Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. comerțul, consumul de bunuri și servicii, Economie de piață, Formele pieței, cerere, ofertă, bani, inflație, Deflație

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Evolutia inflatiei


Evolutia inflatiei



Evolutia inflatiei

In luna septembrie a anului curent, rata anuala a inflatiei a atins nivelul de 7,30 la suta, in scadere cu 1,31 puncte procentuale fata de luna iunie (8,61 la suta). Aceasta evolutie confirma previziunile anterioare ale BNR privind reluarea procesului dezinflationist cu incepere din trimestrul III 2008.

In randul factorilor de natura ofertei, influenta determinanta asupra decelerarii inflatiei a fost exercitata de redresarea productiei agricole dupa socul advers suferit pe parcursul anului 2007. Aceasta influenta s-a resimtit cel mai puternic la nivelul componentei preturilor volatile ale unor marfuri alimentare, scaderea preturilor legumelor si fructelor dominand efectele de sens contrar asupra dinamicii inflatiei provenite din partea evolutiei preturilor administrate si ale combustibililor.

Majorarile mai rapide ale salariilor si mai lente ale productivitatii muncii, in perioada iunie-august 2008 comparativ cu dinamica din primele cinci luni ale anului, au condus la cresterea in continuare a costului unitar cu forta de munca. Aceste evolutii genereaza efecte inflationiste atat prin presiunea salariilor asupra excesului de cerere, cat si prin cea a costurilor fortei de munca asupra preturilor stabilite de producatori.

Trimestrul III 2008 marcheaza si intreruperea tendintei ascendente a inflatiei anuale CORE2, inceputa in august 2007. Efectele unor presiuni sporite ale cererii agregate asupra inflatiei de baza au fost contracarate de decelerarea semnificativa a cresterii preturilor produselor alimentare procesate incluse in indicele CORE2, de influenta favorabila a aprecierii leului fata de euro asupra preturilor importurilor, precum si de atenuarea relativa a anticipatiilor inflationiste. In aceste conditii, pe parcursul trimestrului III, dinamica inflatiei CORE2 a fost inferioara celei a inflatiei intregului cos al bunurilor de consum, contribuind astfel la decelerarea acesteia din urma.

Amplificarea presiunilor inflationiste din partea excesului de cerere a fost alimentata de continuarea accelerarii cresterii economice in trimestrul II 2008 (pana la 9,3 la suta). La aceasta a contribuit expansiunea rapida, desi in usoara decelerare, a investitiilor si a consumului final al populatiei, finantata de cresterea sustinuta a veniturilor agentilor economici si a creditului acordat sectorului privat, precum si de cresterea cheltuielilor bugetare. Atenuarea dinamicii cererii interne a fost mai mult decat compensata de reducerea substantiala a contributiei negative a cererii externe nete. Diminuarea treptata si semnificativa a diferentei dintre ritmurile de crestere a exporturilor si a importurilor a avut loc cu incepere inca din ultima parte a anului trecut. Consolidarea acestei tendinte a condus la consemnarea in trimestrele II si III (pana in august), pentru prima data dupa trimestrul IV 2002, a unei cresteri mai rapide a exporturilor fata de cea a importurilor.

Dupa varful generat in luna iulie de ajustarea preturilor la energie, rata anuala a inflatiei s-a plasat pe o traiectorie descendenta pe parcursul trimestrului III 2008; nivelul atins la finele intervalului (7,30 la suta) s-a situat cu 1,31 puncte procentuale sub cel inregistrat in luna iunie, dar a ramas in afara intervalului de variatie de 1 punct procentual corespunzator tintei de 3,8 la suta stabilite pentru anul curent. Contributia dominanta a revenit disiparii socului de oferta care a marcat piata agroalimentara incepand cu a doua jumatate a anului 2007, la care s-a adaugat la sfarsitul perioadei efectul de baza favorabil asociat aceluiasi fenomen. Miscari similare s-au produs si la nivelul inflatiei de baza, variatia anuala coborand in luna septembrie la 6,9 la suta. In conditiile mentinerii excesului de cerere, influenta exercitata asupra preturilor marfurilor alimentare de nivelul satisfacator al productiei agricole a reprezentat si in acest caz principalul factor explicativ.

Ajustarea unor preturi administrate si detensionarea pietei agroalimentare au constituit principalele elemente care au marcat evolutia inflatiei in trimestrul III 2008. Astfel, ca urmare a majorarii pretului energiei electrice cu 4,51 la suta si a pretului gazelor naturale cu 12,53 la suta, dinamica anuala a preturilor administrate a inregistrat in iulie un salt de 3,8 puncte procentuale comparativ cu luna iunie, ajungand la 9,2 la suta. Presiunile exercitate de aceasta componenta a preturilor de consum s-au atenuat insa in lunile urmatoare, impactul cresterii tarifelor pentru serviciile de apa, canal, salubritate si transport urban (exclusiv metroul) fiind anulat de influenta benefica exercitata asupra tarifelor telefonice de aprecierea monedei nationale in raport cu euro si de reducerea de catre Romtelecom a tarifelor pentru convorbiri interurbane la nivelul celor locale. Cu toate acestea, ritmul anual atins de preturile administrate in luna septembrie (7,7 la suta) a ramas superior celui din luna iunie (5,4 la suta).

Miscari de amploare s-au observat in perioada analizata si la nivelul preturilor volatile, a caror variatie anuala s-a redus cu 8,4 puncte procentuale fata de luna iunie, pana la 7,9 la suta. Contributia esentiala a revenit coborarii preturilor legumelor si fructelor spre nivelurile din septembrie 2007, in conditiile in care la finele trimestrului II cresterile anuale atingeau 16, respectiv 22 la suta. Mentinerea ritmului anual al preturilor volatile la valori consistent pozitive si chiar superioare mediei s-a datorat grupei combustibililor: +15,1 la suta in termeni anuali in luna septembrie, in usoara crestere fata de luna iunie. De remarcat totusi ca, spre deosebire de trimestrele anterioare, intensificarea de ritm nu s-a datorat produselor petroliere, tendinta de relaxare vizibila pe piata internationala a petrolului incepand cu mijlocul lunii iulie fiind preluata rapid de preturile interne ale carburantilor.

Trimestrul III 2008 a marcat intreruperea trendului ascendent descris de inflatia de baza CORE2 in intervalul august 2007 iulie 2008, iar explicatiile se regasesc si de aceasta data in evolutia productiei agricole vegetale. Fara a avea amplitudinea inregistrata in cazul legumelor si fructelor, decelerari ale ritmurilor de crestere a preturilor (-1,9 puncte procentuale comparativ cu luna iunie) au intervenit si in cazul alimentelor procesate, fiind localizate totusi la nivelul unui numar restrans de produse (in principal produse de morarit si panificatie si ulei comestibil). Presiuni in crestere s-au conturat insa pe segmentul carnii si al produselor din carne, producatorii de carne de porc acuzand acumularea de pierderi ca urmare a majorarii constante a costurilor de productie (furaje, salarii, utilitati) si a concurentei importurilor.

Temperari ale ritmurilor anuale, dar mai putin pronuntate, au avut loc si in cazul serviciilor libere (-0,5 puncte procentuale, pana la 7 la suta), efectul inhibitor al aprecierii monedei nationale fata de euro in primele doua luni ale intervalului analizat si al aparitiei unor semnale de slabire a cererii fiind partial contracarat de majorarea tarifelor pentru utilitati.

Marfurile nealimentare componente ale inflatiei de baza CORE2 nu au avut aceeasi tendinta descrescatoare a dinamicii anuale, nivelul atins in septembrie 2008 (5,1 la suta) fiind similar celui de la sfarsitul trimestrului precedent. Mai mult, variatia trimestriala sugereaza chiar accelerarea vitezei de crestere a preturilor pe acest segment, valoarea curenta (1,5 la suta) fiind superioara celei anterioare cu 0,6 puncte procentuale. Desi cea mai mare parte a diferentei este explicata de majorarea accizelor pentru produsele din tutun in luna iulie, nu poate fi ignorata actiunea altor factori de presiune cerere in exces, efecte secundare generate de corectia recenta a preturilor pentru energie electrica si gaze naturale, preturi externe si costuri unitare cu forta de munca in crestere. Influente favorabile asupra CORE2 aferent bunurilor nealimentare au exercitat intarirea leului in raport cu euro si o relativa ameliorare a anticipatiilor inflationiste, sesizabila atat in sondajele adresate operatorilor industriali si comerciali, cat si in sondajul destinat analistilor financiari. De asemenea, au continuat sa fie prezente presiunile concurentiale generate de expansiunea formelor moderne de comert, analizele de profil indicand deschiderea unui numar mai mare de unitati in anul curent comparativ cu anul 2007, indeosebi pe segmentul centrelor comerciale (focalizate pe produse nealimentare).



Economie


Comert
Finante banci
Merceologie

NECESARUL DE FOND DE RULMENT
Analiza calitativa si cantitativa a micoeconomiei si macroeconomiei
Interconexiuni intre indicatorii balantei de plati externe si agregatele macroeconomice de rezultate
RARITATEA SI ALEGEREA IN ECONOMIE
Functii si obiective F.M.I.
Riscul de exploatare
Tipuri de concurenta
POLITICA ECONOMICA DIRIJISTA PRECONIZATA DE J.M. KEYNES SI REZULTATELE EI PRACTICE PE TERMEN SCURT SI PE TERMEN LUNG
Servuction conceptul procesarii serviciilor
Renta funciara si pretul pamantului





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate