Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Silvicultura


Index » business » » agricultura » Silvicultura
» Estimarea valorii unor suprafete cu arbori izolati


Estimarea valorii unor suprafete cu arbori izolati


Estimarea valorii unor suprafete cu arbori izolati



Estimarea valorii unor suprafete cu arbori izolati

Pentru a facilita comertul in interiorul Comunitatii Europene si compilarea unor statistici comparabile ale productiei, marketingului, consumului si preturilor lemnului brut la nivelul Comunitatii a fost stabilit un sistem comun pentru masurarea si clasificarea lemnului in stare bruta prin directiva Consiliului Nr. 89/68, directiva ce a fost transpusa in legislatia romaneasca prin Ordonanta de Guvern 1090/09.11.2000 privind masurarea, clasificarea si marcarea lemnului in stare bruta, fara a se elabora norme de aplicare pana in prezent.

Metode de masurare a arborilor si a partilor de arbori

Masurarea lungimii

Lungimea unei piese de lemn rotund se masoara pe cea mai scurta distanta intre doua sectiuni transversale complete la extremitatile busteanului si perpendiculare pe axa lui longitudinala.

In cazul in care lemnul rotund prezinta o curbura simpla, se aplica aceeasi regula:

- in caz de deformare a piesei de lemn rotund (curbura multipla), pentru masurarea lungimii acesteia se practica metoda "sectiunilor virtuale". Aceasta consta in impartirea piesei in tronsoane fictive carora li se masoara separate lungimea. Lungimea totala a piesei se obtine din cumulul lungimilor fiecarui tronson fictive.

- in caz ca lemnul rotund prezinta o tesitura rezultata de la doborarea arborelui sau de la fasonarea acestuia, masurarea lungimii piesei de lemn rotund se face de la jumatate din lungimea tesitur

Instrumente de masura a lungimii

Toate instrumentele de masura gradate au o precizie de 0.5 cm.

Toate sistemele optice sau electronice calibrate dau rezultate identice cu cele obtinute manual.

Notarea lungimii

Rezultatele masuratorilor sunt notate in metri, cu o zecimala, rotunjite la decimetrul inferior.

Masurarea diametrului

Diametrul luat in considerare este diametrul mediu, sub scoarta, pe sectiunea transversala a busteanului. Conform conditiilor de stocare a lemnului rotund, in mod obisnuit se masoara fie diametrul unuia din capetele piesei de lemn rotund, fie diametrul median al acesteia.

Definitii  se intelege prin diametrul median al unei piese de lemn rotund, diametrul masurat la mijlocul lungimii sale, fara a fi luata in calcul supralungimea acordata. Diametrul mediu este media celor doua diametre masurate pe o sectiune a lemnului rotund.

Masurarea diametrului median

Se utilizeaza o clupa sau o panglica gradata din in

Atunci cand se utilizeaza clupa, procedura recomandata de norme este urmatoarea :

pentru lemnul rotund al carui diametru median este £ 20 cm se determina vizual locul de amplasare al diametrului median si se masoara diametrul in acel loc.

pentru lemnul rotund al carui diametru median este > 20 cm se masoara doua diametre perpendiculare intre ele.

NOTA : cand lemnul rotund poate fi considerat ca un cilindru (aceasta notiune poate fi definita intr-un contract sau intr-o clasificare de principiu) se admite sa se faca o singura masuratoare.

Atunci cand se utilizeaza o panglica, normele recomanda sa se execute o singura masuratoare la jumatatea lungim Daca exista un defect grav care poate afecta masuratoarea, aceasta se face in doua puncte echidistante fata de defect.

Jumatatea lungimii unui bustean de lemn rotund de foioase se determina cu neglijarea supradimensiunii la capatul subtire al busteanului.

Definitie prin supradimensionare se intelege lungimea suplimentara pretinsa in raportul de lungime nominala.

Lungimea suplimentara se practica la capatul subtire al piesei de lemn rotund.[1]

Masurarea diametrului la capatul gros

Se poate utiliza o clupa sau o ruleta pentru masurarea bustenilor.

Atunci cand se utilizeaza o clupa, masurarea se face intr-un punct situat pana la 10 cm de capatul gros al busteanului. In acest ultim caz, procedura recomandata de norme este urmatoarea :

pentru lemnul rotund al carui diametru la capatul gros este £ 20 cm se efectueaza o singura masuratoare in acest punct.

pentru lemnul rotund al carui diametru la capatul gros este > 20 cm se masoara doua diametre perpendiculare intre ele, intre care se face apoi media.

Masurarea sub scoarta

Masurarea diametrului se poate face direct sub scoarta, sau, deasupra scoartei piesei. In acest ultim caz masuratoarea se ajusteaza prin una din variantele urmatoare :

- masurarea cu scoarta trebuie sa se faca scazand grosimea dubla a scoartei in punctul de masurare. In caz de dubii, masurarea trebuie sa se faca dupa cojirea lemnului in punctul respectiv.

- diametrul deasupra scoartei se estimeaza sau se calculeaza cu un coeficient de scoarta adoptat.

Tabelele dendrometrice romanesti referitoare la grosimea dubla a scoartei nu acopera intreg spectrul de specii lemnoase autohtone. Chiar si pentru cele    pentru care au fost intocmite ele nu sunt complete (cazul ciresului paduret).

Instrumentele de masura

Toate instrumentele de masura au o precizie de 0.5 cm.

Toate sistemele optice sau electronice calibrate dau rezultate identice cu cele obtinute manual.

Notarea diametrului

Cand se face o singura masuratoare a diametrului cu clupa sau cu o panglica, rezultatul trebuie exprimat in centimetri, rotunjit la centimetrul inferior.

Cand se fac doua masuratori ale diametrului cu clupa, rezultatul trebuie exprimat in centimetri, rotunjit la centimetrul inferior. Se calculeaza media aritmetica a celor doua masuratori, se exprima in centimetri si se rotunjeste la centimetrul inferior.

Cand masuratorile se fac cu sisteme optice sau electronice, rezultatul trebuie exprimat in milimetri. Se calculeaza media aritmetica a celor doua masuratori, rezultatul se exprima in centimetri si se rotunjeste la centimetrul inferior.

Determinarea volumului pieselor de lemn rotund

Diametrul luat in considerare pentru calculul volumului este diametrul median fara scoarta.

Volumul se calculeaza cu formula:

V = 0.7854 x D2 x L x    10-4

unde :

V este volumul, in metri cubi,

D - diametrul median fara scoarta, in centimetri,

L - lungimea, in metri.

Volumul se exprima in metri cubi si se noteaza cu trei zecimale.

Daca lemnul rotund contine portiuni de calitati diferite, normele propun separarea virtuala a piesei de lemn rotund in diferite sectiuni, masurarea acestor sectiuni separat si calcularea volumului lor individual. Vanzatorul trebuie sa indice in borderou lungimea fiecarei piese in parte si volumele respective exprimate procentual din volumul total al lemnului rotund.

Defecte de forma ale trunchiului

Curbura

Curbura simpla

Curbura simpla - in cazul in care conditiile permit, se masoara distanta maxima intre linia concava centrala a busteanului si linia dreapta care uneste centrele fiecarei extremitati, masurata in centimetri pe metru de lungime a busteanului.

Daca nu se aplica aceasta metoda, se masoara distanta intre suprata periferica concava a lemnului rotund si o linie dreapta care uneste punctele corespondente de pe extremitati.

Marimea curburii (Cu) se determina prin raportul dintre sageata maxima (s) exprimata in cm si lungimea totala a portiunii curbate (L) data in m. Se exprima in procente, potrivit formulei:

Cu=s/L·100, [%].

Insabierea

Insabierea - este un defect care se observa la partea de jos a trunchiului unor arbori, care cresc incovoiati, in forma de sabie.

Se determina si se exprima la fel ca si curbura.

Curbura multipla

In cazul curburii multiple se masoara sagetile maxime corespunzatoare diferitelor portiuni curbe si lungimile acestor portiuni.

Curbura multipla se determina prin raportul procentual intre sageata maxima si lungimea corespunzatoare a portiunii curbate.

Cm = smax·100/Lmax

unde:

s este sageata (flesa) maxima, in cm,

Lmax - deschderea portiunii curbe corespunzatoare sagetii maxime, in m.

Curbura in plane diferite se stbileste descompunandu-se in curburi intr-un singur plan.

Sagetile curburilor se masoara in cm, iar lungimea portiunilor curbate in m

Conicitate anormala

Conicitate anormala - se masoara diametrul capatului gros (D), al capatului subtire (d), in centimetri si lungimea totala (l) a piesei de lemn, in metri.

Se calculeaza diferenta (D-d).

Se poate exprima:

prin numarul de centimetri al diferentei (D-d) pe metru de lungime:

,

prin raportul procentual al marimilor masurate:

.

Observatii:

- diametrele capatului gros si a celui subtire se masoara pe piesa de lemn rotund la o distanta de cel putin 5 cm fata de sectiunile de capat;

- in cazul lemnului care prezinta si labartare, diametrul capatului gros al trunchiului se masoara numai pe portiunea fara labartare, mai precis, la 1 m distanta de capatul gros al trunchiului; labartarea se masoara separat;

- daca exista o scadere sau o crestere importanta a diametrului si/sau locului (locurilor) indicate pentru masurare, se masoara la 5 cm dupa acest loc pe o parte a lemnului rotund care prezinta o forma regulata.

Labartarea

Labartarea - pentru labartarea rotunjita se masoara diametrul sectiunii transversale de la baza lemnului (D) si diametrul sectiunii transversale situate la distanta de un m de baza (d).

Se exprima prin diferenta (D-d) dintre diametrul sectiunii transversale de la baza trunchiului si diametrul sectiunii situata la distanta de 1 m fata de aceasta.

In cazul labartarii stelate se masoara diametrul cercului circumscris punctelor extreme ale lobilor labartati de la capatul gros (De) si diametrul cercului asemanator (d), situat la distanta de un m de cel de la capatul gros. Se masoara si diametrul cercului inscris adanciturilor de la capatul gros al lemnului (Di) in unitati de lungime.

Se exprima fie prin diferenta (De-de), fie prin diferenta (De-Di

Canelura

Canelura - pentru canelura se masoara adancimea maxima a canelurii (a) si diametrul sectiunii lemnului, ambele marimi fiind determinate pe capatul gros al piesei de lemn.

Se exprima prin raportul in procente dintre adancimea maxima a canelurii si diametrul mediu al piesei, ambele marimi fiind determinate la capatul gros al acesteia.

Ovalitatea

Ovalitatea - se masoara diametrul maxim (d max) si diametrul minim al sectiunii transversale (d min) in unitati de lungime.

Se exprima prin diferenta dintre marimea axelor sectiunii transversale a piesei, raportata la marimea axei mari. Rezultatul se exprima in procente.

Ov= (dmax-dmin) x 100 / dmax

unde: dmin este diametrul minim, in cm;

dmax - diametrul maxim, in cm.

Observatie:

- in cazul ovalitatii capatului gros, se masoara diametrele extreme ale sectiunii transversale ovale situata la cel putin 1 m de capatul gros. Se exprima prin metoda indicata pentru defect.

Infurcirea

Infurcirea - se masoara distanta de la capatul gros al piesei pana la locul de aparitie a infurcir Se exprima in metri rotunjiti la doua zecimale.

Scobitura

Scobitura - se masoara lungimea portiunii scobite si adancimea maxima.

Se exprima prin lungimea in metri rotunjiti la doua zecimale a portiunii scobite si adancimea ei maxima in centimetri.

Defecte de structura a lemnului

Inima excentrica

Excentricitatea se masoara distanta de la centrul geometric sectiunii transversale la centrul maduvei.

Se exprima prin raportul, in procente dintre distanta de la centrul geometric al sectiunii transversale la centrul maduvei si diametrul sectiun

E = l/D, [%]

unde:

l este departarea inimii piesei de lemn rotund de centrul ei geometric, in cm;

D - diametrul piesei, in cm.

Excrescenta

Excrescenta - se masoara diametrul minim (a) si grosimea (g) a galmei in centimetri.

Se exprima fie direct prin aceste marimi, fie procentual, in parti din lungimea (l) sau grosimea (g) a piesei de lemn rotund, a/l respectiv g/l*100.

Fibra torsa

Fibra torsa - se masoara devierea fibrei in raport cu o linie paralela cu axa fiesei pe o distanta de 1 m. Pentru aceasta se selecteaza pe suprafata rotunjita a busteanului lungimea de 1 m care prezinta cea mai importanta deviere a fibrei. In cazul unui bustean de cioata, se alege aceasta parte la peste 1 m de capatul gros

Se exprima rezultatul desemnat in centimetri deviere a fibrei pe metru liniar.

Viteza de crestere

Viteza de crestere se determina astfel: se masoara pe o unul din capetele piesei de lemn rotund 75 % din marginea exterioara a unei raze reprezentative si se numara inelele de crestere pe aceasta lungime. Se imparte lungimea la numarul de inele de crestere, iar rezultatul se exprima in milimetri.

Lemnul de compresiune

Lemnul de compresiune la piesele de lemn rotund se masoara, pe sectiunea transversala a piesei, aria portiunii cu lemn de compresiune.

Se exprima prin raportul procentual dintre aceasta marime si suprafata sectiunii lemnului. De asemenea se va indica si modul de prezentare, respectiv dispunerea lor in zone compacte sau imprastiate.

Inimi concrescute

Inima multipla

Inima multipla - la sortimentele de lemn rotund se indica prezenta inimilor concrescute si capatul la care apare, notandu-se lipsa sau prezenta cojii infundate. La inima dubla se masoara si distanta dintre centrele inimilor concrescute. La inima multipla se masoara si distanta maxima dintre inimi.

Noduri

Generalitati

Nod - marimea nodului este reprezentata de distanta la cele doua tangente duse la conturul sau, paralel cu axa trunchiului si se exprima in mm sau in parti din diametrul sectiunii trunchiului unde apare nodul. Se neglijaza calusul care inconjoara nodul.

Nodurile in verticil se indica prin numarul acestor grupari (verticile) pe intreaga piesa si se caracterizeaza prin marimea celui mai mare nod din grupa (verticil).

Noduri aparente

Nod aparent - se masoara pe suprafata curbata a lemnului rotund, cel mai mic diametru al nodului. Rezultatul se exprima in milimetri. Se neglijaza calusul care inconjoara nodul

Noduri ascunse

Roza - conform metodei de clasificare utilizata:

a) se masoara cel mai mic diametru al semnului concentric, cel mai exterior dar complet, exprimat in milimetri,

sau

b) nu se masoara, se consemneaza prezenta sa .

Crapaturi

Generalitati

Crapaturi marimea crapaturilor se exprima prin dimensiunile lor (lungime, latime, adancime).

Crapatura de inima simpla

Crapaturi de inima simple - se masoara lungimea crapaturii vizibile pe o extremitate a lemnului rotund, pornind de la maduva, exprimata in milimetri.

In cazul in care crapatura de inima simpla e strapunsa, se masoara doar lungimea ei pe suprafata laterala a piesei, exprimata in marimi liniare, parti din diametrul busteanului

Crapatura de inima stelata

La crapaturile de inima stelata (cadranuri), se masoara numai lungimea celei mai mari crapaturi de pe suprafata sectiunii, care se exprima in marimi liniare sau parti din diametru, iar la cele strapunse numai lungimea de pe suprafata laterala a busteanului exprimata la fel in marimi liniare sau parti din lungimea busteanului sau din diametrul acestuia.

Crapaturi inelare (ruluri)

Rulura - se masoara diametrul maxim al cercului care circumscrie rulura, in centimetri si diametrul busteanului masurat in acelasi loc.

Se exprima prin raportul procentual dintre cele doua diametre (diametrul maxim al cercului care circumscrie rulura si diametrul busteanului masurat in acelasi loc).

Crapaturi laterale

Crapatura laterala - conform metodei de clasificare utilizata:

a) se masoara lungimea sa, exprimata in centimetri sau ca procent din lungimea lemnului rotund. Daca exista mai mult de o crapatura, se insumeaza lungimile lor,

sau

b) nu se masoara, se consemneaza prezenta sa.

Gauri si galerii de insecte

Gauri si galerii - se masoara lungimea sau aria zonei atacate.

Pentru gaurile mari se indica diametrul si adancimea de patrundere a acestora.

Se exprima prin valoarea marimii masurate in cazul in care sunt mici numeroase si localizate. Pentru cele mari si izolate se indica numarul lor pe unitatea de lungime sau arie a lemnului.

Eventual se poate indica si directia lor si vatamatorul care le-a provocat.

Coloratii anormale si alteratii

Coloratii anormale

Coloratii - se masoara fie adancitura maxima a zonei atacate (a) sau lungimea ei (c), fie suprafata acesteia.

Se exprima in primul caz, in unitati de lungime sau parti din dimensiunile corespunzatoare ale lemnului, iar in al doilea caz prin raportul procentual dintre suprafata masurata si suprafata capatului sau a zonei de alburn.

Se indica numarul acestor zone pe lungimea sau suprafata piesei.

La mucegai sau roseata se indica si culoarea, respectiv nuanta acesteia.

Duramenul fals

Duramenul fals - se masoara diametrul maxim al zonei ocupate pe sectiunea transversala.

Se exprima prin raportul procentual dintre diametrul maxim al zonei ocupate pe sectiunea transversala si diametrul sectiun

Putregai

Putregaiul alburnului - nu se masoara, se consemneaza prezenta sa.

Putregaiului duramenului se determina prin raportul dintre diametrul acestuia si diametrul sectiunii busteanului unde apare, in procente sau prin raportul dintre suprafata ocupata de putregai si suprafata sectiunii, in procente (D. Nimara s.a. - "Cartea sortatorului de produse lemnoase de padure").

Defecte de ranire

Rana

Rana - se indica dimensiunea medie a zonei ranite si numarul zonelor afectate.

Lemn carbonizat

Suprafata carbonizata - conform metodei de clasificare utilizata:

a)      se masoara lungimea portiunii considerate. Se exprima in metri, cu doua zecimale sau ca procent din lungimea lemnului rotund sau din inaltimea estimata a arborelui,

sau

b)      nu se masoara, se consemneaza prezenta sa (EN 1310).

NOTA - in cazul lemnului rotund se recomanda sa se noteze distanta intre capatul gros si zona considerata. In cazul arborilor, se recomanda sa se aprecieze vizual inaltimea deasupra nivelului solului. Se exprima rezultatul in metri, cu doua zecimale.

Incluziuni de corpuri straine

Corpuri straine - nu se masoara, se consemneaza prezenta lor.

Defecte datorate diverselor cauze

Punga de rasina

Lemn mort - conform metodei de clasificare utilizata:

a)      se masoara lungimea portiunii unde apare, exprimata in metri cu doua zecimale, sau ca procent din lungimea lemnului rotund sau din inaltimea estimata a arborelui,

sau

b)      nu se masoara, se consemneaza prezenta sa (EN 1310).

NOTA - in cazul lemnului rotund, se recomanda sa se noteze distanta dintre capatul gros si zona afectata. Pentru arbori se recomanda sa se aprecieze vizual inaltimea deasupra nivelului solului. Se exprima in metri cu doua zecimale.

Depuneri anormale

Zona umeda se masoara suprafata portiunii afectate si se exprima prin raportarea la suprafata sectiunii capatului pe care apare, in %.

Zona imbibata cu rasina - se masoara suprafata portiunii afectate si se exprima prin    raportarea la suprafata sectiunii capatului pe care apare, in %.

Cancerul

Cancer - conform metodei de clasificare utilizata:

a)      se masoara lungimea portiunii considerate, exprimata in metri, cu doua zecimale sau ca procent din lungimea lemnului rotund sau din inaltimea estimata a arborelui,

sau

b) nu se masoara, se consemneaza prezenta sa.

Coaja infundata

Coaja infundata - se masoara pe raza adancimea de patrundere si se determina prin raportul adancimii de patrundere spre interior a cojii infundate si diametrul sectiunii lemnului, in %.

Gatuirea

Gatuirea (strangularea) - se indica lungimea zonei afectate de acest defect si numarul zonelor pe intregul sortiment.

Lunura

Lunura - se masoara fie latimea inelului (g) pe care il formeaza acest defect pe sectiunea lemnului, fie diametrul exterior al acestuia (d).

Se exprima fie in unitati de lungime, fie in parti din diametrul capatului unde apare.

Vasc

Planta parazita - conform metodei de clasificare utilizata:

a)      se masoara lungimea portiunii considerate unde ea apare. Se exprima in metri, cu doua zecimale sau ca procent din lungimea lemnului rotund sau din inaltimea estimata a arborelui,

sau

b)      nu se masoara, se consemneaza prezenta sa.

NOTA - in cazul lemnului rotund, se recomanda sa se noteze distanta intre capatul gros si zona considerata. In cazul arborilor, se recomanda sa se aprecieze vizual inaltimea deasupra nivelului solului. Se exprima rezultatul in metri cu doua zecimale.

Scorbura

Scorbura - conform metodei de clasificare utilizata:

a)      se consemneaza prezenta sa,

sau

b) se masoara diametrul cercului in care se poate inscrie scorbura si se exprima in centimetri sau ca procent din diametrul lemnului rotund pe care s-a efectuat masurarea.

Defecte de exploatare

Alte deteriorari - conform metodei de clasificare utilizata:

a)      se masoara lungimea portiunii considerate. Se exprima in metri, cu doua zecimale sau ca procent din lungimea lemnului rotund sau din inaltimea estimata a arborelui,

sau

b)      nu se masoara, se consemneaza prezenta lor.

NOTA - in cazul lemnului rotund se recomanda sa se inregistreze distanta dintre capatul gros si zona considerata. In cazul arborilor, se recomanda sa se aprecieze vizual inaltimea deasupra nivelului solului. Se exprima rezultatul in metri cu doua zecimale.

Clasificare dimensionala a lemnului rotund

Clasificarea dimensionala a lemnului rotund dupa Normele Uniunii Europene

Definitii

Pentru cerintele prezentului standard se aplica definitiile prezentate in standardele EN 844-1 si EN 844-2.

Lemn rotund de foioase (EN 1315-1)

Clasificare dimensionala

Clasificarea in clase dupa dimensiuni, trebuie sa se faca, independent de lungime, dupa diametrul mediu fara coaja sau cu coaja. Clasificarea fara coaja se reprezinta prin litera D, iar clasificarea cu coaja prin litera R. Litera D sau R trebuie sa precizeze clasa atestata. Cu ocazia unei clasificari cu coaja, furnizorul trebuie sa precizeze coeficientul de coaja utilizat pentru a efectua deducerea cojCoeficientul de coaja se exprima prin formula:

in care:

D este diametrul cu coaja, in centimetri;

d - diametrul fara coaja, in centimetri.

a) Clasificare dupa diametru (UE)

Tabelul 2

Nr.

Crt.

Cod

Diametru mediu

fara coaja

Clasa

Diametru mediu

cu coaja

D 0

< 10

R 0

< 10

D 1a

10 pana la 14

R 1a

D 1b

15 pana la 19

R 1b

D 2a

20 pana la 24

R 2a

D 2b

25 pana la 29

R 2b

Continuare

Nr.

Crt.

Cod

Diametru mediu

fara coaja

Clasa

Diametru mediu

cu coaja

D 3a

30 pana la 34

R 3a

D 3b

35 pana la 39

R 3b

D 4

40 pana la 49

R 4

D 5

50 pana la 59

R 5

D 6

R 6

NOTA 1 - Se pot adauga si alte clase dupa clasa 6, pastrand aceeasi esalonare.

NOTA 2 - Se poate renunta la subdiviziunile in subclase "a" si "b" sau se pot extinde la toate clasele.

Diametrul mediu trebuie masurat conform metodei definite in EN 1309:1994.

b) Clasificarea dupa lungime - nu este prevazuta in standard (UE).

Lemn rotund de rasinoase (EN 1315-2)

Definitii

Pentru cerintele prezentului standard se aplica definitiile prezentate in standardele EN 844-1 si EN 844-2.

Clasificare dimensionala (UE)

Clasificarea dupa dimensiuni a lemnului rotund de rasinoase se bazeaza pe diametrul fara coaja, masurat conf. EN 1309.

a) Clasificare dupa diametru (UE)

Tabelul 3

Nr.

Crt.

Cod

Diametru mediu

D 0

< 10

D 1a

D 1b

Continuare

Nr.

Crt.

Cod

Diametru mediu

D 2a

D 2b

D 3a

D 3b

D 4

D 5

D 6

D: Diametru mediu fara coaja

Se pot adauga si alte clase dupa clasa 6, pastrand aceeasi esalonare.

Se poate renunta la subdiviziunile in subclase "a" si "b" sau acestea se pot extinde la toate clasele.

b) Clasificarea dupa lungime

Tabelul 4

Nr.

Crt.

Cod

Lungime

L1

L2

>3 si ≤6

L3

>6 si ≤13,5

L4

>13,5

L: Lungime

c) Combinatie a claselor dupa diametrul mediu si lungime

EXEMPLU:

L2D2b = Lungime de la 3,1 pana la 6 m,

Diametru mediu de la 25 cm pana la 29 cm.

Clasificarea    dimensionala in Romania

Clasificarea dimensionala a lemnului rotund de rasinoase sau de foioase se face in functie de diametrului median fara coaja. La rasinoase mai apare ca si criteriu suplimentar diametrul capatului subtire al piesei, si el fara coaja. In ambele cazuri (cel al folosirii diametrului median cu coaja sau cel al folosirii diametrului capatului subtire) diametrele vor fi masurate conform metodei prezentate in capitolul 5.

In cazul in care se utilizeaza diametre cu coaja (diametrul median sau cel al capatului subtire), se va face deducerea cojii prin multiplicarea acestora cu coaja cu coeficientul de coaja:

in care:

D este diametrul cu coaja, in centimetri;

d - diametrul fara coaja, in centimetri.

Lemn rotund de rasinoase

Clasificarea dupa diametre a pieselor de lemn rotund de rasinoase (RO)

Tab. 1

Clasificarea dupa diametru

Clasa

Diametrul la mij-

Diametrul minim la ca-

Locul piesei

patul subtire

D1a

10-14 cm

D1b

15-19 cm

14 cm

D2a

20-24 cm

18 cm

D2b

25-29 cm

18 cm

D3a

30-34 cm

18 cm

D3b

35-39 cm

18 cm

D4

40-49 cm

22 cm

D5

50-59 cm

22 cm

D6

60 cm si peste

22 cm

Se pot adauga si alte clase dupa clasa 6, pastrand aceeasi esalonare.

Se poate renunta la subdiviziunile in subclase "a" si "b" sau acestea se pot extinde la toate clasele.

Pentru denumirea unei clase de diametre se poate folosi si varianta prescurtata: "1a", "1b", "2a" etc, in locul celei lungi: "D1a", "D1b", "D2a" etc.

Clasificarea dupa lungime a pieselor de lemn rotund de rasinoase (RO)

Tab. 2

Clasificarea dupa lungime

Nr.

Crt.

Cod

Lungime

L1

< 3 m

L2

3 - 5,9 m

L3

6 - 13,5 m

L4

>13,5 m

L: Lungime

Piesele de lemn rotund de rasinoase se pot defini dimensional utilizand simbolurile claselor de lungime, respectiv de diametre. De exemplu, o piesa de lemn rotund cu urmatorii indicativi ai claselor de lungime, respectiv de diametre L2D2b se defineste astfel: lungime de la 3,1 pana la 6 m, diametru median de la 25 cm pana la 29 cm.

In clasificarea dupa lungime a pieselor de lemn rotund de rasinoase (fasonate in praguri de lungime de 1 dm) vor preleva lungimile minime mentionate la clasificarea calitativa pentru fiecare specie sau clasa de calitate separate (vezi § 7.1.1.).

Lemn rotund de rasinoase

Clasificare dupa diametru a pieselor de lemn rotund de foioase (RO)

Tab. 3

Clasificarea dupa diametru

Nr.

Crt.

Cod

Diametru mediu

fara coaja

Clasa

Diametru mediu

cu coaja

D 0

< 10

R 0

< 10

D 1a

10 pana la 14

R 1a

10 pana la 14

D 1b

15 pana la 19

R 1b

15 pana la 19

D 2a

20 pana la 24

R 2a

20 pana la 24

D 2b

25 pana la 29

R 2b

25 pana la 29

D 3a

30 pana la 34

R 3a

30 pana la 34

D 3b

35 pana la 39

R 3b

35 pana la 39

D 4

40 pana la 49

R 4

40 pana la 49

D 5

50 pana la 59

R 5

50 pana la 59

D 6

R 6

Se pot adauga si alte clase dupa clasa 6, pastrand aceeasi esalonare.

Se poate renunta la subdiviziunile in subclase "a" si "b" sau acestea se pot extinde la toate clasele.

Pentru denumirea unei clase de diametre se poate folosi si varianta prescurtata: "1a", "1b", "2a" etc, in locul celei lungi: "D1a", "D1b", "D2a" etc.

Clasificarea dupa lungime a pieseor de lemn rotund de foioase (RO)

Piesele de lemn rotund de foioase vor fi fasonate in praguri de lungime de 1 dm, cu respectarea lungimilor minime specificate pentru fiecare specie si clasa de calitate (vezi § 7.1.2).

Sistem de masurare, clasificare si sortare a lemnului in conformitate cu Normele Europene EN 1309

Introducere

Regulile de masurare si estimare a lemnului rotund sunt prezentate in Normele Europene EN 1309 "Lemnul rotund si lemnul debitat - metode de masurare a dimensiunilor".

Estimarea volumului lemnului rotund

A. Principii generale

Definitie : se intelege prin lemn rotund un lemn doborat, curatat de craci , sectionat sau nu, mai putin lemnul de foc.

Dupa norme un lemn rotund este asimilat unui cilindru, de lungime egala cu lungimea busteanului si baza egala cu sectiunea sa mediana.   

Fig. nr. 1

Volumul este calculat, intr-o maniera generala, cu formula urmatoare :

V = p 4 x D x L, unde p

B. Lungimea

Masurarea lungimii

Lungimea se masoara pe cea mai scurta distanta intre doua sectiuni transversale complete la extremitatile busteanului si perpendiculare pe axa lui longitudinala.

Fig. nr. 2

In cazul in care lemnul rotund prezinta o curbura simpla, se aplica aceiasi regula:

Fig. nr. 3

In caz de deformare a busteanului (curbura multipla), acesta se decupeaza in tronsoane fictive care se masoara separat, modalitatile fiind definite in norme :

-"Practicarea sectiunilor virtuale pentru impartirea lemnului rotund prin sectionari virtuale in parti drepte sau prezentand o curbura simpla. Masurarea separata a fiecarei parti este precizata mai jos. Lungimile obtinute se aduna. 

Fig. nr. 4

In caz ca lemnul rotund prezinta o crestatura de doborare, aceasta este considerata la jumatate din lungimea sa.

Fig. nr. 5

Instrumente de masura

Toate instrumentele de masura gradate au o precizie de 0.5 dm.

Toate sistemele optice sau electronice calibrate dau rezultate identice cu cele obtinute manual.

Notarea lungimii

Rezultatele masuratorilor sunt notate in metri, cu o zecimala, rotunjite la decimetrul inferior.

C. Diametrul

Masurarea diametrului

Diametrul luat in considerare este diametrul mediu, sub scoarta, pe sectiunea transversala a busteanului. Conform conditiilor de stocare a lemnului rotund, in mod obisnuit se masoara fie diametrul la capatul lemnului, fie diametrul median.

Definitii : se intelege prin diametrul median al unui lemn rotund, diametrul masurat la mijlocul lungimii sale. Diametrul mediu este media celor doua diametre masurate pe o sectiune a lemnului rotund.

Masurarea diametrului median

Se utilizeaza un compas sau o panglica.

Atunci cand se utilizeaza un compas, procedura recomandata de norme este urmatoarea :

pentru lemnul rotund al carui diametru median este £ 20 cm se determina vizual locul de amplasare al diametrului mediu si se masoara diametrul in acel loc.

pentru lemnul rotund al carui diametru median este > 20 cm se masoara doua diametre perpendiculare intre ele.

NOTA : cand lemnul rotund poate fi considerat ca un cilindru (aceasta notiune poate fi definita intr-un contract sau intr-o clasificare de principiu) se admite sa se faca o singura masuratoare.

Atunci cand se utilizeaza o panglica, normele recomanda sa se execute o singura masuratoare la jumatatea lungim Daca exista un defect grav care poate afecta masuratoarea, aceasta se face in doua puncte echidistante fata de defect.

Jumatatea lungimii unui bustean de lemn rotund de foioase se determina cu neglijarea supradimensiunii la capatul busteanului.

Definitie : prin supradimensionare se intelege lungimea suplimentara pretinsa in raportul de lungime nominal.

Masurarea diametrului la capatul gros

Se poate utiliza un compas sau o ruleta pentru masurarea bustenilor.

Atunci cand se utilizeaza un compas, masurarea se face intr-un punct situat pana la 10 cm de capatul gros al busteanului. In acest ultim caz, procedura recomandata de norme este urmatoarea :

pentru lemnul rotund al carui diametru la capatul gros este £ 20 cm se efectueaza o singura masuratoare in acest punct.

pentru lemnul rotund al carui diametru la capatul gros este > 20 cm se masoara doua diametre perpendiculare intre ele.

Masurarea sub scoarta

Masurarea se face direct sub scoarta, sau, deasupra scoartei. In acest ultim caz masuratoarea se ajusteaza prin una din alternativele urmatoare :

- masurarea cu scoarta trebuie sa se faca scazand estimarea grosimii scoartei in punctul de masurare. In caz de dubii, masurarea trebuie sa se faca dupa cojirea lemnului in punctul respectiv.

- diametrul deasupra scoartei se estimeaza sau se calculeaza cu un coeficient de scoarta adoptat.

Instrumente de masura

Toate instrumentele de masura au o precizie de 0.5 cm.

Toate sistemele optice sau electronice calibrate dau rezultate identice cu cele obtinute manual.

Notarea diametrului

Cand se face o singura masuratoare a diametrului cu un compas sau cu o panglica, rezultatul trebuie exprimat in centimetri, rotunjit la centimetrul inferior.

Cand se fac doua masuratori ale diametrului cu un compas, rezultatul trebuie exprimat in centimetri, rotunjit la centimetrul inferior. Se calculeaza media aritmetica a celor doua masuratori, se exprima in centimetri si se rotunjeste la centimetrul inferior.

Cand masuratorile se fac cu sisteme optice sau electronice, rezultatul trebuie exprimat in milimetri. Se calculeaza media aritmetica a celor doua masuratori, rezultatul se exprima in centimetri si se rotunjeste la centimetrul inferior.

D. Determinarea volumului

Diametrul luat in considerare pentru calculul volumului este diametrul median fara scoarta.

Volumul se calculeaza cu formula:

V = 0.7854 x D2 x L x

V = volumul, in metri cubi

D = diametrul median fara scoarta, in centimetri

L = lungimea, in metri

Volumul se exprima in metri cubi si se noteaza cu trei zecimale.

Daca lemnul rotund contine portiuni de calitati diferite, normele propun decuparea virtuala in diferite sectiuni, masurarea acestor sectiuni separat si calcularea volumului lor individual. Vanzatorul trebuie sa indice in borderou lungimea fiecarei piese in parte si volumele respective exprimate procentual din volumul total al lemnului rotund.

Estimarea volumului unei gramezi de lemn rotund

Lemnul de lungimi egale poate fi stivuit sub forma de gramezi care se pot cuba urmand modalitatile definite in Normele Europene EN 1309.

A.     Cubarea gramezilor

Definitie : volumul gramezii reprezinta volumul total ocupat de o gramada. Acest volum este determinat de dimensiunile exterioare ale gramezii si include si spatiile de aer.

Formule de calcul

Formula generala de calcul care permite determinarea volumului unei gramezi este urmatoarea :

V = W x D x H, unde :

V = volumul gramezii in metri cubi sau steri

W = latimea gramezii, in metri

D = lungimea gramezii, in metri

H = inaltimea, in metri

Volumul V corespunde volumului paralelipipedului in care gramada poate fi inscrisa. Volumul real de lemn (volumul plin) poate fi obtinut printr-un coeficient de stivuire, ce reprezinta raportul dintre volumul aparent si volumul real de lemn. In acest caz, vanzatorul trebuie sa indice coeficientul utilizat. Coeficientii de conversie au valori diferite ce rezulta din modul de stivuire, diametrul lemnului, curbura pieselor, etc.

Instrumente de masura

Instrumentele de masura autorizate prin norme sunt urmatoarele : rulete, decametre (rigide sau sub forma de panglica), gradate in centimetri, precum si toate sistemele optice si electronice care dau aceleasi rezultate ca si metodele manuale, exprimate in milimetri.

Cazuri particulare de masurare

Pentru toate cazurile particulare, volumul de lemn continut intr-o gramada poate fi estimat prin volumul unui paralelipiped fictiv ce contine cantitatea de lemn.

Urmatoarele figuri prezinta diferite tipuri de gramezi ce pot fi intalnite. Fiecare figura este insotita de formula de calcul al volumului :

V = volumul gramezii, in metri cubi

w = latimea, in metri

d = lungimea, in metri

h = inaltimea, in metri

Toate dimensiunile trebuie masurate in metri, cu doua zecimale.

Fig. nr. 6 : gramada cu o latura inclinata

V = w x d x h

Fig. nr. 7: gramada cu doua laturi inclinate

V = w x d x h d1 + d3 /2 + d2

Fig. nr. 8 : gramada neregulata

Gramada este descompusa in elemente de 1 m lungime

V = h1+h2+.+hn / n x w x d

Fig. nr. 9 : gramada pe teren inclinat

V = h1+h2+.+hn / n x w x d

Fig. nr. 10 : gramada curbata

Gramada este impartita in "n" parti.

V = d1+d2+.+dn / n x w x d

Clasificarea dimensionala la foioase

Clasificarea dimensionala trebuie sa se faca independent de lungime, pe clase de diametru mediu fara scoarta sau cu scoarta.

Clasificarea lemnului fara scoarta este prezentata in tabelul de mai jos :

Tabel nr. 1

Clasa

Diametrul mediu fara scoarta (cm)

D

<

D1a

D1b

D2a

D2b

D3a

D3b

D4

D5

D6

³

Clasificarea lemnului cu scoarta este prezentata in tabelul de mai jos :

Tabel nr. 2

Clasa

Diametru mediu cu scoarta (cm)

R

<

R1a

R1b

R2a

R2b

R3a

R3b

R4

R5

R6

³

Coeficientul de scoarta este exprimat prin formula :

coeficientul de scoarta = (D - d) / D, unde :    D - diametrul cu scoarta

d - diametrul fara scoarta

Clasificarea calitativa

Principii de clasificare

Principiul clasificarii calitative a lemnului doborat se bazeaza pe estimarea vizuala a partilor din lemn succesive ale busteanului si individualizarea prin sectionari virtuale. Orice    sectionare virtuala se admite la bustean in vederea estimarii valorii diferitelor parti. Fiecare parte din lemnul rotund este astfel evaluata in functie de marime, de repartizarea defectelor si a modificarilor vizibile. Prezenta unei singure caracteristici nesatisfacatoare pentru exigentele clasei de calitate presupune declasarea partii respective de bustean.

Figura nr. 11 ilustreaza principiul clasificarii conform sectiunilor virtuale :

L1 : lungimea primei parti fictive

L2 : lungimea celei de-a II-a parti fictive

L3 : lungimea celei de-a III-a parti fictive

Nomenclatura claselor

Nomenclatura standardizeaza diferitele clase de calitate avand doua caractere separate de o cratima :

primul caracter reprezinta initiala numelui in latina a genului ;

al doilea caracter reprezinta clasa de calitate.

De exemplu : clasa "A " la stejari se noteaza "Q-A", clasa "B" la fag se noteaza "F-B", etc.

STEJARI

Tabel de sinteza

Tabel nr. 3

Stejari

Clasa

Caracteristici

Q-A

Q-B

Q-C

Q-D

Dimensiuni minime :

Lungimea minima (m)

Diametrul mediu minim fara scoarta (cm)

X

x

Alburn (cm)

£

£

x

x

Latimea inelelor de crestere

£ 4 mm

x

x

x

Culoarea

Omogena

x

x

x

Noduri sanatoase

(la suprafata)

Noduri putrede

(la suprafata)

£ 15 mm /

2,5 m

x

£ 50mm / 2 m

x

x

Defecte ale scoartei

1 nod/2,5m

x

x

Fibra rasucita (cm/m)

£

£

x

x

Inima excentrica (%)

<

<

x

x

Lunura

x

Curbura simpla (cm/m)

£

£

£

x

Aplatizarea (%)

<

x

x

x

Crapaturile simple ale inimii

1/3 din diam la centru

fara traversare

x

x

Cadranura

1/5 din diam la centru

2/3 din diam la centru

x

Gelivurile

x

Rulurile

1/5 din diam la capatul gros

la capatul gros

x

Crapaturi de contractie

x

x

x

Gauri de insecte

alburn

x

Putregaiul

x

Pete si linii de culoare

15% din diam la centru

x

x

Inima bruna

1/3 din diam la centru

x

x Admis fara restrictii

Exclus

Fara clauze contractuale

Daca lipsesc toate celelalte defecte

S max. £ 100 mm / 3 m, stabilit fiind faptul ca un nod sanatos de la suprafata nu poate fi ³ mm si ca suma nodurilor putrede este £ 20 mm.

STEJARI - CLASA Q-A

DIMENSIUNI MINIME

Lungimea minima : 2,5 m (1)

Diametrul mediu minim fara scoarta : 40 cm (1)

CRITERII ELIMINATORII

Nodurile putrede, lunura, cadranura, gelivurile, rulurile, crapaturile de contractie, zbarciturile, gauri de insecte, putregaiul, inima bruna, pete si linii de culoare.

CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII

Tabel. nr. 4

CARACTERISTICI

LIMITARI

ALBURN

Maxim 3 cm pe raza

LATIMEA INELELOR DE CRESTERE

Maxim 4 mm

CULOAREA

Omogena (1)

NODURI SANATOASE LA SUPRAFATA

Maxim 15 mm/2,5 m daca lipsesc toate celelalte defecte

DEFECTE ALE SCOARTEI

1 nod ascuns / 2,5 m

FIBRA RASUCITA

Maxim 5 cm / m

INIMA EXCENTRICA

Maxim 10%

CURBURA

Maxim 2 cm / m

APLATIZAREA

Maxim 10%

CRAPATURI SIMPLE ALE INIMII

Admise la 1/3 din centrul diametrului

fara clauze contractuale

STEJARI - CLASA Q-B

DIMENSIUNI MINIME

Lungimea minima : 3 m (1)

Diametrul mediu minim fara scoarta : 35 cm (1)

(1) fara clauze contractuale

CRITERII ELIMINATORII

Lunura, gelivura, gaurile de insecte, putregaiul, inima bruna.

CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII

Tabel nr. 5

CARACTERISTICI

LIMITARI

ALBURN

Maxim 4 cm

FIBRA RASUCITA

Maxim 9 cm / m

INIMA EXCENTRICA

Maxim 20%

CURBURA

Maxim 4 cm / m

CRAPATURI SIMPLE ALE INIMII

Admisa crapatura care nu traverseaza lemnul

CADRANURA

Admisa la 1/5 din centrul diametrului

RULURA

Admisa la 1/5 din centrul diametrului la capatul gros

PETE SI LINII DE CULOARE

Admise pe 15% din diametrul la centru

Un total de maxim 100 mm de noduri pe o lungime de 3 m este tolerata stabilit fiind ca :

a.       un nod sanatos descoperit este < 60 mm ;

b.       suma nodurilor putrede este < 20 mm.

CRIRERII ADMISE FARA RESTRICTII

Latimea inelelor de crestere, culoarea, aplatizarea, crapaturi de contragere .

STEJARI - CLASA Q-C

DIMENSIUNI MINIME

Lungimea minima : 2 m (1)

Diametrul mediu minim fara scoarta : 30 cm (1)

CRITERII ELIMINATORII

Lunura, gelivura (1), putregaiul

(1) fara clauze contractuale

CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII

Tabel nr. 6

CARACTERISTICI

LIMITARI

NODURI PUTREDE

Maxim 50 mm / 2 m

CURBURA

Maxim 10 cm / m

CADRANURA

Admisa la 2/3 din centrul diametrului

RULURA

Admisa la capatul gros

GAURI DE INSECTE

Admise in alburn

INIMA BRUNA

Admisa in 1/3 din centrul diametrului

CRIRERII ADMISE FARA RESTRICTII

Alburnul, latimea inelelor anuale, culoarea, noduri sanatoase la suprafata, defecte ale scoartei, fibra rasucita, inima excentrica, crapaturi simple ale inimii, aplatizarea, crapaturi de contragere, pete si linii de culoare

FAG

Tabel de sinteza

Tabel nr. 7

Fag

Clasa

Caracteristici

F-A

F-B

F-C

F-D

Dimensiuni minime :

Lungimea minima (m)

Diametrul mediu minim fara scoarta (cm)

X

x

Latimea inelelor de crestere

³ 4 mm (1)

x

x

x

Noduri

Ascunse sau la suprafata

Din care noduri la suprafata

3/3 m

S f £ 200 mm/3m (din care max 40 mm noduri putrede/3m

Noduri sanatoase la suprafata si noduri acoperite tolerate

S nodurilor putrede £ 120 mm / 3 m

x

Fibra rasucita (cm/m)

£

£

x

x

Inima excentrica (%)

£

£

x

x

Curbura (cm/m)

£

£

£

x

Aplatizarea (%)

£

x

x

x

Canelura

x

x

Crapaturile simple ale inimii

x

x

x

Cadranura

x

x

Gauri de insecte

x

Putregaiul alb (% din diametru)

£ 10 din inima

£ 15 din inima

£

x

Inima rosie (% din diametru)

£

£

x

Lemn sufocat

x

x

Maladia T

x : admis fara restrictii

- : exclus

(1) fara clauze contractuale

(2) o sud-clasa "A Rosu" autorizeaza 100% inima rosie sanatoasa si omogena

(3) o sud-clasa "B Rosu" autorizeaza 100% inima rosie sanatoasa si omogena

FAG - CLASA F-A

DIMENSIUNI MINIME

Lungimea minima : 3 m (1)

Diametrul mediu minim fara scoarta : 35 cm (1)

CRITERII ELIMINATORII

Toate tipurile de noduri, canelura, crapaturi simple ale inimii,, cadranura, gaurile de insecte, inima rosie stalata, lemnul sufocat, maladia T.

CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII

Tabel nr. 8

CARACTERISTICI

LIMITARI

LATIMEA INELELOR DE CRESTERE

Minim 4 mm (1)

FIBRA RASUCITA

Maxim 5 cm / m

INIMA EXCENTRICA

Maxim 10%

CURBURA

Maxim 2 cm / m

APLATIZAREA

Maxim 15%

PUTREGAIUL ALB

Maxim 10% din diametrul inimii

INIMA ROSIE

Maxim 20% din diametrul inimii (2)

fara clauze contractuale

o sub-clasa "A Rosu" autorizeaza 100% inima rosie sanatoasa si omogena

FAG - CLASA F-B

DIMENSIUNI MINIME

Lungimea minima : 3 m (1)

Diametrul mediu minim fara scoarta : 30 cm (1)

CRITERII ELIMINATORII

Canelura (1), cadranura, gaurile de insecte, lemnul sufocat, maladia T

fara clauze contractuale

CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII

Tabel nr. 9

CARACTERISTICI

LIMITARI

FIBRA RASUCITA

Maxim 9 cm / m

INIMA EXCENTRICA

Maxim 20%

CURBURA

Maxim 4 cm / m

CRAPATURI SIMPLE ALE INIMII

Admise crapaturile care nu traverseaza inima

PUTREGAIUL ALB

Maxim 15% din diametrul inimii

INIMA ROSIE

Maxim 30% din diametrul inimii (2)

INIMA ROSIE STALATA

Maxim 10% din diametru

(2) o sud-clasa "B Rosu" autorizeaza 100% inima rosie sanatoasa si omogena

CRITERII ADMISE FARA RESTRICTII

Latimea inelelor de crestere, aplatizarea, crapaturi simple ale inimii

FAG - CLASA F-C

DIMENSIUNI MINIME

Lungimea minima : 2 m (1)

Diametrul mediu minim fara scoarta : 25 cm (1)

fara clauze contractuale

CRITERII ELIMINATORII

Gaurile de insecte

CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII

Tabel nr. 10

CARACTERISTICI

LIMITARI

CURBURA

Maxim 8 cm / m

PUTREGAIUL ALB

Maxim 25% din diametrul inimii

INIMA ROSIE STALATA

Maxim 40% din diametru

Suma maxima tolerata a diametrelor nodurilor putrede este de 120 mm / 3 m lungime.

CRITERII ADMISE FARA RESTRICTII

Latimea inelelor de crestere, noduri sanatoase la suprafata, noduri ascunse, fibra rasucita, ininma excentrica, canelura, aplatizarea, crapaturi simple ale inimii, cadranura, inima rosie, lemnul sufocat, maladia T.

PLOPI

Tabel de sinteza

Tabel nr. 11

Plopi

Clasa

Caracteristici

Po-A

Po-B

Po-C

Dimensiuni minime

sub scoarta :

Lungimea (m)

Diametrul la capatul subtire (cm)

Noduri (mm)

Noduri sanatoase

la suprafata (mm)

Nod sec (mm)

Nod vicios sau putred

Noduri ascunse

-diam. rosu < 60 mm

-diam. rosu ³ 60 mm

x

x

x

x

x

x

Inima excentrica (>

x

x

Curbura (cm/m)

<

<

x

Aplatizarea (%)

<

x

x

Crapaturile ale inimii

Fara traversare

x

Rulura

x

Gelivura

x

Rani mecanice

x

Crapaturi de contragere si alte crapaturi

x

x

Pete brune

x

Gauri de insecte

x

x : admis fara restrictii

- : exclus

(1) un singur defect este admis:

un nod sanatos (la suprafata) cu diametrul < 20 mm / lungimea minima a busteanului

un nod ascuns cu diametrul < 60 mm / lungimea minima a busteanului

(2) doua defecte sunt admise :

doua noduri sanatoase (la suprafata) cu diametrul < 40 mm / lungimea minima a busteanului

- doua noduri seci (la suprafata) cu diametrul < 20 mm / lungimea minima a busteanului

un nod sanatos cu diametrul < 0 mm si un nod sec < 0 mm / lungimea minima a busteanului

(3) crapaturi admise in ¼ centrala a diametrului.

PLOPI - CLASA Po-A

DIMENSIUNI MINIME

Lungimea minima : 3 m

Diametrul mediu minim fara scoarta : 30 cm

CRITERII ELIMINATORII

Noduri seci, noduri vicioase, noduri putrede, inima excentrica, rulura, gelivura, rani mecanice, crapaturi de contragere, alte crapaturi, maladia "petelor brune", gauri de insecte.

CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII

Tabel nr. 12

CARACTERISTICI

LIMITARI

APLATIZAREA

Maxim 10%

CURBURA

Maxim 2 cm / m

Un nod este admis pe lungimea minima a busteanului:

-un nod sanatos la suprafata cu dianetrul < 20 mm

un nod ascuns cu dianetrul < 60 mm

CLAUZE CONTRACTUALE

Caracteristicile urmatoare fac obiectul anularii sau refacerii contractului: scoarta infundata, excreescente ale trunchiului, galme, crapaturi datorate doborarii, lemnul incins, gauri datorate doborarii, putregaiul, cancerul, lemnul carbonizat, rani cicatrizate, corpuri straine, vascul, gauri facute de pasari, lemnul de compresiune.

PLOPI - CLASA Po-A

DIMENSIUNI MINIME

Lungimea minima : 2 m

Diametrul mediu minim fara scoarta : 25 cm

CRITERII ELIMINATORII

Noduri vicioase sau noduri putrede, rulura, gelivura, rani mecanice, maladia "petelor brune", gauri de insecte.

CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII

Tabel nr. 13

CARACTERISTICI

LIMITARI

CRAPATURI ALE INIMII

Admise crapaturi caare nu traverseaza lemnul

CURBURA

Maxim 5 cm / m

Doua noduri admis pe lungimea minima a busteanului:

-doua noduri sanatoase (la suprafata) cu dianetrul < 40 mm

-doua noduri seci (la suprafata) cu dianetrul < 20 mm

-un nod sanatos cu diametrul < 40 mm si un nod sec < 20 mm.

CRITERII ADMISE FARA RESTRICTII

Inima excentrica, aplatizarea, crapaturi de contragere si alte crapaturi.

CLAUZE CONTRACTUALE

Caracteristicile urmatoare fac obiectul anularii sau refacerii contractului: scoarta infundata, escrescente ale trunchiului, galme, crapaturi datorate doborarii, lemnul incins, gauri datorate doborarii, putregaiul, cancerul, lemnul carbonizat, rani cicatrizate, corpuri straine, vascul, gauri facute de pasari, lemnul de compresiune.

FRASIN

Tabel de sinteza

Tabel nr. 14

Frasin

Clasa

Caracteristici

Fr-A

Fr-B

Fr-C

Fr-D

Dimensiuni minime :

Lungimea minima (m)

Diametrul mediu minim fara scoarta (cm)

x

x

Noduri sanatoase

(la suprafata)

Noduri putrede

(la suprafata)

-

x

Noduri ascunse

(galme)

Max 1 galma/2 m

x

Inima excentrica (%)

£

£

x

x

Curbura simpla (cm/m)

£

£

x

x

Crapaturile simple ale inimii

Admise in 1/3 centrala a diam.

Admise in 1/2 centrala a diametrului

x

x

Cadranura

Admise in 1/5 centrala a diametrului

Admise in 1/3 centrala a diam.   

x

Crapaturi

x

x

Gauri de insecte

x

Putregaiul

x

Cancerul

x

x

Inima bruna

£

£

x

x

x : admis fara restrictii

- : exclus

(1) fara clauze contractuale

S max. £ 100 mm / 3 m, stabilit fiind faptul ca diametrul unui nod sanatos nu poate fi ³ mm

S max. £ 150 mm / 2m

S max. £ 80 mm / 2m

(5) o sub-clasa "Fr-A Inima bruna" autorizeaza 100% inima bruna

(6) o sub-clasa "Fr-B Inima bruna" autorizeaza 100% inima bruna

Limitele acceptate pentru caracteristicile urmatoare sunt fixate contractual :latimea inelelor de crestere, aplatizarea, fibra rasucita, nodurile ascunse.

FRASIN - CLASA Fr-A

DIMENSIUNI MINIME

Lungimea minima : 3 m (1)

Diametrul mediu minim fara scoarta : 40 cm (1)

(1) fara clauze contractuale

CRITERII ELIMINATORII

Toate tipurile de noduri, cadranura, crapaturi, gauri de insecte, putregai, cancere.

CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII

Tabel nr. 15

CARACTERISTICI

LIMITARI

INIMA EXCENTRICA

Maxim 10%

CURBURA

Maxim 3 cm / m

CRAPATURI SIMPLE ALE INIMII

Admise in 1/3 centrala a diametrului

INIMA BRUNA

Admisa pana la 20% din diam. (2)

o sub-clasa "Fr-A Inima bruna" autorizeaza 100% inima bruna

CRITERII CONTRACTUALE

Limitele acceptate pentru caracteristicile urmatoare sunt fixate contractual :latimea inelelor de crestere, aplatizarea, fibra rasucita, nodurile ascunse.

