Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. comerțul, consumul de bunuri și servicii, Economie de piață, Formele pieței, cerere, ofertă, bani, inflație, Deflație

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Implicatiile crizei economice asupra mediului de afaceri din Europa si din Romania


Implicatiile crizei economice asupra mediului de afaceri din Europa si din Romania


FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

MANAGEMENT SI INTEGRARE EUROPEANA

Implicatiile crizei economice

asupra mediului de afaceri

din Europa si din Romania


Situatia economica si previziunile pentru Uniunea Europeana au devenit foarte nesigure, astfel, multe dintre riscurile, ce pot afecta cresterea economica, identificate in primavara anului 2008, nu s-au materializat simultan dar cu siguranta s-au accentuat. Printre acestea se numara criza financiara, inflatia, incetinirea cresterii economice ca o consecinta a acesteia si corectiile pietei imobiliare din mai multe state membre.

Datorita caracterului sau extraordinar, este foarte greu de estimat cat de profunda va fi criza financiara, cat va dura sau ce efecte negative va avea asupra economiei reale. Baza acestei previziuni este presupunerea ca functionarea pietelor financiare isi va reveni gradual, in lunile ce urmeaza si ca efectele negative ale crizei asupra sectorului financiar si asupra economiei va persista pe parcursul unei perioade lungi de timp. Mediul de afaceri european va fi cu siguranta marcat de criza economica iar unele din cele mai previzibile efecte se vor inregistra asupra factorilor politici, economici, sociali si eticii in afaceri.

Impactul total al crizei financiare este inca greu de prezis. Fiind cea mai mare criza financiara de la cel de-al doilea razboi mondial, exista o mare incertitudine in prezent reiesind mari riscuri de descrestere. Statele membre UE vor fi afectate diferit in functie de expunerea acestora la influentele din exterior, caracteristicile specifice tarii si nevoile populatiei.

Uri Dadush, directorul Development Prospects Group[1] considera ca impactul direct al crizei este mai putin dramatic in sectoarele financiare a tarilor sarace dar fara indoiala ca acestea vor fi lovite prin incetinirea exportului - comertul la nivel international va scadea cu 2,5 procente in 2009 - reducerea numarului muncitorilor sezonieri si scaderea preturilor marfurilor afectand tarile exportatoare.

Comisia Europeana publica previziuni economice de patru ori pe an. Previziunile de primavara si toamna sunt cuprinzatoare si se refera la cresterea economica, la inflatie, la gradul de ocupare a fortei de munca si la deficitul si datoria publica pentru toate tarile UE.

Raportul intocmit de executivul Uniunii Europene a subliniat o serie de divergente privind ritmul de crestere economica din statele ex-comuniste din Europa Centrala si de Est, ce au aderat la Uniunea Europeana in perioada 2004-2007. Statele baltice vor fi afectate grav de criza financiara, astfel, Polonia, Cehia si Slovacia vor face fata destul de bine crizei financiare mondiale, insa tarile baltice si Ungaria vor fi lovite puternic. [2]

Comisia a coborat estimarile de crestere economica pentru Polonia, Cehia si Slovacia, insa se asteapta in continuare ca economiile sa inregistreze o crestere anul viitor si in 2010, intr-un ritm puternic in comparatie cu zona euro. Cu toate acestea, Estonia, Letonia si Lituania vor intra in recesiune, iar aceasta va fi insotita de o inflatie accentuata si de adancirea deficitelor bugetare, ceea ce complica eforturile de aderare la zona euro.

Estimarile privind recesiunea economica din Germania s-au confirmat. Produsul Intern Brut a inregistrat o scadere si in al treilea trimestru, dupa ce cunoscuse o prima scadere in trimestrul al doilea. Astfel, conform datelor provizorii ale Biroului federal de statistica din Germania, in cel de-al treilea trimestru PIB-ul german a inregistrat o contractare de 0,5%, dupa ce in al doilea trimestru se depreciase cu 0,4%.

Desi in primul trimestru Germania avusese o crestere economica de 1,4%, climatul economic international a determinat o scadere dramatica a activitatii economice, aruncand prima economie europeana in ghearele recesiunii.

In paralel, statisticile efectuate in Germania aratau ca germanii sunt increzatori in faptul ca economia lor este suficient de puternica sa faca fata unui hop nefericit precum recesiunea. Insa, Germania a inregistrat pentru al doilea trimestru consecutiv o contractare a PIB-ului, fapt ce a inclus-o in seria statelor europene care vor avea drept obiectiv pentru 2009 iesirea din recesiune. Pe de alta parte, Germania, care are o economie bazata in special pe exporturi, a fost mai expusa riscului de recesiune, intrucat era legata mai mult de climatul international. Scaderea consumului exterior Germaniei a dus la o reducere a cresterii sale economice, intrucat economia acesteia este direct dependenta de consumul extern.

O stire care a starnit nedumerire si contrariaza in acelasi timp, este legata de situatia Elvetiei, aflata la un pas de recesiune. Datele macroeconomice interne si deteriorarea mediului economic la nivel global vor afecta si economia elvetiana, estimarile fiind ca in cursul anului viitor aceasta va intra in recesiune. In incercarea de a impiedica acest lucru sau macar de a reduce cat mai mult posibil efectele crizei, guvernul elvetian a intocmit un plan in valoare de aproape 900 de milioane de franci elvetieni care poate fi suplimentat cu o suma echivalenta daca va fi nevoie. In esenta, planul prevede acordarea de facilitati fiscale si investitii in infrastructura in contextul in care perspectivele nu sunt chiar imbucuratoare.

Cifrele difuzate privind cresterile economice ale tarilor din zona euro sunt cel putin surprinzatoare cand vine vorba de Franta. Cu putin timp in urma, sondajele efectuate in Franta aratau ca 9 din 10 francezi aveau sentimentul ca tara lor este deja in recesiune, fapt ce a fost infirmat o data cu afisarea unei cresteri de 0,14% in cel de-al treilea trimestru.

Analistii au aratat ca o crestere a nivelului consumului a ajutat foarte Franta sa evite recesiunea. Altfel spus, francezii au reusit sa sustina un consum cat de cat suficient pentru a realiza o crestere economica minima. Insa, faptul ca Franta a putut sa treaca pe langa recesiune, nu inseamna ca a scapat de criza. Anul 2009 se anunta in continuare destul de greu, lucru care a fost recunoscut si de catre premierul francez.


In continuare vor fi expuse cele mai previzibile efecte asupra mediul de afaceri european si din Romania impreuna cu cateva exemple concrete.

1.      Factorii politici si legali

Credintele politice ale guvernelor si politicile prin care ele si le pun in aplicare au un impact major asupra mediului european al afacerilor. Ele se reflecta mai ales in politicile economice, mai ales cele care vizeaza cresterea economica.

In ultimul trimestru din anul 2008, criza financiara a determinat G-20 grupul principalelor economii sa isi asume o noua orientare in ceea ce priveste managementul situatiei de criza economica si financiara. Ceea ce sugereaza o preocupare constanta de unire a eforturilor in scopul stingerii starii de criza fiind o actiune specializata de mare complexitate, dirijata si sustinuta pe multiple planuri (politic, diplomatic, economic, social) pentru diminuarea si mentinerea sub control a efectelor negative.

Gestionarea efectiva a situatiei de criza depinde de eficienta legaturilor stabilite intre tarile membre ale Uniunii Europene cat si intre grupurile interesate din exterior.

Criza financiara a schimbat in mod dramatic perspectiva economica la nivel global. In cursul primei jumatati a anului 2008, cresterea globala nu a rezistat impactului combinat a valului de cresteri a preturilor marfurilor, tumultului financiar si scaderii, in unele tari a activitatii pe pietele imobiliare.

In data de 3 noiembrie 2008, Comisia Europeana a publicat perviziunile economice de toamna, aducand la zi previziunile pentru perioada 2008-2010 pentru Uniuniea Europeana. Pe scurt, in 2009, economia se va extinde pana la un punct de repaus virtual atat in UE cat si in zona euro; acest lucru semnifica o revizuire in sens descendent a previziunilor din primavara ale Comisiei.

Aceasta scadere a activitatii va ameliora, pe de o parte, presiunile inflationiste o data cu scaderea pretului petrolului, riscurile diminuandu-se. Dar atat piata muncii cat si cea a finantelor publice se vor deteliora, insa aceasta previziune este inconjurata de nesiguranta asupra conjuncturii actuale prelevand riscurile descresterilor.

Lectia pe care Europa trebuie sa o invete nu este noua: progresul apare doar atunci cand guvernarile nationale puternice se alatura puterii colective a eurozonei. Exista intr-adevar o nepotrivire potentiala intre extindere si eficienta. Europa o stie din experienta sa directa. Din acest motiv, orice extindere a G-8 ar putea duce intr-un final la grupuri informale mai mici, unele dinte acestea lasand Europa la o parte.

Perspectiva s-a schimbat dramatic iar europenii nu pot gasi solutii de rezolvare a crizei. Pana acum nu s-au previzionat solutii comune iar statele membre Uniuni Europene incearca sa solutioneze individual impactul crizei financiare. Un pachet comun de salvare similar cu cel votat de Congresul American va fi greu de realizat in Europa din cauza controlului pietelor la nivel national.

Cu toate acestea, in cadrul summitului de la Paris, liderii europeni ai grupului G8 au stabilit un mod flexibil de aplicare a Stabilitatii europene si a Pactului de crestere si flexibilitatea interventiilor in statele membre pentru a evita recesiunea ce va urma. O reactie similara a fost semnalata si in cadrul crizei mondiale din 1980 cand, membrii G5, in cadrul intalnirii de la Versailles din 1982, au acceptat ca eficienta interventia coordonata la nivel international.

UE trebuie sa tina cont de provocarile viitorului, trebuie sa se adapteze acestor provocari, trebuie sa tinem seama de posibilitatea continuarii procesului de largire si sigur ca acest grup, format din oameni de valoare care, in general, nu sunt din mediul politic, vor avea o misiune interesanta pentru a incerca sa deseneze modul in care UE va evolua, sa faca propuneri pe care tarile membre UE ar urma sa le adopte iar lucrarile Comisiei Europene au scos in evidenta ca UE este capabila sa lucreze ca un organism coerent si de forta.

In acest context, masurile 'concrete', dupa cum a promis ministrul francez al Economiei, care vor fi anuntate la reuniunea tarilor din zona euro sunt asteptate cu mare interes. Potrivit unor surse concordante, aceste masuri ar putea viza o implicare mai mare a statului in sectorul bancar, inspirandu-se din planul britanic de salvare.

Privita din perspectiva interventiei statelor europene la nivel national pentru a salva institutiile financiare de la criza financiara in derulare, se poate prevedea o majora modificare a perspectivei politice spre renationalizarea interventiei asupra pietelor. In mod ironic, acesta ar reprezenta o miscare contrara propagandei Comisiei Europene de neinterventie a statelor pentru a preveni distorsionarea competitiei si comertului intra-comunitar.

O singura voce a eurozonei la Fondul Monetar International ar avea cu siguranta sens, insa toata lumea stie ca acest lucru nu se va intampla prea curand. Daca europenii doresc sa fie luati in serios atunci cand promoveaza reforma guvernarii internationale, ei trebuie sa inceteze sa vorbeasca in mod abstract despre unitatea europeana si sa promoveze aranjamente pragmatice pentru a simplifica si a face mai eficienta reprezentarea lor internationala.

In fata caderii marilor burse mondiale si a primelor indicii privind transferarea crizei financiare in economia reala, comunitatea internationala mizeaza pe solidaritate, pentru a preveni o criza istorica. Fondul Monetar International, care reuneste 185 de state, dintre care numeroase economii emergente sau cu venituri mici, si-a exprimat sustinerea pentru planul in cinci puncte elaborat de G7. Acest plan isi propune sa deblocheze pietele monetare, pentru a permite bancilor sa atraga capital din sectorul public sau privat si sa relanseze piata creditului imobiliar. FMI s-a declarat gata sa ajute tarile care au de suferit in urma acestei crize. Unele tari pot avea probleme de lichiditati. FMI a fost creat pentru a oferi ajutor in astfel de cazuri fiind pregatit sa furnizeye lichiditatile necesare.

In opinia lui Robert Zarader economist si fondator al societatii de consiliere financiara Equancy, exista o mare doza de irational in aceasta criza. Dar exista, de asemenea, sentimentul ca nu vedem decat varful icebergului, ca actorii din piata financiara nu stiu la ce sa se astepte iar cei politici cu atat mai putin.

In ceea ce priveste durata acestei crize, Mario Draghi, guvernator al Bancii Italiei si presedinte al Forumului pentru stabilitate financiara, a recunoscut ca 'nu exista nicio bagheta magica care poate rezolva problema dintr-o singura atingere'.

Consiliul European saluta masurile adoptate de la inceputul crizei financiare de catre Banca Centrala Europeana si de catre bancile centrale nationale implicate, precum si buna coordonare a acestora cu bancile centrale din tarile partenere. Lichiditatea din sistemul financiar va fi asigurata de toate autoritatile in vederea mentinerii increderii si a stabilitatii. De asemenea, a fost salutata decizia Bancii Europene de Investitii care a pus la dispozitie 30 de miliarde de euro pentru intreprinderile mici si mijlocii din cadrul UE.

2.      Factorii economici

In urma crizei financiare care s-a agravat si s-a extins rapid in toamna, in prezent, situatia economica este deosebit de instabila. Exista un risc major ca aceste previziuni sa trebuiasca sa fie revizuite pentru a anunta cifre si mai pesimiste.

In prezent, orizontul economic a devenit in mod semnificativ mai sumbru, intrucat economia Uniunii Europene este afectata de criza financiara care s-a intensificat in timpul toamnei acestui an, avand repercusiuni asupra mediului de afaceri si asupra increderii consumatorilor. Pana in prezent, noile economii fac fata mai bine decat UE si SUA, dar nici chiar acestea nu vor fi crutate. Este nevoie de o actiune coordonata la nivelul UE pentru a sprijini economia, in mod similar cu felul in care s-a actionat pentru sectorul financiar.

Conform ultimelor previziuni economice ale Comisiei, economia UE va inregistra o crestere de numai 1,4% in 2008 (jumatate din rata cresterii din 2007), 0,2% in 2009 si 1,1% in 2010. Aceste previziuni sunt mai pesimiste decat cele publicate in primavara.

Incetinirea cresterii va contribui la o scadere a presiunilor inflationiste. Pe langa scaderea pretului la petrol, se reduc si riscurile aparitiei unor efecte secundare care ar putea conduce la cresterea nivelului inflatiei. Pentru perioada 2009-2010, se asteapta o crestere redusa a ratei de ocupare a fortei de munca, in timp ce in perioada 2007-2008 au fost create 6 milioane de noi locuri de munca. Previziunile Comisiei indica o crestere a ratei somajului cu aproximativ 1 punct procentual, in perioada 2008-2010.

Conjunctura economica se degradeaza, iar finantele publice vor fi afectate, de asemenea. in situatia in care nu intervin schimbari de ordin politic, deficitul public urmeaza sa creasca pana la 2,6% in 2010 (de la sub 1%, in 2007). Pentru zona euro, deficitul public va ajunge la 1,3% in 2008 si 2% in 2010. Insa, datorita efectelor imprevizibile ale masurilor de salvare guvernamentale asupra aspectelor fiscale, este greu de facut previziuni in ceea ce priveste finantele publice - in special, datoria publica.

Un alt aspect se refera la capacitatea tarilor de a sincroniza fazele ciclului economic (mai ales, de a-l face convergent cu cel al economiei germane economie de referinta). Se poate observa, analizand variatia diferentei dintre PIB real si cel potential ca in perioada 1985-1999, a crescut convergenta dintre ciclul economic francez si german, iar cel britanic a fost divergent. Odata cu instaurarea Uniunii Economice si Monetare, cu o Banca Central Europeana independenta politic, politica monetara a devenit atributul exclusiv al acesteia, avand posibilitatea sa manevreze rata dobanzii si oferta de moneda pentru a atinge anumite obiective, cum ar fi stabilitatea monetara. Datorita decalajelor dintre zone, efectele unei variatii ale ratei dobanzii ar trebui contrabalansate de o flexibilitate a pietei fortei de munca care, desi statuata prin tratatele comunitare, in realitate este destul de limitata (datorita interventiei statelor, a unor restrictii, dar si a unor diferente culturale si lingvistice).

Comparand actuala situatie cu cea din perioada 2000-2002, se pare ca cea actuala este mai putin afectata, dupa cum putem observa in evolutia de la an la an. Insa datorita situatiei actuale caracterizata si de existenta unor multiple socuri este de asteptat ca scaderea sa continuie si in trimestrele urmatoare, depresiune similara cu cea inregistrata in perioada 2001/2002. Din punct de vedere al refacerii structurale necesara in unele tari (sectorul constructiilor si balantele externe) aceasta va fi moderata pana in 2010.

Marile burse mondiale au pierdut, de la incepului anului, circa jumatate din valoarea initiala. in ultimele sapte zile, bursele din New York, Londra si Paris au suferit cea mai mare pierdere saptamanala din istoria lor, scazand cu circa 20%. Nici reducerea dobanzilor de politica monetara, nici operatiunile masive de sustinere din fonduri publice a bancilor, nici apelul la calm al marilor institututii financiare internationale nu au reusit pana in prezent sa elimine panica din piete.

Politicile economice promovate vor avea o influenta evidenta asupra mediului in care activeaza firmele, incerandu-se sprijinirea companiilor pentru a face fata situatiei de pe piata.

Investitiile, care reprezentau o forta motrice esentiala in conjunctura precedenta, se confrunta cu o incetinire deosebit de abrupta, reflectand impactul unor socuri multiple: o cerere in curs de diminuare si o scadere substantiala in ceea ce priveste increderea in investitori, conditii de finantare mai inasprite si o reducere a disponibilitatii creditelor.

Se preconizeaza ca, in aceasta perioada nesigura, consumul va ramane la un nivel redus, desi se asteapta ca, in timp ce impactul inflationist al preturilor mai mari ale materiilor prime se estompeaza, cresterea venitului disponibil real sa cunoasca o revenire.


Tabel 1. Elementele componente ale cresterii economice in UE- modificarea procentuala reala anuala

Previziunile depind foarte mult de modul in care este inteleasa criza financiara si interactiunea ei cu economia reala, mai ales in sectorul imobiliar. In unele state membre UE s-a ajuns la o stopare a cresterii preturilor iar in unele tari acestea au inceout sa scada semnificativ. in consecinta, investitiile imobiliare au inceput se scada cu impact negativ asupra bunastarii indivizilor si a consumului privat. Efectele adverse ale crizei financiare globale vor determina in continuare modificari in cadrul pietelor imobiliare, prin scaderea accelerata valorii cladirilor.

Impactul depinde in primul rand de modul in care isi va reveni piata imobilira. Printre cele mai puternice economii din UE, Spania, Marea Britanie, si Franta intr-o masura mai mica, au resimtit o scadere destul de puternica a preturilor cladirilor. Pe de alta parte, economii mai mici ca cea a Danemarcei si Irlandei se confrunta de asemenea cu modificari substantiale ale pietei imobiliare. Contributia pe care au avut-o investitiile imobiliare pentru cresterea substantiala din ultimii ani, inregistreaza deja valori negative, spre exemplu in Irlanda, Marea Britanie si Spania si se preconizeaza ca aceasta influenta se va pastra si in urmatorul an. Trebuie de asemenea prescizat ca, bunastarea (averea) obtinuta din acest sector, care a contribuit semnificativ , in anii trecuti, la cresterea consumului privat, inregistreaza valori negative, efect intarit si de strictetea conditiilor de creditare. In paralel, efectele adverse ale crizei financiare determina modificari ale pietelor imobiliare, determinand declinul accelerat a preturilor imobilelor.

Impactul depinde si de gradul de integrare a economiei afectate in economia mondiala fiind asadar afectata de incetinirea principalelor piete de export. Spre exemplu, Germania fiind o tara cu o economie relativ deschisa, se confrunta cu reducerea exporturilor intre anul 2006 si anul 2009 cu mai mult de 10 procente. Cu toate acestea, economiile deschise vor putea profita de recuperarea moderata la nivel global asteptata in cursul anului 2009 iar tarile care au de castigat din competitivitatea preturilor, ca Germania, ar putea face fata cu succes scadererii cererii globale si sa profite de revenirea preconizata decat tarile in care salariile au crescut mai repede decat productivitatea de-a lungul mai multor ani, cum ar fi Romania, tarile balcanice, Ungaria si de asemenea unele economii mari din zona euro, ca Italia si Spania.

Se prefigureaza ca exporturile nete vor contribui pozitiv la PIB, in timp ce importurile vor scadea mai mult decat exporturile, acestea beneficiind in parte de deprecierea recenta a ratelor de schimb efective reale ale monedei euro.

Acest aspect este important pentru tarile cu deficite curente mari, care desi pot facilita procesul de recuperare si sa sprijine cresterea veniturilor, vulnerabilitatea acestor tari depinde foarte mult de : cresterea productivitatii, cresterea capitalului, costul unitar al muncii ce reflecta cresterea salariului nominal, cresterea productivitatii si internedierea financiara a conjuncturii curente. Deficitele curente mari ar putea fi critice pentru tarile din Balcani, pentru ca au creat mari deficite si datorii externe, datorita pierderilor din cauza lipsei competitivitatii confruntandu-se in acelasi timp cu modificarile din pietele imobilare.

Partea mai optimista este ca se asteapta ca inflatia (va scadea rapid) in UE sa fi atins punctul culminant si sa scada rapid sub 2,5% in 2009 si 2,25% in 2010 (2,2% si respectiv 2,1% pentru zona euro). Aceasta include totusi o usoara revizuire ascendenta fata de previziunile din primavara, care reflecta cresterea preturilor bunurilor de larg consum in timpul verii.

Cu toate acestea, scaderea recenta puternica a preturilor la bunurile de larg consum, impreuna cu o scadere pronuntata a perspectivei cresterii economice si cu o destindere similara a situatiei de pe piata fortei de munca, reduce indeosebi riscul efectelor secundare.




Tabel 2 Perspectiva asupra inflatiei- Zona euro si UE modificari procentuale anuale

Indicele de armonizare a preturilor bunurilor de consum, in zona euro a inregistrat o variatie neregulata in prima jumatate a anului 2008 si a atins pragul de 4% in iulie, dublu nivelului inregistrat in august 2007 fiind cea mai mare valoare din ultimele 12 luni. Inflatia din UE a urmat acelasi tipar, de la 1,9% In august 2007 la 4,4% In iulie 2008, iar In septembrie 2008 a scazut la 4,2%.

Cresterea fara precedent a preturilor la bunurile de larg consum a dus la cresterea indicelui de armonizare a preturilor bunurilor de consum de la 0,5 la 1,25 puncte procentuale. Intr-adevar, efectul cresterii preturilor la energie asupra cresterii preturilor la producerea si distribuirea produselor destinate consumului, de exemplu, produsele lactate, explica de ce preturile la alimentele procesate a crescut mai mult decat cele neprocesate.

In acelasi timp, inflatia din domeniul prestarii de servicii se afla la un nivel de 2,5% la mijlocul anului 2008, nemodificat in medie fata de nivelul din 2007. cu toate acestea in vara lui 2008 s-a putut constata o crestere a acesteia. Aceasta poate fi atribuita contributiei crescute a servicilor de recreere (restaurante si cluburi In particular) si serviile de transport legate de cresterea preturilor (mancare si respectiv combustibil). In contrast, inflatia bunurilor de natura industriala neconsumatoare de energie s-a mentinut stabila in prima jumatate a anului 2008, la un nivel mai scazut decat in 2007.

Domeniile cele mai afectate de criza vor fi vanzarile cu amanuntul si productia industriala. Scadere vanzarilor cu amanuntul indica faptul ca consumul privat este sever afectat. Principalii factori ai reducerii venitului net real sunt legati de cresterile anterioare a preturilor, incredere scazuta datorata conjuncturii actuale, evolutia negativa a pietei financiare si imobiliara, dar si datorita limitarii disponibilitatii de a apela la credite si conditiile impuse asupra ratelor pentru imprumuturile deja existente. Majoritatea companiilor vor incepe sa evite construirea unor noi puncte de productie sau intarzierea livrarii de noi produse, in mod special din cauza cererii scazute de pe piata


Grafic 1 UE- Evolutia vanzarilor cu amanuntul si productia industriala

----- productia industriala- media evolutiei pe un interval de 3 luni

----- vanzarile cu amanuntul media evolutiei pe un interval de 3 luni

Printre industriile pivot ale sistemului economic se numara industria auto, industriile care produc bunurile cu durata indelungata de folosire (electrocasnice, electronice, etc.), constructiile si tot sistemul de vanzare si distributie care le cuprinde si care le mentine in stare de functionare. Industria automobilului a avut ce putin in ultimele cateva semestre o evolutie oscilantam cu tendinte de criza, fiind sub cel putin doua forte uriase de presiune, fara nici o legatura cu caderea pietelor americane si europene.

Primele domenii care au inregistrat variatii ce puneau semne de intrebare au fost cele puternic legate de pietele internationale de capital, printre ele, la loc de frunte fiind industriile de producere a automobilelor.

Vanzarile au avut tendinte oscilante pe marile piete ale statelor dezvoltate, in primul rand datorita cresterilor exorbitante ale pretului petrolului. Cum era de asteptat, pretul petrolului a afectat in primul rand vanzarile din piata americana, in care sunt majoritar prezente automobile de mare litraj, cu consum mare de combustibil si in care media zilnica de kilometrii parcursi cu masina/angajat depaseste uneori 100. Scumpirea combustibilul a incetinit ritmurile de vanzare pentru automobilele noi si a recreat tentatia de a cumpara masini de litraj mai mic, produse nu atat de colosii americani precum GMC, cat de producatorii japonezi si europeni.

In cele ce urmeaza se vor prezenta primele efecte ale crizei globale asupra industriei auto cele mai noi stiri de rau augur din domeniu. Volkswagen - concedieri si productie redusa. Presa germana anunta ca cel mai mare producator de automobile din Europa urmeaza sa concedieze pana la 25.000 de angajati cu contracte de munca pe perioada determinata si ca Volkswagen isi va reduce productia. Al doilea constructor european ca marime, PSA (Peugeot-Citroen) a anuntat reduceri masive ale productiei si reduceri de costuri, in incercarea de a diminua efectele crizei cu care se confrunta. Situatia de pe piata auto europeana a fost caracterizata de CEO-ul Christian Streiff ca fiind de 'colaps'. Al treilea gigant al indistriei auto americane va disponibiliza anul acesta 5.000 de salariati din administrativ, adica aproape un sfert din efectivele care lucreaza in acest sector. Skoda - productie oprita. Constructorul ceh de automobile, care a inregistrat cresteri constante in ultimii ani, este nevoit sa-si opreasca productia, intre 26 si 31 octombrie, ceea ce va duce la o scadere cu 13.000 de unitati a productiei planificate initial.

Piata de computerelor isi va tempera cresterea in 2009 si 2010. Firma de cercetare

iSuppli a redus previziunile cu privire la cresterea industriei de calculatoare personale cu aproximativ doua treimi, pe fondul deteriorarii rapide a conditiilor de pe piata, a cererii tot mai slabe si a intrarii mai multor economii in recesiune. iSuppli se asteapta ca vanzarile de PC-uri in 2009 sa inregistreze o crestere de 4,3%, fata de estimarea initiala de 11,9%. si in ceea ce priveste vanzarile din 2010, compania si-a redus previziunile de la 9,4%, la 7,1%. Compania estimeaza, de asemenea, ca vanzarile de desktop-uri vor scadea cu 5% in 2009, la nivel mondial, in timp ce vanzarile de notebook-uri se vor majora cu pana la 15%.

Situatia dificila de pe piata a dus la scaderea bugetului de cheltuieli afectand astfel si piata computerelor. Cu toate acestea, producatorii de PC-uri care se axeaza pe laptop-uri prevad cresteri puternice. Acer a anuntat, spre exemplu, la sfarsitul lunii octombrie ca mizeaza pe o crestere cu 25-35% a vanzarilor in 2009.

Se asteapta ca rata somajului sa creasca cu circa 1 procent in urmatorii doi ani. Aceasta ar corespunde unei rate a somajului de 7,8% in UE si de 8,4% in zona euro in 2009, urmand sa creasca si mai mult in 2010.


Se asteapta ca gradul de ocupare a fortei de munca sa scada pe parcursul anului 2008 in statele membre UE, mai ales In Spania, Lituania si Letonia, care sunt destul de puternic afectate de actuala situatie economica. Dintre marile state cele mai afectate sunt Germania si Polonia unde cresterea ocupatii fortei de munca a fost relativ scazuta in ultimii zece ani. Semne de slabiciune au aparut deja pe piata muncii, ocuparea fortei de munca scazand cu 0,2% atat in zona euro in al patrulea trimestru si in UE in al doilea semenstru al anului 2008.

Numarul angajatilor este prevazut sa creasca cu jumatate de milion in perioada 2009-2010 in zona euro si sa stagneze in UE, ceea ce reprezinta o deteliorare comparativ cu cele 6 milioane de locuri de munca create in 2007-2008 in UE (dintre care 4 milioane erau in zona euro).

Previziunile ne arata ca situatia pe piata muncii se va inrautati in majoritatea statelor membre si modificarea medie din intervalul 2009-2010 va fi mai scazuta decat cea din perioada 2007-2008 in majoritatea statelor. Singura exceptie este Ungaria care a inregistrat o usoara imbunatatire a gradului de crestere a ocuparii fortei de munca. La sfarsitul anului 2010 se astepta o revigorare a pietei in zona euro si UE in general, cu exceptia Letoniei, Lituaniei, Danemarcei, Spaniei, Estoniei, Suediei si Frantei.

Pana in 2010 se preconizeaza ca rata somajului va ajunge la 8,7% in zona euro si la 8,1% in UE iar numarul somerilor va atinge nivelul de 2 milioane in zona euro si 2,7 milioane in UE. Cea mai mare crestere cumulata se preconizeaza a avea loc in Spania unde rata somajului va creste de la 8,3% in 2007 la 15,5% in 2010.

3. Factorii sociologici

Firmele care doresc sa-si desfasoare activitatea pe teritoriul altor state trebuie sa ia in considerare probleme ca: mobilitatea sociala, atitudinea fata de timpul liber, traditiile si stilurile de viata diferite. In contextul actualei crize trebuie sa tina seama de efectele acesteia asupra mediului de afaceri, precum si de impactul direct asupra indivizilor, punand in balanta avantajele si dezavantajele; ele trebuie sa fie bine informate si sa isi adapteaze strategia in functie de schimbari.

Organizatia internationala a muncii a previzionat aproximativ 20 milioane de locuri de munca vor fi pierdute pana la sfarsitul anului 2009 din cauza crizei - in special in domeniul constructiilor, servicilor financiare, real estate si in sectorul autoturismelor- astfel, somajul la nivel mondial ajungand, pentru prima data, la peste 200 milioane de someri. [3]

In Gemania, exista deja mii de oameni lasati fara slujbe si perspectiva sumbra ca alte milioane vor avea in curand aceeasi soarta si ca mii de companii vor da faliment. Consumul s-a incetinit, pietele imobiliare se prabusesc, chiar si gigantii industriali isi reduc productia. Toate aceste aspecte au un efect de panica asupra populatiei.

La fel ca si celelalte crize, aceasta va afecta in primul rand oamenii saraci. Multe gospodarii, deja slabite, sunt puse in situatia de a-si vinde bunurile pentru a putea supraveitui. Foametea poate creste iar inscrierea copiilor la scoala ar putea scadea. Aceasta criza financiara s-ar putea transforma intr-una umana daca oamenii nevoiasi nu vor fi sprijiniti.

Economistii Bancii Mondiale[4] iau in considerare importanta programelor de siguranta sociala mai ales cele bine construite ce reprezinta o investitie inteligenta atat in prezent cat si in viitor.

Domnul Justin Lin, economist sef al Bancii mondiale considera[5] importanta efortului coordonat al tuturor tarilor de face fata si a depasi aceasta criza. De asemenea el precizeaza ca indiferent de efortul multilateral depus, gradul si profunzimea problemei impune multa creativitate iar ca structurile institutionale si abordarile prevazute pentru o lume inainte de globalizarea finaciara nu trebuie sa impiedice initiativele de lupta sub nicio forma.

4. Factorii culturali

Prin cultura se poate intelege ansamblul valorilor, atitudinilor, conventiilor sociale etc. ale unei natiuni. Ele sunt transmise din generatie in generatie, mai ales prin intermediul familiei. Din ce in ce mai mult, ea este modificata de catre sistemul de educatie, de media, de anturaj etc. Fara indoiala ca diferentele culturale contribuie la diversitatea oamenilor care locuiesc in Europa, ceea ce inseamna o mai mare complexitate, dar si avantajul unei experiente tot mai bogate.

Cunoscand faptul ca diferentele culturale inseamna si crearea unor bariere, cu implicatii deosebite asupra afacerilor europene, care, daca vor sa reuseasca in afara pietei interne, in contextul unei crize economica trebuie tinut cont de ele. Oamenii pot reactiona diferit in conditii de stres financiar si de nesiguranta, putand lua decizii pripite din cauza panicii imprimata de situatia existenta.

5.      Factorii Tehnologici

Pe agenda intalnirilor Comisiei Europene au figurat subiecte legate de pachetul legislativ energie-schimbari climatice si problematica securitatii energetice, solicitand ca politica UE in materie sa reconcilieze obiectivele de mediu si necesitatea pentru o crestere economica sustenabila.

Evident ca tehnologia are un impact major asupra mediului de afaceri, mai ales tehnologia. Securitatea aprovizionarii cu energie reprezinta o prioritate a Uniunii Europene. Aceasta se bazeaza pe responsabilitatea si pe solidaritatea tuturor statelor membre. In acest scop si tinand seama de raportul inaintat de catre Presedintie[6], Consiliul European decide sa intensifice lucrarile in curs, adoptand orientarile urmatoare si invitand Comisia sa prezinte, dupa caz, propunerile sau initiativele corespunzatoare:

a) finalizarea pachetului legislativ privind piata interna a energiei electrice si a gazelor pana la sfarsitul legislaturii;

b) accelerarea punerii in practica a planului european de actiune privind eficienta energetica si a planului strategic pentru tehnologiile energetice;

c) continuarea ferma a diversificarii surselor de energie, la care contribuie in mod direct masurile din pachetul energie/clima;

d) promovarea unei mai bune functionari a pietei, in special printr-o transparenta crescuta privind fluxurile si stocurile si printr-un schimb de informatii cu privire la nevoile si resursele pe termen lung;

e) dezvoltarea unor mecanisme de criza care sa permita sa se faca fata unor intreruperi temporare ale aprovizionarii;

f) consolidarea si completarea infrastructurilor critice, mai ales a retelelor transeuropene de transport al energiei si a terminalelor de gaz natural lichefiat. Se va acorda o atentie deosebita atat interconectarii, cat si conectarii tarilor celor mai izolate de ansamblul european, articularii dintre retelele europene si infrastructurile de aprovizionare si necesitatii diversificarii atat a surselor, cat si a cailor. Consiliul European sustine initiativa Comisiei de a stabili un plan de actiune pentru a accelera interconexiunile in regiunea baltica. In acest scop, se va stabili un calendar de lucru pana la sfarsitul anului;

g) dezvoltarea relatiilor Uniunii in domeniul energetic cu tarile producatoare si de tranzit in vederea stabilitatii aprovizionarii, precum si in vederea diversificarii surselor de energie si a cailor de aprovizionare. In acest sens, Consiliul European saluta initiativele adoptate de mai multe state membre in domeniul securitatii energetice, in special reuniunea cu tarile cu iesire la Marea Caspica si cu tarile de tranzit, care va fi organiazta de presedintia ceha in primavara anului 2009.

6. Mediul inconjurator si etica in afaceri

Schimbarile climatice importante datorate activitatii industriale si poluarii au creat curente de opinie publica si politica puternic favorabile unei schimbari de atitudine in domeniul productiei auto, fiind pe deplin sustinuta de actuala situatie economica si financiara.

In viitor, tot mai multi afaceristi ar trebui sa-si structureze strategii de dezvoltare a mediului, considerate tot mai mult ca si conditii obligatorii pentru o dezvoltare durabila, impuse de Uniunea Europeana, consumatori si numeroase asociatii pentru protectia mediului.

In contextul actualei crize trebuie sa tina seama de efectele acesteia asupra mediului de afaceri, punand in balanta avantajele si dezavantajele, sa fie bine informate si sa isi adapteaze strategia in functie de schimbari. Cele mai avantajate sunt companiile de tip proactiv, acestea petrecand timp ascultandu-si clientii si angajatii si observand cu atentie tendintele din piata.

Este foarte important ca firmele sa cunoasca mediul de afaceri in care isi desfasoara activitatea, mai ales in cazul in care o companie doreste sa se extinda. Prin analiza si evaluarea mediului de afaceri, o companie nu numai ca poate evita o serie de probleme cauzate de intrarea pe o piata noua, dar este si capabila sa isi adapteze strategiile astfel incat sa devina competitiva.

In cazul tarii noastre, criza economica nu tine nici de guvernare si nici de sistemul bancar, ci de faptul ca Romania se afla intr-un sistem economic global. Economia reala a Romaniei va fi in curand afectata de caderile economice antrenate in Europa de criza financiara.

Bruxelles-ul a urcat estimarile pentru cresterea economica a Romaniei in 2008, la 8,5%, datorita rezultatelor din agricultura, dar vede o temperare abrupta a avansului in 2009, la 4,7%, ca urmare a efectelor crizei economice si financiare internationale, potrivit prognozei de toamna publicate luni, transmite NewsIn.

Comisia Europeana (CE) a revizuit estimarile de crestere economica a Romaniei pentru acest an la 8,5% de la 6,2%, in prognoza de primavara, in timp ce pentru 2009, analistii CE anticipeaza o temperare mai puternica a avansului produsului intern brut (PIB), la 4,7% de la 5,1%. Pentru 2010, CE estimeaza o crestere a economiei romanesti cu 5%.

Economia Romaniei se supraincalzeste, insa cresterea economica incepe sa incetineasca. Totusi, deficitul de cont curent ramane la niveluri ingrijoratoare, chiar daca in scadere usoara. Aceasta, alaturi de inrautatirea perspectivei fiscale, extinde vulnerabilitatea Romaniei la socurile externe, cu precadere in aceasta perioada de criza financiara globala[7] .

Economistii Comisiei Europene estimeaza ca, in perioada umatoare, cererea interna se va modera, insa cresterea economica se va mentine la un nivel ridicat datorita rezultatelor bune din agricultura, ce urmeaza secetei severe din 2007. Este de asteptat ca cererea interna sa-si incetinesca cresterea, ca urmare a inaspririi conditiilor de creditare cauzata de politica monetara, dar si a situatiei financiare internationale. in plus, este probabil ca cererea va fi afectata si de scaderea increderii consumatorilor si investitorilor.

Bruxelles-ul estimeaza temperarea cresterii exporturilor, ca urmare a perspectivelor mai slabe pentru economia zonei euro, catre care se indreapta circa 70% din totalul exporturilor Romaniei. Totusi, imbunatatirea competitivitatii la export, consecinta mai ales a investitiilor straine directe, ar putea juca un rol important mai ales catre sfarsitul perioadei analizate.

Comisia Nationala de Prognoza (CNP) prevede, pentru acest an, un avans al PIB de 9,1%, pe care il vede temperandu-se la 6% in 2009. Mugur Isarescu a vorbit, intr-o conferinta de presa care a avut loc in aceeasi zi cu prezentarea perspectivei Comisiei, despre o 'tentatie' a BNR de a prognoza cresterea economica pentru 2009 'mai jos' de 5,5 6%.

Un raport Economist Intelligence Unit (EIU) anticipeaza ca avansul economic al Romaniei, oarecum solid in 2008, se va reduce in mod considerabil in 2009 si in 2010. Incetinirea economica va reflecta deteriorarea performantelor exporturilor si efectele nefavorabile ale inaspririi politicii monetare asupra cererii de pe piata locala, care mai arata ca Romania este una dintre cele mai vulnerabile tari din regiune la turbulentele internationale.

In continuare sunt prezentate cateva exemple concrete a modului in care unele companii din Romania resimt primele efecte ale crizei economice.

Cel mai afectat va fi retailul legat de bunurile de folosinta indelungata. Din punctul de vedere al industriilor mari, lucrurile sunt mai complexe, primele lovite vor fi sectoarele care au crescut in ultimul timp: serviciile si constructiile.

Rompetrol Petrochemicals, divizia de petrochimie a Grupului Rompetrol, isi va reduce cu circa 55% productia de polimeri in perioada decembrie 2008 - ianuarie 2009 si va trimite in somaj tehnic 130 de angajati, adica 24% din numarul total de salariati. Aceasta este o masura temporara si vine pe fondul constrangerii pietelor de profil, fiind necesara atat pentru reechilibrarea productiei in acord cu cererea de polimeri, cat si pentru a evita cresterea stocurilor. Potrivit companiei, masura va afecta si angajatii din sectoarele de productie si mentenanta, aproximativ 24% din totalul acestora urmand sa intre in perioada decembrie - ianuarie in somaj tehnic

Pe plan international, preturile de referinta pentru produsele petrochimice au consemnat in perioada august - noiembrie 2008 o scadere semnificativa, cu peste 41% pentru polipropilena, 26% pentru LDPE si 40% pentru HDPE, coroborate cu o diminuare a cererii.
Potrivit reprezentantilor companiei, in aceasta perioada, compania va asigura din stoc livrarile de polietilene de joasa si inalta densitate si va mentine in functiune instalatia de polipropilena, Rompetrol Petrochemicals fiind singurul producator de polipropilena din Romania. Pentru a nu afecta relatiile cu clientii, bancile si ceilalti colaboratori, angajatii din departamentele Comercial, Financiar si Control al Calitatii vor lucra in regim normal, iar o parte din personalul din productie va asigura siguranta si conservarea instalatiilor in vederea repornirii.
Vanzarile de carburanti vor creste anul urmator cu numai 3-5%, fata de cresterea de 10% inregistrata in 2008, din cauza crizei economice, a declarat directorul general al OMV Romania, Rainer Schlang. De asemenea, vanzarile companiei vor fi in crestere, insa nu ca in previziunile anului trecut, din cauza situatiei economice mondiale, din cauza crizei. Ca masura de siguranta, compania se va concentra pe calitatea serviciilor si pe introducerea de servicii noi. OMV a lansat campania 'Sustine zborul spre performanta!', in cadrul programului 'OMV Move&Jump', prin care isi propune sa sustina tinerii talentati din Romania in practicarea sariturilor cu schiurile. Grupul a mai lansat astfel de proiecte in Austria, Cehia si Slovenia.
Oltchim a fost puternic afectat de criza economica, conducerea companiei facand public faptul ca va reduce activitatea cu pana la 40%, pentru a evita acumularea de pierderi.
De asemenea, mai mult de 500 de angajati vor fi dati afara in perioada urmatoare cauza principala fiind scaderea cererii de produse chimice. in acest context, tentativa de crestere a capacitatilor de productie pare cel putin hazardata.

Piata autohtona a mobilei nu a resimtit inca efectele crizei financiare si va inregistra in 2008 un ritm de crestere de 10-12%, dar este posibil ca anul viitor sa apara blocaje in aprovizionarea cu materii prime din import.

Dezvoltarea industriei constructiilor si tendinta de extindere a fondului locativ sunt principalele sectoare care determina cresterea pietei de mobilier si a celei de accesorii si decoratiuni. Exista inca spatii locative in faza de finalizare, asa ca piata de mobilier si accesorii pentru casa va continua sa creasca, chiar daca intr-un ritm mai putin alert. Pentru 2008 estimam o crestere a pietei de mobila de aproximativ 10-12% fata de anul trecut

In contextul crizei consumatorii vor fi probabil mai atenti la cheltuieli si mai exigenti in privinta raportului calitate-pret, dar potentialul pietei este in continuare crescut. Pe de alta parte, efectele crizei ar putea fi simtite in 2009, intrucat lipsa de acordare a creditelor si lipsa lichiditatilor pot constitui o piedica importanta in calea dezvoltarii pietei de mobila.
Vor exista probabil mici blocaje la nivel de aprovizionare cu materii prime din import sau chiar produse finite. Increderea pe piata mondiala este una din ce in ce mai scazuta, chiar si intre parteneri, ca atare se poate sa existe frictiuni de acest gen. Primele afectate de criza vor fi companiile si atelierele mici, care din cauza problemelor finaciare ar putea fi nevoite sa renunte la o parte a angajatilor. Situatia nu va fi insa aceeasi in cazul companiilor mari.

In luna octombrie 2008 fata de luna anterioara, preturile marfurilor alimentare au crescut cu 1,14%, iar tarifele serviciilor cu 2,23%. Preturile din categoria marfurilor nealimentare au scazut cu 0,52%. Cele mai semnificative cresteri de preturi din categoria marfurilor alimentare s-au inregistrat la oua (9,9%), iar din categoria marfurilor nealimentare, la tutun (2,56%). Niciun sector nu poate fi ferit de criza economica, cu atat mai putin industria alimentara, deoarece o parte dintre multinationale isi retrag, deja, unitatile de productie din Romania, iar firmele care nu au putere financiara pot sa dispara.

Dintre produsele si serviciile cu o relevanta mai mare in cosul inflatiei, trebuie notat ca painea (cu o pondere de aproape sase procente) a crescut cu 0,35%. Combustibilii, care ocupa cea mai mare pondere dintre toate produsele (peste 7%) au scazut insa cu 0,31% fata de luna precedenta, pe fondul descresterii din lunile trecute a preturilor la petrol. Serviciile cele mai consistente, convorbirile telefonice, au crescut comparativ cu luna precedenta cu 3,35%.

Cu toate acestea, sunt si cateva sectoare mai putin afectate de recesiune vremurile actuale de criza si incertitudine economica, volatilitatea a crescut foarte mult pe pietele de capital. Sectoarele militar, farmaceutic si alimentar se afla printre cele mai ferite de criza.

Acestea sunt, in general, sectoarele a caror activitate au o corelatie cat mai mica cu ciclul economic. Sectorul apararii/militar este un exemplu. Mai putem aminti sectoarele care genereaza produse de necesitate, indispensabile traiului, cum ar fi cel alimentar. Un alt domeniu care are o expunere mai redusa a riscului in vremuri de criza este cel farmaceutic. in afara de acestea, investitiile in firme care au lichiditati, datorii putine si un cash-flow puternic pot fi o alta solutie. In cazul acesta, insa, este necesara o analiza preliminara, pentru fiecare companie in parte. Vor fi mai protejate sectoarele legate de viata cotidiana si de necesitatile imperioase ale oamenilor. Serviciile de utilitati publice si cele de asigurare a produselor alimentare sunt doua astfel de exemple.

Pe de o parte societatile care au contractate credite pentru dezvoltare sau acoperirea altor nevoi de lucru, se vor trezi in fata imposibilitatii de a restitui aceste imprumuturi, concomitent cu ingreunarea posibilitatii de plata a furnizorilor, mai ales in cazul celor care au de facut plati in valuta. Pe fondul crizei economice, este de asteptat ca si solicitarile de creditare din partea companiilor adresate bancilor sa scada, se contureaza astfel tabloul complet al unei crize financiare, care va arunca in faliment extrem de multe companii din Romania.
Efectul este unul de recul, pentru ca, creditorii care in conditii normale ar fi fost de acord sa acorde mai multe termene de gratie partenerilor lor de afaceri de la care au de incasat bani, fiind acum in conditii de criza economica sub presiunea creditorilor lor, vor pune o presiune si mai mare pe debitorii lor, sa li se plateasca banii, iar reactia va fi una in lant, intrucat extrem de multe companii nu vor gasi resursele necesare sa isi achite datoriile scadente, si vor lua, din pacate, calea falimentului.

Falimente care vor lasa pe drumuri extrem de multi romani. Nu poti astfel sa nu te gandesti ca, daca in finalul anului 2007 ne plangeam ca nu gasim forta de munca suficienta in Romania, este posibil ca la finalul anului 2008, mult mai devreme decat anticipam, pe fondul crizei economice, sa regasim un nivel al somajului in crestere in tara noastra.
De aceea, stabilitatea politicilor salariale in Romania este esentiala, cresterile majore de azi pe maine dand semnale negative tuturor celor care produc sau ar dori sa mai investeasca.
Piata muncii[8], care in prima jumatate a anului 2008 a suferit o scadere de 6% va continua sa se restranga. Lipsurile de pe aceasta piata au dus la cresterea salariilor cu 25% in iulie 2008. pentru anul 2009 se preconizeaza o crestere a somajul pentru a scadea spre sfarsitul anului 2010.

In mod evident, din moment ce resursele financiare devin din ce in ce mai scumpe, proiectele de investitii vor scadea pe termen scurt. Unele vor fi doar amanate, la altele vor fi pur si simplu anulate. Pe termen mediu si lung insa, Romania are un potential urias. Forta de munca numeroasa, piata foarte mare (nu trebuie uitat ca aproape 40% din populatie participa foarte putin sau chiar deloc la economie). Cei 2-3 milioane de romani din strainatate reprezinta un potential care, mai devreme sau mai tarziu, va ajunge sa fie fructificat. Cresterea preturilor la alimente va deschide cat de curand agricultura romaneasca, daca nu business-urilor locale, celor straine care nu vor ezita sa faca investeasca in viitor in acest sector.

Scaderea consumului si schimbarea obiceiurilor de cumparare a consumatorilor romani., acestia se vor reorienta spre bunurile de consum cu preturi mai mici iar singura alternativa a companiilor este de a se adapta modificarii cererii pietei.

Cu toate ca preturile de pe piata imobiliara au scazut semnificativ, dezvoltatorii sunt optimisti si anunta pentru anul viitor demararea unor noi proiecte. Pe de alta parte, isi continua expansiunea afacerilor incepute, cautand sa minimizeze efectul zvonurilor care provoaca turbulente pe piata imobiliara. Piata rezidentiala romaneasca este aproape blocata. Potentialii cumparatori sunt speriati, dar aceasta teama nu este cauzata de piata imobiliara, ci mai degraba de bombardamentul informational din exterior.

Resursele financiare care exista, care pot fi atrase, trebuie dirijate catre productie, catre realizare de investitii, nu catre consum - daca se doreste diminuarea la maxim a celei de-a doua etape crizei financiare, si anume, criza economica.

Din cauza inrautatirii conditiilor economice de pe piata interna, care pare a fi tot mai afectata de criza, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a decis sa constituie un fond de criza din care sa finanteze companiile din portofoliu. Pentru acest lucru, s-a redactat deja un proiect de ordonanta de urgenta care sa permita acordarea unui ajutor financiar catre companiile care se confrunta cu probleme de lichiditati. In vederea prevenirii efectelor negative pe care criza economica financiara mondiala le poate avea asupra activitatii agentilor economici cu capital majoritar de stat, AVAS va putea acorda garantii pentru preluarea de credite sau credite cu dobanda la nivelul pietei, in calitate de ordonator principal de credite.Ajutorul financiar va fi acordat cu titlu de imprumut, banii urmand a fi rambursati dupa depasirea situatiei temporare de criza.

In anul 2009 se asteapta ca deficitul bugetar sa depaseasca 4% din PIB datorita cresterii pensiilor si impactului direct al micsorarii ratelor contributiilor sociale din 2008. In contextul mentinerii politicilor actuale, deficitul bugetar se preconizeaza ca se va mentine peste 3,5% din PIB in 2010. Se considera ca salariile sectorului public vor ramane la un nivel crescut. In deficitul anului 2010 este inclus costul cu reforma pensiilor de 0,3% din PIB.

Exista insa riscuri considerabile de aparitie a unor deficite si mai mari, adaugandu-se la politica fiscala de expansiune intr-un context macroeconomic vulnerabil ce ar presupune o politica fiscala mai restrictiva. In primul rand exista riscul ca salariile sectorului public se creasca inca din anul 2008, mai ales datorita actualei decizii de a majora salariile profesorilor cu 50%. Aceasta decizie ar putea determina nemultumiri in celelalte sectoare publice. In al doilea rand, veniturile s-ar putea dovedi mai mici, tinand cont de recesiunea economica existenta. In al treile rand, s-ar putea sa existe mai multe presiuni in scopul consumului fonsurilor publice pentru alegerile politice din 2008 si 2009.

Toate acestea vor continua traiectoria intunecata inregistrata in modul de planificare si executare bugetara.[9]

Bibliografie

1.      Raportul detaliat pentru UE, Comisia Europeana nr 6/2008, disponibil pe site-ul

www.ec.europa.eu

2. Raportul detaliat pentru Romania www.ec.europa.eu

3. Consiliul European de la Bruxelles, Consluziile Presedentiei, 15 si 16 octombrie 2008

4. Articole preluate de pe site-ul Deutsche Welle

5. Articole preluate de pe site-ul www.euractiv.ro

6. Articole preluate de pe site-ul HotNews.ro



[1] http://www.worldbank.org/

[2] Raportul detaliat pentru UE, no 6/2008, disponibil pe site-ul www.ec.europa.eu

[3] Financial crisis to cost 20 mn jobs: UN

[4] The Financial Crisis: Implications for Developing Countries - econ.worldbank.org

[5] idem

[6] Consiliul European de la Bruxelles, Consluziile Presedentiei, 15 si 16 octombrie 2008

[7] Prognoza economica a Comisiei Europene, Toamna 2008

  1. [8] Raportul detaliat pentru Romania www.ec.europa.eu
  1. [9] Raportul detaliat pentru Romania www.ec.europa.eu



Economie


Comert
Finante banci
Merceologie

Piata
FIABILITATE. DEFINITII, RELATII DE BAZA
Concurenta pe piata mondiala
Cererea pietei pentru produsul A
Cererea de bani si oferta de bani
SISTEMUL INVESTITIILOR MUTUALE IN EUROPA EVOLUTII SI TENDINTE ACTUALE
Piata internationala a actiunilor
Inflatia in Romania - Studiu de caz : Inflatia in perioada 2007-2008
Crearea cadrului legislativ favorabil ISD
GESTIUNEA BUGETARA A INTREPRINDERII









 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate