Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Silvicultura


Index » business » » agricultura » Silvicultura
» Rolul si importanta padurilor. Direcțiile de acțiune in silvicultura. Date generale despre padurile Romaniei. Obiective de realizat in Silvicultura.


Rolul si importanta padurilor. Direcțiile de acțiune in silvicultura. Date generale despre padurile Romaniei. Obiective de realizat in Silvicultura.


Rolul si importanta padurilor. Direcțiile de acțiune in silvicultura. Date generale despre padurile Romaniei. Obiective de realizat in Silvicultura.

Padurile si fondul forestier in ansamblu, indeplinesc un multiplu si complex rol in cadrul economiei nationale.

În primul rand, padurile furnizeaza lemnul necesar pentru cele mai diverse utilizari industriale si gospodaresti, precum si o serie de produse foarte variate ( fructe de padure, ciuperci comestibile, miere de albine, plante medicinale, unele plante furajere, nuiele pentru impletituri etc.).De asemenea, padurile sunt populate cu vanat, obiect de vanatoare sportiva, recreativa, iar in apele din padurile de munte traieste pastravul, mult ravnit de numerosi pescari amatori.

Dar padurile au un imens rol social si de protectie . Dintre acestea se pot enumera: protejarea padurilor, protejarea versantilor, protejarea localitatilor, cailor de acces si a unor izvoare de ape minerale, prevenirea unor fenomene torentiale si de degradare a solurilor din bazinele montane etc. Foloasele aduse de padure, din acest punct de vedere, sunt incalculabile in prezent, insa ele isi pun amprenta asupra intregii activitati cotidiene, avand rezonante in cele mai diverse domenii de activitate.



a. Funcțiile padurii

Amenajamentul stabileste pentru fiecare arboret in parte functia prioritara.

Zonarea functionala este operatia functionala prin care se stabileste fixarea arboretului si functia prioritara.

Codul Silvic imparte padurile in doua grupe : grupa I , paduri cu rol de protectie deosebit si grupa a II - a , paduri cu rol de protectie si de productie.

Grupa I contine:

paduri cu rol hidrologic

paduri cu rol antierozional

paduri cu rol de protectie impotriva factorilor climatici, daunatori.

Întra aici si padurile care sunt benzi de protectie sau perdele de protectia drumurilor, apelor, campurilor si cailor ferate

paduri cu rol recreativ

paduri cu rol de protectie a genofondului, ecofondului, monumente si rezervatii stiintifice.

Grupa a II a nu este impartita in subgrupe, primeaza functia de protectie fara sa se neglijeze functia de protectie.

Prima zonare functionala a padurilor s-a facut la noi in anul 1954, padurile din grupa I reprezentand 11% din padurile tari .

Romania are o suprafata de teren de 232.500 Km2 aproximativ 23750000 ha.

Din suprafata totala a tarii , padurile ocupa aproximativ 6.300.000 ha, repezentand circa 26,7 % din suprafata tarii.

Padurile Romaniei se gasesc in cea mai mare parte la munte, circa 65%, la dealuri si podisuri 27% si la campie 8%.

Padurile la noi nu sunt repartizate proportional pe judete, avem judete in care ponderea padurilor este sub 10%, cum ar fi Constanta, Teleorman , Vaslui, Olt, Dolj si judete cu pondere mai mare Suceava 50%, Vilcea 47%, din suprafata judetului. Statul detine aproximativ 4.000.000 ha, daca se vor retroceda toate padurie nationalizate inainte de 1948, statul va detine circa 2.500.000 ha .

Padurile Romaniei se compun din 31% rasinoase si 69% foioase.

Dintre rasinoase ponderea cea mai mare o detine molidul cu circa 75%, bradul 15%, iar celelalte specii: pini , larice, duglas, se gasesc in proportii mai mici.

Dintre foioase fagul 30%, stejarul 20%, gorunul 12%, diverse tari 12% ( carpenul, salcamul, frasinul, ulmul, paltinul), diverse moi 7% plopi, tei, salciile, anini.

b. Direcții de acțiune

            Dupa Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro (1992), la nivel international s-a acordat o atentie deosebita programelor forestiere nationale (PFN), considerate un instrument eficient pentru rezolvarea problemelor forestiere importante atat din tarile in curs de dezvoltare, cat si din tarile dezvoltate din intreaga lume. Multe dintre documentele ulterioare ale Comisiei Interguvernamentale pentru Paduri (IPF) si ale Forumului Interguvernamental pentru Paduri (IFF) se refera la elaborarea si implementarea programelor forestiere nationale.   
            Pe plan european, s-a recunoscut ca PFN pot contribui la rezolvarea unor probleme forestiere dificile si la armonizarea unor interese divergente din domeniul forestier, in spiritul conceptului nou de gestionare durabila a padurilor. Problema elaborarii programelor forestiere a fost abordata la Conferintele Ministeriale pentru Protectia Padurilor in Europa de la Helsinki (1993), Lisabona (1998) si Viena (2003), subliniindu-se, in special la aceasta din urma, rolul si importanta lor in intarirea sinergiilor pentru gestionarea durabila a padurilor.
            Romania, ca tara semnatara a documentelor respective, a initiat inca din 1994, inclusiv cu sprijin din partea Organizatiei  Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), adaptarea politicilor si strategiilor sale forestiere la exigentele unei asemenea gestionari, precum si la conditiile social-economice create dupa anul 1990. Pe aceasta linie, un obiectiv de baza il constituie armonizarea cerintelor de ordin economic cu imperativele privind sporirea continua a rolului padurilor in ameliorarea conditiilor de mediu si de viata.
            Acest obiectiv, precum si obiectivele strategice incluse in ultima versiune, din 2005, a strategiei dezvoltarii sectorului forestier, au stat la baza elaborarii Programului Forestier National. Vizand  asigurarea  gestionarii  durabile  a padurilor  tarii, Programul cuprinde prevederi referitoare la: politici, institutii si instrumente necesare; conservarea si dezvoltarea resurselor forestiere; polifunctionalitatea ecosistemelor forestiere, stabilitatea si starea de sanatate a acestora; conservarea si ameliorarea diversitatii biologice; mentinerea si intensificarea functiilor de productie, de protectie si sociale ale ecosistemelor forestiere; aportul cercetarii stiintifice si invatamantului de profil la dezvoltarea si implementarea conceptului de gestionare durabila a padurilor.

            La structurarea Programului Forestier National s-a avut in vedere ca urmarirea modului in care se realizeza prevederile lui sa se poata face in raport cu sistemul pan-european de criterii si indicatori de gestionare durabila a padurilor, sistem care a fost adaptat corespunzator la conditiile Romaniei, potrivit recomandarilor Conferintei Ministeriale pentru Protejarea Padurilor in Europa de la Viena.
            Programul s-a realizat cu participarea larga a reprezentantilor unui mare numar de institutii,  asociatii patronale si profesionale, organizatii non-guvernamentale etc. implicate sau interesate, direct sau indirect, in problema gestionarii durabile a padurilor din tara noastra.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate