Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» Comertul exterior al Romaniei si al Poloniei


Comertul exterior al Romaniei si al Poloniei


Cap. 2  Comertul exterior al Romaniei si al Poloniei

2.1 Reforma politicii comerciale

           

            In toate tarile est-europene, reforma politicii comerciale a facut parte din ceea ce Dragos Negrescu (2001) numeste „primul val” al reformelor economice lansate in primele momente dupa caderea sistemului comunist. Se poate spune chiar ca gradul de similaritate dintre demersurile reformiste intreprinse de aceste tari este cel mai ridicat tocmai in domeniul politicii comerciale. Aceasta isi are originea in doua fenomene care si-au stimulat reciproc efectele. Pe de-o parte, liberalizarea comertului exterior a constituit o componenta esentiala a reformelor din 'generatia intai', subsumate imperativului liberalizarii, cu scopul de a permite mecanismelor de piata sa inceapa sa functioneze. Pe de alta parte, generalizarea acestor reforme a distrus tesatura relatiilor comerciale intra-CAER, determinand substituirea partenerilor comerciali traditionali si, in consecinta, adaptarea la un alt set de reguli de desfasurare a schimburilor economice internationale, cele care erau cerute de GATT/OMC.



            Coordonatele reformei politicii comerciale sunt urmatoarele (Dragos Negrescu, 2001):

-          institutionala, care implica aspecte precum eliminarea monopolului statului si acordarea tuturor intreprinderilor a dreptului de a desfasura tranzactii de import si export; si

-          deschiderea pietei interne, prin eliminarea sau atenuarea barierelor care tin la distanta concurenta externa.

            Politicile comerciale, in mai toate tarile central si est-europene au urmarit inca de la inceput o liberalizare accentuata, care ulterior si-a mai redus din intensitate (de la jumatatea lui 1991). Masurile initiale cuprindeau abolirea monopolului statului asupra comertului exterior, stabilirea unei convertibilitati partiale, o schimbare radicala a sistemului ratei de schimb ce a fost insotita de o depreciere acuta a monedelor nationale si o schimbare a instrumentelor politicii comerciale, tarifele inlocuind restrictiile cantitative practicate in vechiul sistem, realizandu-se totodata o liberalizare de mari proportii a exporturilor, fiind eliminate o serie de cote, licente sau taxe (Margarida Ponte Ferreira, 1995, p.1208 ).

            Din punct de vedere a reducerii monopolului firmelor de stat in operatiunile de comert exterior,  Wolf (1991, p.53) remarca faptul ca in Polonia, ca dealtfel si in Ungaria, s-au inregistrat pasi importanti in acest sens inca din anii 1980. Ori printre acesti pasi se numarau diminuarea restrictiilor care priveau organizatiile de comert exterior (promovand astfel o anumita competitie intre acestea), extinderea numarului intermediarilor de comert exterior, dintre care firmele interne puteau sa aleaga, si permisiunea diferitelor firme interne sa participe in mod direct la operatiunile de comert exterior. La sfarsitul anilor 1980 a fost stabilit un sistem general de licente, sub care intreprinderile care aveau dreptul de a efectua operatiuni de comert exterior, erau acum in masura de a comercializa orice produs,  ce nu era trecut intr-o asa zisa lista negativa. Totusi insa, data fiind organizarea centralizata a productiei si obligatiile asumate fata de partenerii din CAER, autonomia intreprinderilor a ramas relativ redusa.

            In Romania tendinte de liberalizare ale importurilor inainte de caderea regimului comunist nu s-au inregistrat, dat fiind faptul ca autoritatile romane urmareau plata datoriei externe a tarii, ori in consecinta, intreprinderile de stat trebuiau sa exporte cea mai mare parte a productiei pe baza contractelor obtinute de centrala de comert exterior, localizata la Bucuresti.

            Totusi, in ceea ce priveste evolutia comertului exterior, asa cum afirma Krugman si Obstfeld, citat de Zaman (1999), toate tarile socialiste in perioada dinainte de 1990 erau asemanatoare din punct de vedere al exportului de marfuri cu tarile in curs de dezvoltare, ambele grupuri inregistrand aceeasi tendinta de evolutie, iar ulterior colapsul regimului comunist a determinat o scadere sensibila a acestora in PIB, la un procent mai mic de 25%, si asta mai ales datorita disparitiei CAER.

            Pe intreaga perioada de tranzitie, politicile comerciale ale Romaniei au fost orientate in doua directii opuse: liberalizarea tranzactiilor internationale (chiar la inceputul anilor 90) prin eliminarea monopolului de stat in acest domeniu, respectiv intensificarea restrictiilor la import cu scopul controlarii deficitului comercial (in principal in perioada 1994-1996). Structural, comertul exterior al Romaniei se caracteriza atat prin existenta activitatilor intensive in forta de munca, cat si a celor care presupun un grad ridicat de prelucrare. Costul scazut al fortei de munca din Romania a creat un anumit avantaj comparativ pentru produsele interne, in special pentru cele din industria usoara, prelucrarea lemnului si a incaltamintei. Activitatile intensive in capital au fost rezultatul structurii industriale a economiei socialiste, in care ponderea combinatelor siderurgice si metalurgice era considerabila (Zaman, 1999).

            In Polonia, in anii 90 cand ca urmare a planului Balcerowicz de implementare a „terapiei de soc”, aproape toate tarifele au fost initial eliminate. Media acestora era una extrem de redusa (de aproximativ 3%) si aproape nici o restrictie cantitativa sau tarifara nu erau aplicate importurilor (P.G.Hare, 2000, p. 1200; Jacek Klich, 1997). Totusi, pana in 1992 au fost introduse noi tarife, datorita urmatoarelor motive: a) pentru a proteja pe parcursul tranzitiei sectoarele care nu puteau concura pe piata mondiala; b) obtinerea de venituri la buget; c) sa ofere o baza de negociere in relatiile cu UE, mai intai pentru Acordul de Asociere iar mai apoi pentru o eventuala aderare a Poloniei la aceasta comunitate (P.G.Hare, 2000, p. 1200). Pe durata anilor 1990, tarifele practicate in relatia cu UE au scazut treptat in majoritatea sectoarelor, fiind reduse pana la zero, aceeasi politica fiind aplicata si de UE fata de importurile provenind din Polonia.

            O liberalizare rapida a comertului, insotita de o liberalizare a preturilor permite unei tari sa importe o structura adecvata a pretului ceintelegi prin structura adecvata a pretului. pentru bunurile comercializate. Acest argument nu necesita eliminarea tarifelor, ci doar impunerea unor tarife unitare. In practica, tarile lider in reforme au practicat la inceput niste tarife foarte reduse, bazandu-se pe deprecierea ai grija la traducere. Rata de schimb e curs de schimb. Raport de schimb e aici. ratei de schimb in protejarea producatorilor locali. Facand asta, acestea au pierdut venituri fiscale importante la bugetul de stat. (Fischer, 1993, p.391)

            Datorita Acordului European de Asociere la UE si datorita intentiei de largire a Uniunii Europene spre Est, politica comerciala a Romaniei, i-a permis acesteia integrarea in economia mondiala (World Bank, 2004, p.10). Astfel, Romania si-a liberalizat schimburile comerciale, nu doar cu tarile membre UE, dar si cu tari terte. Romania a devenit un membru al CEFTA (Central European Free Trade Agreement), iar mai apoi membru asociat in EFTA (European Free Trade Agreement) si detinea un acord de liber schimb cu Israel si cu Turcia. Totodata, ca urmare a actiunilor de stabilizare a Balcanilor, Romania a incheiat o serie de acorduri comerciale cu Albania, Bosnia-Hertegovina, Macedonia si cu Serbia-Muntenegru. Totodata insa, studiul Bancii Mondiale remarca faptul ca Romania nu a inregistrat insa progrese in ceea ce priveste liberalizarea multilaterala a comertului sau.

De asemenea, Romania avea in medie cele mai ridicate tarife aplicate in cadrul clauzei natiunii celei mai favorizate, printre cele 10 tari din Europa Centrala si de Est[1].

2.2 Dinamica si structura comertului exterior

            De-a lungul perioadei de tranzitie, politicile adoptate pentru ajustarea schimburilor comerciale internationale urmareau diversificarea geografica a comertului exterior si restructurarea sectoriala pe ramuri a industriei, a bunurilor si serviciilor comercializate. Primul dintre aceste obiective s-a putut realiza relativ altiv rapid, dat fiind faptul ca inca din perioada comunista, o mare parte a exporturilor romanesti erau orientate spre pietele vestice. Schimbarea structurii exporturilor s-a realizat ceva mai dificil, dat fiind faptul ca acest lucru necesita reforma de ansamblu a activitatii economice la nivel national (Zaman, 1999).

            Performanta de ansamblu a activitatii de comert exterior putea fi atinsa doar prin integrarea cat mai mult in cadrul economiei mondiale si prin inlaturarea ineficientelor din sectorul public al economiei, dein sectorul agricol si alimentar si printr-o mai buna ajustare a pietei muncii (World Bank, 2004, p.11).

 

Structura exporturilor Romaniei, 1993-2002 ( milioane USD si procente)

Sursa: World Bank, 2004, p. 13

Date privind exporturile pe grupe de produse mai cautam mai actuale.  gasesti.      

            Din graficul de mai sus se poate observa faptul ca una dintre cele mai performate ramuri exportatoare romanesti a fost reprezentata de industria textila, care a cunsocut o crestere exponentiala de-a lungul anilor 90, aceasta si datorita aparitiei productiei in sistem lohn, multe intreprinderi romanesti producand imbrcaminte, si incaltaminte pentru pietele vestice, ale caror consumatori sunt extrem de pretentiosi in materie de calitatea produselor. Totodata se poate remarca si faptul ca in contrast cu industria textila, este prezentata industria producatoare de utilaje electrice, care dupa o perioada de mentinere relativ constanta, pe parcursul primei parti a anilor 90, a inceput treptat sa isi creasca exporturile, insa mult mai lent.

Trebuie sa numerotezi tabelele

Comertul Poloniei pe grupe de produse, 1993-1999

Milioane USD si %

Exports

Imports

Product group

Value
(US$ million)

Share

Annual
change (%)

Value
(US$ million)

Share

Annual change (%)

(SITC Rev.3)

(%)

(%)

1999

1993

1999

99/93

1999

1993

1999

99/93

Total (0-9)

27 407

100.0

100.0

11.7

45 911

100.0

100.0

16.0

Raw materials (0-4)

4 691

26.3

17.1

3.9

7 795

28.2

17.0

6.6

  Food, beverage and tobacco (0+1)

2 430

10.9

8.9

7.8

2 905

10.5

6.3

6.6

  Crude materials excluding fuels (2+4)

885

5.7

3.2

1.6

1 609

5.2

3.5

8.6

  Mineral fuels (3)

1 377

9.7

5.0

0.0

3 281

12.5

7.1




5.8

Manufactured articles (5-8)

22 710

73.6

82.9

13.9

38 035

71.5

82.8

18.9

  Chemicals (5)

1 696

6.8

6.2

9.9

6 584

13.3

14.3

17.5

  Machinery and transport equipment (7)

8 278

21.0

30.2

18.7

17 544

29.6

38.2

21.1

  Misc. manufactured articles (6+8)

12 736

45.8

46.5

11.9

13 907

28.6

30.3

17.1

Commodities and transaction n.e.s (9)

6

0.0

0.0

9.7

82

0.3

0.2

7.8

Sursa: Foreign Trade Data Center, citat in OMC, 2000, p.19.

            Conform datelor avute la dispozitie, se poate observa si in cazul Poloniei o crestere a ponderii in cadrul exporturilor a produselor manufacturate, precum si a utilajelor si echipamentelor de transport, si o reducere a ponderii produselor de baza, cu valoare adaugata redusa. Aceasta stare de fapt poate fi interpretata ca fiind una extreme de pozitiva pentru a asigura cresterea economica sustinuta, atat in anii din perioada preaderare, cat si dupa intrarea tarii in cadrul UE.

            Dinamica schimburilor comerciale externe

            Ceea ce se poate observa, este o mentinere relativ constanta a schimburilor comerciale internationale ale Romaniei, pe perioada anilor 90, iar mai apoi incepand cu anul 2000, acestea au cunsocut o adevarata explozie, aceasta probabil si datorita intrarii economiei nationale intr-o faza de crestere economica. Inca din acest grafic se poate observa faptul ca deficitul comercial, incepand chiar cu anul 2000, s-a adancit din ce in ce mai mult, reflectand incapacitatea de a acoperi importurile prin exporturi.

            Potrivit lui Zaman (1999), in conditii normale, un deficit al balantei comerciale nu ar implica neaparat un nivel scazut de eficienta in economie. Deficitul extern este perceput ca un element negativ doar de catre politicienii mercantilisti, pentru ca din punct de vedere economic, ceea ce conteaza este modul in care deficitul este finantat. In general, exista tari care au o pozitie de exportator net, asa cum exista importatori neti. In cel de-al doilea caz, tara respectiva cumpara din exterior o cantitate de bunuri superioara celei vandute economiei mondiale, diferenta fiind acoperita din imprumuturi externe. Daca la nivel guvernamental exista politici investitionale corecte, veniturile viitoare generate de aceste investitii vor acoperi atat imprumuturile intiale cat si deficitul comercial. Evident, daca aceste imprumuturi sunt directionate catre consum, apare problema erodarii credibilitatii guvernului, care nu mai poate atrage capital din exterior si deci nu mai poate finanta deficitul balantei comerciale. Din acest punct de vedere, Romania s-a confruntat permanent cu o insuficienta a mijloacelor financiare provenite din exterior. Investitiile straine directe reprezinta asadar cel mai bun indicator al credibilitatii externe a unei tari.

           

Si figurile trebuie numerotate

            Dinamica comertului exterior al Romaniei, 1990-2007, milioane USD

Sursa: Grafic propriu, realizat pe baza datelor furnizate de INSSE si OMC.

Nota: Datele obtinute de la OMC, fiind exprimate in euro, au fost ajustate potrivit unui curs mediu euro/dolar, pentru a putea fi exprimate in dolari americani. Datele OMC pentru 2007 erau estimari.

            Dupa cum se poate observa, dupa pierderea pietelor CAER, expansiunea comertului exterior a continuat, asta probabil si datorita faptului ca s-a putut realiza destul de repede o adaptare a acestuia la noua situatie, insa totodata indica faptul ca se producea o restructurare a economiei, astfel incat sa raspunda cerintelor pietelor vestice. Totodata, studiul Bancii Mondiale din 2004 (World Bank, 2004, p.11) pune aceasta evolutie pe seama aparitiei de noi intreprinderi exportatoare, mai ales intreprinderi mici si mijlocii. UE partener principal.

            In perioada analizata, ponderea exporturilor romanesti in importurile UE a crescut din ce in ce mai mult, precum si importurile facute din UE. Studiul amintit, afirma ca din acest punct de vedere al performantei exporturilor pe piata UE, Romania  era cam pe acelasi loc cu Cehia, o tara mult mai avansata industrial. In perioada analizata, aveau o pondere mai mare a exporturilor de 20% catre UE, doar Estonia cu 30% si Slovacia cu 22%.

            De asemenea, trebuie spus ca Romania de-a lungul intregii perioade a exportat o gama foarte variata de produse. Totusi, industria usoara este cea care a asigurat cea mai ridicata performanta a exporturilor catre pietele UE. In ultima parte a perioadei analizate, exportul bunurilor de capital a cunoscut de asemenea o crestere sustinuta.

Dinamica comertului exterior al Poloniei, indicii exporturilor si a importurilor, 1999-2005

Sursa: Glowny Urzad Statystyczny Polski, Concise Statistical Yearbook, 2006, p.371

            Desi in cazul Romaniei avem de-a face cu valori absolute, iar in cazul Poloniei cu valori relative, din graficele anterioare de mai sus se poate observa foarte bine evolutia comertului exterior al celor doua state. Astfel, observam ca acestea inregistreaza o tendinta crescatoare in perioada analizata, desi in cazul Poloniei avem de-a face cu o panta putin mai inclinata, lucru ce poate fi explicat prin valorile relativ mari inregistrate de acesti indicatori si in perioada anterioara anului 2000, caci acesta este anul incepand in care Romania a cunocut un adevarat boom a schimburilor sale comerciale externe. Spre deosebire de Romania, deficitul comercial al Poloniei s-a mentinut relativ constant in perioada analizata, urmand trendul schimburilor comerciale externe. O alta observatie poate fi facuta si in legatura cu momentul admiterii acestora in cadrul Uniunii Europene, astfel ca in Polonia in anul premergator admiterii sale, respectiv in 2003, se remarca o intensificare a schimburilor sale comerciale externe. Acelasi lucru poate fi afirmat si despre Romania, unde dupa cum observa, incepand chiar cu anul 2005 se poate observa o activitate de comert exterior mult mai intensa. In genere, din 1995 s-au liberalizat schimburile pe sectoare pe grupe de marfuri, ajungand catre apogeu masurile, in apropierea anului aderarii. Acesta este motivul valorilor mai mari. Si cresetrea calitatii de asemenea.

            Orientarea geografica a comertului exterior

            Cel mai important partener comercial al Romaniei este Uniunea Europeana, care reprezenta, conform OMC, cea mai importanta destinatie a exporturilor sale, 72,9% in 2004 si 69,0% in prima jumatate a anului 2005, si o importanta sursa a importurilor sale, 64,9% in 2004 si 63% in prima jumatate a anului 2005. Totodata, din tabelele de mai jos observam ca schimburile comerciale ale Romaniei sunt concentrate in special in Europa, din care asa cum am mentionat, Uniunea Europeana este principalul sau partener comercial, iar o mare parte a schimburilor sale erau realizate si cu tarile membre CEFTA.

                                

             Exporturile Romaniei pe regiuni, 2000-2005

Exports

2000

2001

2002

2003

20004

2005/1st half

Volume

%

Volume

%

Volume

%

Volume

%

Volume

%

Volume




%

Total out of which:

11,273

100

12,722

100

14,675

100

15,614

100

18,935

100

10,530

100

Europe out of which:

9,566

85.5

10,825

85.1

12,098

82.3

13,458

85.5

16,704

88.2

9,061

86.04

EU

7,195

63.8

8,623

67.8

9,864

67.1

11,498

67.7

13,806.8a

72.9a

7,274.53a

69.08a

CEFTA

920

8.2

901

7.1

931.8

6.4

362.9

7.3

515.4b

2.7b

324.67b

3.08b

EFTA

111

0.9

143

1.1

195

1.4

195

1.3

201.1

1.1

114.94

1.09

African and Middle East

411

6.8

335

2.6

526.4

3.6

830.5

2.9

994.2

5.3

579.17

5..5

Asia-Oceania

744

2.8

947

7.5

1221.7

8.4

632.1

7.1

545.2

2.9

422.58

4.01

America

545

4.8

586

4.6

803.6

5.5

670.7

4.3

671.4

3.5

460.1

4.37

                                                           

Sursa: OMC, 2005

            Importurile Romaniei pe regiuni, 2000-2005

Imports

2000

2001

2002

2003

20004

2005/1st half

Volume

%

Volume

%

Volume

%

Volume



%

Volume

%

Volume

%

Total out of which:

14,235

100

17,383

100

18,881

100

21,201

100

26,281

100

14,739

100

Europe out of which:

11,481

85.8

14,196

81.6

15,576

82.5

18,239

84.7

2,221

84.9

12,498

84.79

EU

8,046

56.6

9,975

57.3

11,033

58.4

14,250

57.7

17,064.8a

64.9a

9,287.46a

63.01a

CEFTA

1,311

8.9

1,718

9.9

1,870.10

9.9

220.6

10.7

317.9b

1.2b

188.83b

1.28b

EFTA

198

1.4

225

1.3

216

1.1

239

1.1

241

1.2

200.01

1.36

African and Middle East

84

1.5

136

0.8

269

1.4

243.2

1.1

315.8

1.2

179.39

1.22

Asia-Oceania

1,467

7

1,549

9.5

2,007.50

10.7

1,667.90

9.2

2,208.00

8.4

1,294.43

8.78

America

811

5.7

1,019

5.9

946.2

5

963.1

4.5

1,358.30

5.2

733.53

4.98

Sursa: OMC, 2005

            Totodata, se observa ca din cadrul Uniunii Europene, cel mai important partener comercial al Romaniei este Italia, urmat de Germania, atat in privinta exporturilor, cat si a importurilor (OMC, 2005, p.25). Explicatia acestei situatii poate fi data de faptul ca in Romania s-au facut numeroase investitii italiene in perioada de tranzitie, iar mai ales in industria usoara se lucreaza foarte mult in sistem lohn pentru companii italiene. Nu trebuie uitat faptul ca la un moment dat se lucra foarte mult in acest sistem si pentru companiile de imbracaminte germane.

            Ca si in cazul Romaniei, Polonia isi reorientase comertul exterior spre Uniunea Europeana, lucru evident inca din 1993 (P. Hare, 2002, p.1181). Totodata, principalul partener comercial al Poloniei este Germania, urmata apoi de Rusia (Concise Statistical Yearbook of Poland). Explicatia acestei situatii rezida in apropierea geografica fata de aceste doua tari, precum si datorita legaturilor istorice cu acestea, Polonia fiind parte a imperiului tarist si a celui prusac.

           

            Structura exporturilor Poloniei, anii 2004, 2005

              1                      2                         3                  4                       5

Sursa: Concise Statistical Yearbook, Poland

Explicatii: 1. Total; 2. State dezvoltate; 3. Uniunea Europeana; 4. Europa Centrala si de Est; 5. Tari in curs de dezvoltare.

            Structura importurilor Poloniei, 2004, 2005

                  1                     2                   3                     4                   5

Sursa: Concise Statistical Yearbook, Poland

            Asa cum se poate observa din graficele de mai sus, Uniunea Europeana a reprezentat principalul partener comercial al Poloniei in primii ani dupa intrarea sa in acest organism expresie plasticaJ, ceea ce arata o economie deja intr-o mare masura integrata in mecanismul economic al pietei comune. Acelasi lucru se poate spune si despre economia Romaniei, intrucat s-a creat o oarecare dependenta a acesteia de piata Uniunii Europene. Multi ar spune ca acesta este un lucru pozitiv. Intradevar, poate fi considerat un lucru benefic, asta in masura in care spatiul european nu trece prin perioade de recesiune economica, pentru ca astfel ar fi afectate si economiile acestor tari. Aici trebuie s a fii atent. Daca ne refrim la schimbru comerciale, nu putem spune ca UE ne va trage dupa ea daca noi exportam mai mult acolo sau importam mai mult din UE. Pt noi, oricum va fi, e benefic. In ce masura ne poate trage UE in recesiune cand economia Germaniei aflata in recesiune puternica, e mult mai puternica decat noi. Faptul ca noi trebuie sa ne aliniem calitativ la cerintele si standardele UE pe termen lung e unul pozitiv, indiferent ca UE e in recesiune. Faptul ca  beneficiem de fonduri UE pe care trebuiesa le absorbim din nou e unul benefic. Faptul ca importam institutiile europene si incercam sa ne adaptam e unul befic din nou. Factorii negativi daca ii enumeri si argumentezi este ok.

           

            Concluzii

            In perioada anilor 90 cele doua tari au facut eforturi de liberalizare a schimburilor comerciale externe, inlocuindu-si vechile restrictii cantitative cu diferite bariere externe. Mai mult decat atat, Polonia a incercat liberalizarea completa a comertului sau exterior, eliminandu-si total intr-o prima faza orice bariera in fata importurilor de produse, mai ales a celor provenite din Comunitatea Europeana. Din pacate, Romania era tara care aplica cele mai mari bariere tarifare in schimburile comerciale externe. Masurile de liberalizare a comertului exterior au fost insotite de masuri de liberalizare a preturilor interne in Polonia, aceasta determinand cresterea competitivitatii exporturilor poloneze.

            In ambele tari se observa o reorientare a comertului exterior, odata cu pierderea pietelor CAER, in special spre piata Uniunii Europene, Uniunea devenind cel mai important partener comercial a acestora. Dincolo de aceasta, se remarca tendinta ascendenta pe care o au atat exporturile cat si exporturile, amandoua tarile confruntandu-se cu un deficit al balantei comerciale, care in Romania se adanceste odata cu inceputul cresterii economice din 2000, atingand cote alarmante odata cu aderarea la Uniunea Europeana.

           



[1] Cele 10 tari sunt:  Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia si Slovenia.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Economie


Comert
Finante banci
Merceologie


Piete de capital si capitalul financiar
APLICAREA CALCULATIEI COSTURILOR DE PRODUCTIE PRIN PROCESELE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR IN VARIABILE SI FIXE, RESPECTIV PROCEDEUL CELOR MAI MICI PA
DEZECHILIBRUL MACROECONOMIC
Economia si statul
Patrunderea pe piete externe
BILANTUL SI POZITIA FINANCIARA A INTREPRINDERII
Proiectul Ghiseul Virtual de Plati
MEDIUL SI DEZVOLTAREA SOCIAL-ECONOMICA
Strategia de plasament in functie de ciclurile de viata ale patrimoniului
FONDUL DE RULMENT NORMATIV SI NECESARUL DE FOND DE RULMENT NORMATIV