurilor mutuale este depozitarul. Aceasta poate fi doar o institutie de credit (banca sau organizatie cooperatista de credit) care are rolul de a pastra toate activele fondului. In plus, depozitarul are sarcina de a certifica zilnic activul net al fondului si numarul de unitati de fond emise. Cu ajutorul acestor date, se determina valoarea unitatii de fond, la care se cumpara si se rascumpara in fiecare zi titlurile emise de fond.

2.Cum investim in fondurile mutuale?

Auzim tot mai des in ultima vreme despre posibilitatea cumpararii unitatilor de fonduri mutuale ca o alternativa la investitia directa de cumparare de actiuni sau depozitele bancare.

Sa privim mai indeaproape industria fondurilor de investitii.

Sa specificam de la inceput faptul ca fondurile se impart in doua mari categorii : fonduri inchise, in care investesc un numar limitat de investitori, si fonduri deschise sau mutuale, care se adreseaza marelui public si orice investitor fie el individual sau companie poate investi.

Industria fondurilor mutuale s-a dezvoltat rapid la noi in tara mai ales in ultimii ani, ajungand sa aiba sub administrare active nete in jur de 197,7 milioane euro la sfarsitul lunii martie anul curent. Acesta cifra exclude activele net gestionate de SIF-uri.

Fondurile mutuale sunt clasificate conform CNVM (autoritatea de supraveghere si reglementare a fondurilor mutuale) in functie de categoria de instrumente financiare in care fondurile mutuale investesc in urmatoarele categorii:
- fonduri monetare, care investesc in instrumente ale pietei monetare;
- fonduri de obligatiuni, care investesc cu precadere in obligatiuni;
- fonduri diversificate, care investesc diversificat in obligatiuni si actiuni;
- fonduri de actiuni, care investesc cu precadere in actiuni.

In ceea ce priveste cota de piata la sfarsitul lunii martie anul curent, fondurile diversificate detin cota cea mai mare (35,9%), urmate de fondurile de actiuni (34,2%), apoi fondurile monetare (19%) si in final fondurile de obligatiuni (10,2%).

Atunci cand cumparam unitati la fondurile mutuale primul pas care trebuie facut este sa citim cu atentie prospectul de emisiune al fondului. Aici gasim informatii despre:
- societatea de administrare a fondului mutual precum si administratorii acesteia,
- depozitarul fondului,
- obiectivele fondului si politica de investitii,
- instrumentele financiare in care va investi si proportia acestora in cadrul fondului,
- procedurile de subscriere si rascumparare a unitatilor de fond,
- distribuitorul unitatilor de fond,
- reguli de determinare a valorii unitare a activului net si frecventa de calculare a acesteia,
- comisioanele suportate de investitori, comisioane si alte cheltuieli suportate de fond, - daca fondul va distribui dividende catre investitori.

Cerintele de publicitate pentru fondurile mutuale se refera la publicarea periodica a informatiilor catre investitori:
- valoarea activului net,
- valoarea unitara a activului net (VUAN - se obtine impartind valoarea activului net la numarul de unitati de fond),
- rentabilitatea obtinuta de fond (variatia procentuala a VUAN) in ultima luna, de la inceputul anului in curs sau rentabilitatea obtinuta in anul trecut, numarul de investitori.

Trebuie sa subliniem faptul ca legea nu cere in acest moment fondurilor mutuale publicarea unor indicatori de risc, asa cum este indicatorul de volatilitate al fondului. Singurul indiciu de risc disponibil investitorilor se refera la tipul fondului mutual in functie de categoria de instrumente financiare in care se investeste.

Sa mergem mai departe si sa aruncam o privire la industria fondurilor mutuale din tarile dezvoltate (Statele Unite si Europa). Fiecare fond mutual are un obiectiv de investitii, adica performanta financiara pe care fondul doreste sa o obtina pentru investitori. Pe linga obiectiv, managerii fondurilor de investitii au un anumit stil de investitii, care este modul concret in care actioneaza pentru atingerea obietivului stabilit.

Majoritatea fondurilor de investitii au ca obiectiv cresterea in valoare a activelor nete gestionate. Performanta financiara urmarita are drept obiectiv obtinerea unei rentabilitati pentru investitori superioara unui benchmark, de regula indicii bursieri, deci obtinerea unei rentabilitati superioare cresterii indicilor bursieri.

Stilul managerilor de fond poate fi:
- agresiv, atuci cand managerii risca pierderea unei parti din activele gestionate pentru a obtine profituri si deci rentabilitati mai mari pentru investitori,
- conservativ, atunci cand magerii isi asuma putine riscuri investitionale in ceea ce priveste sumele investite in fond,
- contrar, atunci cand managerii cumpara actiuni in momente care alti manageri si investitorii in general nu le considera favorabile pentru detinere.

Unul din elementele care diferentiaza fondurile mutuale este modul cum ele investesc in companii de o anumita marime, companii considerate dupa capitalizarea bursiera. Astfel, fondurile mutuale se impart in:
- capitalizare larga, fonduri mutuale care cumpara actiuni cu o capitalizare peste 10,9 miliarde $,
- capitalizare medie, fonduri mutuale care cumpara actiuni cu o capitalizare cuprinsa intre 2,5 miliarde $ si 10,9 miliarde $,
- capitalizare mica, fonduri mutuale care cumpara actiuni cu o capitalizare sub 2,5 miliarde $.

Deoarece multe fonduri mutuale obtin performante financiare de rentabilitate aflate sub cresterea indicilor bursieri, investitorii au acum la dispozitie un nou tip de fonduri numite fonduri tranzactionabile (ETFs- exchange-traded funds). ETF-urile acopera o larga gama de indici bursieri, sectoare de activitate si industrii, chiar regiuni internationale si tari. Marele avantaj al acestora se refera la lichiditate, ele fiind tranzactionate in timpul cand busele sunt deschise la fel cum se tranzactioneaza actiunile individuale. Cele mai populare ETF-uri sunt optionabile, adica permit tranzactionarea de optiuni avand ETF-rile ca activ-suport. Deoarece ETF-urile urmaresc indeaproape indici bursieri sau sectoare de activitate, managerii acestora desfasoara un management pasiv, spre deosebire de managerii fondurilor mutuale, care desfasoara un management activ, de rotatie a actiunilor in cadrul fondului in functie de performanta acestora.

Spre exemplu, ETF-urile care urmaresc indicii bursieri americani sunt simbolizati DJIA (pentru Dow Jones Industrial Average), QQQQ (pentru NASDAQ-100 Composite) sau SPY (pentru S&P 500). De subliniat, faptul ca simbolul QQQQ are cele mai multe optiuni tranzactionate in fiecare zi in comparatie cu orice actiune individuala. Aceste instrumente au devenit atat de populare pe Wall-Street in ultima vreme, deoarece permit investitorilor sa urmaresca indici bursiei si sectoare de activitate petrecand putin timp in loc sa urmareasca fiecare actiune individuala. Spre exemplu, in loc sa pierdem timpul sa analizam fiecare actiune din componenta Dow Jones Industrial Average, putem cumpara ETF-ul DIA pentru indice. In plus, cumparand ETF-ul DIA pentru indicele Dow Jones, investitorii obtin o rentabilitate financiara foarte apropiata de cea a indicelui bursier.

Faptul ca multe fonduri mutuale obtin performante financiare de rentabilitate aflate sub cresterea indicilor bursieri este confirmat si de fondurile mutuale actionand pe piata romanesca. Sa privim inapoi la cresterea indicilor bursieri si la performanta financiara (cresterea procentuala a VUAN) in anul 2006.

Revenind la piata romaneasca, observam faptul ca indicii bursieri au avut cresteri de BET (22,23%), BET-C (28,49%) si BET-FI (32,41%). Privind cresterea fondurilor mutuale de tip diversificat, observam ca performantele financiare ale fondurilor sunt departe de indicii bursieri, cel mai performant fond mutual a fost fondul Transilvania (18,38%), urmat de FCEx (14,56%). Privim mai departe la performantele fondurilor de actiuni si observam ca doar un singur fond a obtinut o crestere mai mare decat indicii bursieri si anume Active Dinamic (31,34%), fiind urmat de fondul Omninvest (23,18%), Napoca (22,67%) si BT Maxim (20,12%).

In concluzie, piata fondurilor mutuale din tara noastra se afla inca la inceput si poate fi favorizata in ceea ce priveste cresterea activelor nete aflate sub gestiune de scaderea ratei inflatiei si deci scaderea dobinzilor la depozitele bancare.

2.Fondurile mutuale - avantaje

Fondurile mutuale sunt administrate de o societate de administrare cu obiect unic de activitate. Prin aceasta colectare de fonduri sub administrare unica, investitorul individual beneficiaza de urmatoarele avantaje:
Diversificare larga a portofoliului de investitii.
Fondurile importante disponibile permit o larga diversificare a instrumentelor investitionale reducand astfel (dar nu eliminand) riscurile aferente unor anumite categorii de investitii (actiuni, depozite bancare etc.)
Lichiditate maxima a investitiei individuale.
Investitorii individuali isi pot lichida oricand, partial sau total, investitia transformand-o in bani la valoarea curenta a titlurilor, spre deosebire de alte instrumente care pot fi vandute mai greu sau cu un cost mai mare.

Administrarea profesionista a portofoliului.

Societatea de administrare a unui fond cuprinde investitori profesionisti sprijiniti de analisti financiari care studiaza si monitorizeaza pietele financiare si companiile in mod individual si pe ramuri. Administrarea profesionala a investitiilor este in general accesibila persoanelor ce dispun de fonduri importante, dar fondul mutual face aceste servicii accesibile oricarui investitor la un cost rezonabil.

Prin aceste caracteristici, fondurile mutuale sunt instrumente de investitii potrivite atat unei strategii de investitie pe termen mediu si lung (in special fondurile care investesc in actiuni) cat si investitorilor pe termen scurt (fondurile ce investesc in instrumente bancare, obligatiuni de stat si efecte comerciale).

3.Esti protejat impotriva fraudelor?

In prezent, activitatea fondurilor este reglementata, iar Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) este abilitata sa supravegheze piata fondurilor deschise de investitii. Pentru ca o societate de administrare a investitiilor sa functioneze trebuie mai intai sa fie autorizatade CNVM. Astfel, societatea trebuie sa indeplineasca o serie de conditii prudentiale, printre care existenta unor proceduri administrative si contabile corespunzatoare, de control si siguranta pentru procesarea interna a datelor si sa dispuna de mecanisme adecvate de control intern. In plus, trebuie sa existe proceduri adecvate care sa permita separarea instrumentelor financiare apartinand investitorilor de cele ale societatii de administare. Structura organizatorica a societatii trebuie sa minimizeze riscul de conflict de interese intre societatea de administrare si investitori.

In prezent, activele fondului sunt pastrate de o institutie de credit autorizata de Banca Nationala a Romaniei, denumita depozitar, ceea ce confera investitorilor un plus de siguranta. Practic, regulile dupa care fondurile de investitii functioneaza in Romania sunt similare acum cu cele din UE.

Cum alegi un fond mutual?

Fondul mutual ales trebuie sa se potriveasca strategiei si obiectivelor personale de investitie si sa isi gaseasca locul in portofoliul de investitii personale. Alegerea se face in urma analizarii prospectelor mai multor fonduri care par sa dea satisfactie. Ar trebui sa urmaresti evolutia fondurilor comparate pe cateva luni.

. Cel mai important factor este performanta (randamentul fondului). Performanta trebuie sa fie cat mai stabila si se compara cu a fondurilor de acelasi tip. Desi exista o corelatie puternica intre trecut si viitor, totusi performantele trecute nu determina in mod direct performantele viitoare.

. Strategia investitiilor fondului. Important este daca fondul are o strategie de investitie compatibila cu a investitorului (sau opusa pentru diversificarea portofoliului personal de investitii) si daca aceasta strategie este pastrata cu consecventa in decursul anilor: se pastreaza cota de actiuni listate pe o piata organizata? Pastreaza proportia cash - actiuni - efecte comerciale? Se inscriu intre limitele prevazute de CNVM? etc.

. Corelatia randament - risc. Fondurile mutuale romanesti sunt obligate sa-si calculeze un coeficient de risc de la 0 (risc minim) la 6 (risc maxim). In mod normal un fond cu grad de risc mare ar trebui sa aiba randamente mai mari pe termen lung. Totusi datorita particularitatilor pietei financiare romanesti, in perioada actuala este posibil ca aceasta regula sa nu se respecte.

. Administratorii fondului. De obicei administratorul care conduce un fond de mai multa vreme ii imprima strategia sa proprie de investitie. Daca administratorul este mai de curand in fond ar fi indicat de cunoscut strategia fondului unde a lucrat anterior.

. Serviciile auxiliare oferite de fond. In afara de performanta pura, unele fonduri ofera informari periodice, rapoarte anuale, posibilitatea de a afla la telefon valoarea la zi a unitatii de fond etc. Astfel fondul apare mai apropiat de investitorii sai si ofera un sentiment de siguranta.

. Considerente de costuri si accesibilitate. Fondurile mutuale percep diferite comisione la vanzarea si rascumpararea unitatilor de fond, intre 0% si 2,5% in general. Aceste comisioane sunt importante in special pentru investitorii pe termen scurt. De asemenea, valoarea unitatii de fond poate fi o bariera de intrare in cazul in care este prea mare. De aceea, fondurile care au unitatile cele mai scumpe pot imparti unitatea de fond in mai multe unitati cu valori corespunzator reduse pentru a permite accesul unor noi mici investitori.

Ce tip de fond mutual ti se potriveste?

Profilul investitorului, perioada investitiei, gradul de risc sau randamnetul oferit sunt doar cateva dintre criteriile pe care trebuie sa le ai in vedere atunci cand doresti sa alegi un fond mutual in care sa investesti. In functie de acestea, fondurile se impart in monetare, de obligatiuni, diversificate si de actiuni. Daca ai luat hotararea de a investi intr-un fond mutual dar nu stii pentru ce tip din cele patru sa optezi, iata cateva criterii dupa care afli ce fond ti se potriveste:

1. Daca esti o fire conservatoare in ceea ce priveste investitiile poti opta pentru fondurile cu un grad mai redus de risc. Asemenea tipuri de fonduri sunt cele care investesc in instrumente monetare (depozite bancare) si instrumente cu venit fix (titluri de stat si obligatiuni municipale), precum fondurile monetare si de obligatiuni. Un grad ridicat de risc il prezinta fondurile de actiuni, cu expunere pe piata de capital, unde performantele inregistrate de acestea sunt corelate cu evolutia bursei. Pe de alta parte, fondurile diversificate ofera un risc situat intre cele trei tipuri de fonduri, deoarece aloca banii in diverse proportii intre instrumentele cu venit fix si plasamentele pe piata de capital.

2. Perioada investitiei este cea care guverneaza toate celelalte criterii in alegerea unui fond. Majoritatea fondurilor scad comisioanele de rascumparare pana la eliminarea lor dupa o anumita perioada de detinere si implicit o durata mai mare a investitiei determina cresterea randamentului. Pentru o perioada mai mare de timp (peste 5 ani) se recomanda fondurile de actiuni, iar pentru o perioada medie de investitie (intre 1 si 5 ani) sunt optime fondurile diversificate si cele de obligatiuni.

3. Un grad mare de risc poate implica atat un randament ridicat cat si asumarea unei pierderi mai importante. In diferitele perioade de evolutie ale pietei de capital, fondurile de actiuni pot inregistra cele mai mari cresteri, dar si cele mai mari scaderi. In consecinta, performantele fondurilor de actiuni sunt determinate de volatilitatea bursei si de evolutia ei din fiecare an. Fondurile de obligatiuni ofera un randament mai ridicat decat cel al fondurilor monetare, dar cu variatii ale randamentelor datorate tranzactionarii obligatiunilor listate. Fondurile diversificate ofera un raport risc-randament moderat in comparatie cu cele trei tipuri de fonduri, politica lor de investitii cuprinzand in proportii diferite plasamentele tuturor celorlalte tipuri de fonduri.

Ce tipuri de fonduri mutuale exista?

Fondurile mutuale se impart in monetare, de obligatiuni, diversificate si de actiuni.

Fondurile de actiuni investesc preponderent in actiuni listate la bursa, emise de diverse companii. Daca firma este pofitabila, investitorii castiga prin faptul ca valoarea actiunii creste si/sau compania distribuie dividende actionarilor. In schimb, daca societatea inregistreaza pierderi, investitorii isi pot pierde intreaga valoare investita. Atunci cand o persoana cumpara unitati la un fond mutual, aceasta devine automat actionar la societatile la care fondul a investit.

Investitiile in actiuni s-au dovedit in timp cea mai rapida modalitate de crestere a averii financiare. In acelasi timp, cotatiile actiunilor inregistreaza deseori scaderi considerabile. Astfel, la aceste fonduri, posibilitatile de castig sunt cele mai mari, insa si riscul de pierdere este cel insemnat. Relatia dintre randamentul asteptat si riscul asumat reprezinta schema de baza pe care functioneaza fondurile mutuale. Un indicator util pentru a evalua riscul unui fond actiuni este ponderea investitiilor in actiuni din totalul portofoliului. Cu cat procentul este mai mare, cu atat riscul creste.

Potrivit experientei internationale, fondurile pe actiuni au oferit investitorilor castiguri mai mari decat celelalte fonduri existente. In general, ele sunt recomandate in special pentru persoanele care doresc sa plaseze banii pe termen lung (peste 5 ani).

Fondurile de obligatiuni investesc cu precadere in obligatiuni.

Obligatiunea este un titlu de valoare care se aseamana cu un imprumut. Atunci cand se cumpara obligatiuni, banii sunt imprumutati unei companii sau municipalitati, denumita emitent. Acesta se obliga sa ramburseze la scadenta intreaga valoare imprumutata si plateasca anual dobanda pe toata durata de viata a obligatiunii. Ca si actiunile, aceste titluri pot fi listate la bursa.

Spre deosebire unitatile emise de fondurile de actiuni, cele emise de fondurile de obligatiuni au o valoare mult mai stabila de la o zi la alta si ofera investitorilor castiguri regulate.

Fondurile de obligatiuni nu sunt insa lipsite de riscuri. Unul dintre ele este riscul de dobanda. Daca obligatiunea este emisa in conditiile unei dobanzi fixe (asa cum se intampla de cele mai multe ori), atunci valoarea sa va scadea cand ratele dobanzilor pe piata monetara cresc. Invers, cand dobanzile pietei scad, aceste obligatiuni isi majoreaza valoarea.

In schimb, daca obligatiunea plateste o dobanda variabila, atunci valoarea sa va evolua in acelasi sens cu dobanzile pietei. De regula, cu cat durata de rambursare este mai indelungata, cu atat valoarea de piata depinde intr-o masura mai mare de evolutia dobanzilor.

Un alt risc aferent obligatiunilor este cel de credit. Acesta reflecta posibilitatea ca la scadenta, emitentul sa se afle in incapacitate de plata si sa nu poata rascumpara obligatiunea sau sa nu platesca dobanda datorata. In aceste conditii, valoarea de piata a unitatii de fond scade, iar investitorii pierd bani.

Fondurile monetare investesc preponderent in instrumente ale pietei monetare, in principal, depozite la banci si titluri de stat. Dintre toate fondurile aceste sunt cele mai sigure, datorita investitiilor cu grad redus de risc pe care le efectueaza.

Ele sunt recomandate atunci cand investotorii isi stabilesc obiective financiare pe termen scurt, de regula 1 an si urmaresc sa-si mentina valoare banilor investiti si in acelasi timp sa obtina un venit.

Riscul mic pe care si-l asuma aceste fonduri inseamna automat ca si castigurile sunt departe de a fi senzationale. In Occident, obiectivul celor mai multe fonduri mutuale este de a asigura un randament cel putin egal cu rata inflatiei. Astfel, rolul fondurilor monetare este mai mult de a mentine puterea de cumparare a banilor si nu de a produce randamente superioare.

Desi au un risc scazut, trebuie stiut ca fondurile monetare nu garanteaza restituirea sumei depuse asa cum se intampla cu depozitele bancare. De exemplu, falimentul unei institutii bancare unde fondul a plasat bani determina scaderea unitatii de fond, ceea ce face ca investitorul sa piarda bani. In schimb, un depozit bancar constituit de o persoana fizica este garantat prin Fondul de garantare al depozitelor in sistemul bancar.

De ce sa investesti intr-un fond mutual?

Rolul fondurilor mutuale este de a face investitiile simple si mai ieftine. Un avantaj extrem de important este ca banii sunt administrati in mod profesionist. O echipa specializata ia decizia de cumparare si vanzare, in baza unor analize amanuntite. In plus, pe masura ce conditiile pietei se modifica, managementul fondului restructureaza portofoliul, astfel incat obiectivele financiare sa fie atinse. Alternativa ar fi de a lua singur aceste decizii, ceea ce presupune cunostinte aprofundate de finante.

Diversificarea portofoliului este un alt beneficiu pe care il ofera fondurile mutuale. Acestea fac plasamente din diverse titluri, iar fiecare investitor al fondului detine un procent din toate aceste plasamente, in functie numarul de unitati de fond detinute. Diversificarea plasamentelor este una din regulile de baza ale investitiilor deoarece conduce la diminuarea riscului.

De exemplu, un fond investeste aceeasi suma in doua actiuni, care au evolutii diferite: una scade cu 10% si cealalta creste cu 10%. Diversificarea portofoliului determina ca fondul sa nu piarda nimic. In schimb, daca ar fi investit doar in prima actiune ar fi pierdut 10%. Pe de alta parte, daca ar fi investit numai in cea de-a doua actiune, ar fi castigat 10%, insa riscul asumat ar fi fost mai mare.

De asemenea, un avantaj important al plasamentelor la fondurile mutuale il reprezinta posibilitatea de a retrage oricand banii. Fondurile mutuale sunt obligate prin lege sa accepte oricand rascumpararea tilturilor emise. In acest caz, se plateste un comision de retragere, care depinde de perioada scursa din momentul cumpararii unitatilor de fond. Daca acest interval este de cateva luni, comisionul de retragere poate ajunge pana la 10%. Ulterior, valoarea sa scade, iar dupa 12 luni, multe fonduri nu percep nici un fel de comision. Prin aceasta politica, societatile de administrare incurajeaza investitiile pe termen mediu si lung.

In aceeasi idee este conceput si sistemul de impozitare. Daca banii sunt pastrati mai mult de 1 an, atunci impozitul datorat statului este de numai 1% din castig, fata de 16% in caz contrar.

Cat timp trebuie sa investesti?

Fondurile mutuale sunt folosite in Occident pentru a atinge diverse obiective financiare, de la constituirea avansului pentru un credit ipotecar si crearea unui fond de urgenta pana la asigurarea fondurilor financiare pentru retragerea la pensie. Conform sondajelor efectuate in strainatate, peste 80% dintre respondenti au indicat ca investesc la fondurile mutuale pentru a-si suplimenta veniturile la pensie.

Stabilirea obiectivului este primul pas in luarea deciziei de investire. Fiecare poate apoi determina usor ce suma trebuie sa investeasca si care este orizontul de timp in care va pastra banii la fond. De exemplu, in cazul in care doresti acumularea de fonduri pentru perioada de pensionare, atunci este necesara o investitie pe termen lung.

Care sunt riscurile?

Investitiile in fonduri mutuale nu sunt garantate de catre stat iar fondurile mutuale nu participa la fondul de garantare a depozitelor bancare. Investitia in fondurile mutuale este deci mai riscanta din acest punct de vedere decat un depozit bancar al unei persoane fizice cu o valoare in limitele garantate. Exista riscul ca investind intr-un fond mutual randamentul sa nu fie cel scontat si chiar sa se piarda suma investita initial, partial sau total.

Prin realizarea unui portofoliu de investitii, fondurile mutuale reduc, dar nu elimina riscul de piata constituit de fluctuatia valorii instrumentelor financiare in care s-a investit.

De asemenea nu poate fi omis riscul legislativ prin posibila aparitie a unor constrangeri legale care sa duca la scaderea valorii unitatilor de fond sau la suspendarea rascumpararii lor de catre fond.

In functie de orizonul de timp ales, se poate stabili apoi riscul care poate fi asumat. De regula, daca perioada este mai lunga (peste 5 ani), o persoana isi poate asuma riscuri mai importante, in timp ce investitiile pe termen scurt, necesita o abordare mai prudentiala. Un risc mai mare ofera insa si posibilitatea de a obtine un randament superior.

Toate fondurile mutuale sunt riscante si nu garanteaza recuperarea sumei investite. Din aceasta perspectiva, alegerea trebuie sa tina cont si de sensibilitatea fiecarui fata de riscuri.

2. COMPARATIE INTRE AVIVA INVESTORS INTERCAPITAL SI AVIVA INVESTORS TEZAUR

2.1. Aviva Investors Tezaur

Fondul de investitii Aviva Investors Tezaur se adreseaza investitorilor dispusi sa isi asume un grad minim de risc.

Fondul Aviva Investors Tezaur mobilizeaza resursele financiare disponibile de la persoane fizice si juridice si le plaseaza pe pietele financiare dupa principiul diversificarii riscului si administrarii prudentiale in vederea pastrarii unei lichiditati maxime.

Fondul Aviva Investors Tezaur isi propune sa protejeze sumele investite, precum si sa obtina cresteri pentru investitorii sai.

Obiectivul strategic al FDI Aviva Investors Tezaur este obtinerea unui randament comparabil cu cel al dobanzilor depozitelor bancare, mentinand in acelasi timp o lichiditate maxima pentru investitorii sai.

Prin politica de investitii, activele fondului se regasesc in urmatoarea structura orientativa a plasamentelor:

titluri si obligatiuni de stat, municipale, corporatiste

depozite bancare pe termen scurt si mediu.

2.2. Aviva Investors Intercapital - Fond de actiuni

Aviva Investors Intercapital este un fond de investitii in actiuni, dinamic al carui obiectiv il reprezinta mobilizarea resurselor financiare disponibile de la persoane fizice si juridice si plasarea lor pe pietele financiare in principal pe piata de capital.

Aviva Investors Intercapital este un fond de actiuni care se individualizeaza prin investitii cu preponderenta in actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti, instrumente ce au asociat un risc ridicat si o volatilitate sporita in comparatie cu plasamentele pe piata monetara sau cu alte instrumente cu venit fix. Fondul are in vedere un portofoliu diversificat de actiuni si obtinerea unei rentabilitati superioare mediei fondurilor cu investitii similare.

Fondul se adreseaza persoanelor fizice si juridice dispuse sa isi asume un grad de risc ridicat avand ca obiectiv obtinerea unor randamente superioare. Aviva Investors Intercapital reprezinta o buna investitie pentru cei care au un orizont de timp de minim 3 ani.

Nu se percepe comision de cumparare. Pentru rascumparare, comisioanele variaza intre 0 si 10%, in functie de durata detinerii unitatilor de fond rascumparate.

Se poate observa din aceste grafice ca pe o perioada de o saptamana, fondul de tezaur are o creste constanta pe cand cel de intercapital sura o continua fluctuatie foarte accentuata

Extinzand perioada de observatie pe 1 luna , se observa totusi o fluctuatie si a fondului de tezaur, dar in urcare

Timp de un trimestru, evolutia celor doua fonduri, se aseamana prin aceeasi panta ascendenta, dar se pastreaza nota accentuata de fluctuatie a fondului de intercapital

Observand evolutia celor doua fonduri pe o perioada unui semestru, remarcam ca ambele urmeaza o trasa ascendenta, dar totusi, fondul de tezaur fiind mult mai constant decat cel de actiuni

Timp de un an, se observa o mare diferentiere intre evolutia fondului de tezaur si cel de actiuni, primul fiind in continuua urcare, iar cel de-al doile intr-o vertiginoasa scadere

Se poate observa ca in ultimul an fondul de intercapital al Aviva Investors a scazut dramatic, pe cand cel de tezaur isi continua constant traiectoria ascendenta.

In ultimul an, fondul de actiuni al Aviva Investors a suferit numeroase fluctuatii, finnd in continua descrester dupa 2008, pe cand cel de tezaur inregistreaza o constanta crestere, 2008 fiind totusi anul in care rata de crestere a fost putin mai scazuta.