FRASIN - CLASA Fr-B

DIMENSIUNI MINIME

Lungimea minima : 3 m (1)

Diametrul mediu minim fara scoarta : 35 cm (1)

(1) fara clauze contractuale

CRITERII ELIMINATORII

Noduri putrede la suprafata, noduri ascunse, crapaturi, gauri de insecte, putregai, cancere (1).

(1) fara clauze contractuale

CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII

Tabel nr. 16

CARACTERISTICI

LIMITARI

INIMA EXCENTRICA

Maxim 20%

CURBURA

Maxim 4 cm / m

CRAPATURI SIMPLE ALE INIMII

Admise in 1/2 centrala a diametrului

CADRANURA

Admise in 1/5 centrala a diametrului

INIMA BRUNA

Admisa pana la 30% din diam. (2)

o sub-clasa "Fr-B Inima bruna" autorizeaza 100% inima bruna

Un total de maxim 100 mm / 3 m de noduri sanatoase sunt tolerate pentru ca diametrul individual a unui nod sanatos sa fie < 60 mm.

CRITERII CONTRACTUALE

Limitele acceptate pentru caracteristicile urmatoare sunt fixate contractual : latimea inelelor de crestere, aplatizarea, fibra rasucita, nodurile ascunse.

FRASIN - CLASA Fr-C

DIMENSIUNI MINIME

Lungimea minima : 2 m (1)

Diametrul mediu minim fara scoarta : 20 cm (1)

(1) fara clauze contractuale

CRITERII ELIMINATORII

Gauri de insecte, putregai.

(1) fara clauze contractuale

CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII

Tabel nr. 17

CARACTERISTICI

LIMITARI

NODURI SANATOASE (LA SUPRAFATA)

Suma maxima a nodurilor £ 150 mm / 2 m

NODURI PUTREDE (LA SUPRAFATA)

Suma maxima a nodurilor £ 80 mm

NODURI ASCUNSE (GALME)

Maxim 1 galma / 2 m

CADRANURA

Admise in 1/3 centrala a diametrului

CRITERII ADMISE FARA RESTRICTII

Inima excentrica, curbura simpla, crapaturi simple ale inimii, crapaturi, cancere, inima bruna.

CRITERII CONTRACTUALE

Limitele acceptate pentru caracteristicile urmatoare sunt fixate contractual :latimea inelelor de crestere, aplatizarea, fibra rasucita, nodurile ascunse.

PALTINI

Tabel de sinteza

Tabel nr. 18

Paltini

Clasa

Caracteristici

Ac-A

Ac-B

Ac-C

Ac-D

Dimensiuni minime :

Lungimea minima (m)

Diametrul mediu minim fara scoarta (cm)

x

x

Noduri sanatoase

(la suprafata)

Noduri putrede

(la suprafata)

S max 15 mm /3m   

-------------

-

(1)

(2)

x

Noduri ascunse

(galme)

Max 1 galma/2 m

x

Inima excentrica (%)

£

£

x

x

Curbura simpla (cm/m)

£

£

x

x

Crapaturile simple ale inimii

Admise in 1/3 centrala a diam.

Admise in 1/2 centrala a diametrului

x

x

Cadranura

Admise in 1/5 centrala a diametrului

Admise in 1/3 centrala a diam.   

X

Putregaiul

x

Inima bruna

x

x : admis fara restrictii

: exclus

S max. £ 100 mm / 3 m, stabilit fiind faptul ca diametrul unui nod sanatos nu poate fi ³ 60 mm

S max. £ 150 mm / 2m

S max. £ 80 mm / 2m

admisa in 1/3 centrala a diametrului

PALTINI - CLASA Ac-A

DIMENSIUNI MINIME

Lungimea minima : 3 m

Diametrul mediu minim fara scoarta : 35 cm

CRITERII ELIMINATORII

Noduri putrede (la suprafata), noduri ascunse (galme), cadranura, putregaiul, inima bruna.

CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII

Tabel nr. 19

CARACTERISTICI

LIMITARI

NODURI SANATOASE (LA SUPRAFATA)

Un total maxim de 15mm / 3 m

INIMA EXCENTRICA

Maxim 10%

CURBURA

Maxim 3 cm / m

CRAPATURI SIMPLE ALE INIMII

Admise in 1/3 centrala a diametrului

PALTINI - CLASA Ac-B

DIMENSIUNI MINIME

Lungimea minima : 3 m

Diametrul mediu minim fara scoarta : 30 cm

CRITERII ELIMINATORII

Noduri putrede (la suprafata), noduri ascunse (galme), putregaiul, inima bruna.

CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII

Tabel nr. 20

CARACTERISTICI

LIMITARI

INIMA EXCENTRICA

Maxim 20%

CURBURA

Maxim 4 cm / m

CRAPATURI SIMPLE ALE INIMII

Admise in 1/2 centrala a diametrului

CADRANURA

Admisa in 1/5 centrala a diametrului

Un total de maxim 100 mm / 3 m de noduri sanatoase sunt tolerate pentru ca diametrul individual a unui nod sanatos sa fie < 60 mm.

PALTINI - CLASA Ac-C

DIMENSIUNI MINIME

Lungimea minima : 2 m

Diametrul mediu minim fara scoarta : 20 cm

CRITERII ELIMINATORII

Putregaiul.

CRITERII TOLERATE CU ANUMITE CONDITII

Tabel nr. 21

CARACTERISTICI

LIMITARI

NODURI SANATOASE (LA SUPRAFATA)

Suma maxima a nodurilor £ 150 mm / 2 m

NODURI PUTREDE (LA SUPRAFATA)

Suma maxima a nodurilor £ 80 mm

NODURI ASCUNSE (GALME)

Maxim 1 galma / 2 m

CADRANURA

Admise in 1/3 centrala a diametrului

INIMA BRUNA

Admise in 1/3 centrala a diametrului

CRITERII ADMISE FARA RESTRICTII

Inima excentrica, curbura simpla, crapaturi simple ale inim

Clasificarea lemnului pe picior

Clasificarea dimensionala a lemnului pe picior se face dupa diametrul cu scoarta masurat la 1.3 m deasupra solului. Exista urmatoarele clase:

Tabel nr. 22

Clasa

Diametrul la 1.3 m cu scoarta (cm)

<

³

STEJARII - PE PICIOR

Tabel nr. 23

Stejari

Clasa de calitate

Caracteristici

A

B

Alta

 

Dimensiuni minime :

Lungimea (m)

Diametrul mediu minim cu scoarta a lemnului rotund (cm)

x

x

 

Ramuri viabile

(sanatoase)

Ramuri moarte

Defecte ale scoartei

Max 1 / 2.5 m

Diam £ 2 cm

1 nod/2,5m

x

 

Fibra rasucita (cm/m)

£

£

x

 

Curbura (cm/m)

£

£

x

 

Aplatizarea (%)

<

x

x

 

Gelivurile

x

 

Gauri de insecte

x

 

Putregaiul

x

 

x :    Admis fara restrictii

- : Exclus

Daca lipsesc toate celelalte defecte

S max.= 120 mm a defectelor, stabilit fiind faptul ca diametrul unei crengi sanatoase nu poate fi > mm si ca diametrul unei crengi uscate nu poate fi > 20 mm.

FAG    - PE PICIOR

Tabel nr. 24

Fag

Clasa de calitate

Caracteristici

A

B

Alta

 

Dimensiuni minime :

Lungimea (m)

Diametrul mediu minim cu scoarta a lemnului rotund (cm)

x

x

 

Ramuri viabile

(sanatoase)

Ramuri moarte

Noduri ascunse

x

 

Fibra rasucita (cm/m)

£

£

x

 

Curbura (cm/m)

£

£

x

 

Aplatizarea (%)

<

x

x

 

Canelura

x

 

Gauri de insecte

x

 

Putregaiul

x

 

-: exclus

x: admis fara restrictii

(3) ramuri sanatoase, ramuri moarte si noduri ascunse: 3 defecte acceptate / 3 m, stiut fiind faptul ca ca diametrul tolerat a unei ramuri nu poate fi > 80 mm si ca diametrul tolerat a unui nod ascuns nu poate fi > 80 mm.

PLOPII - PE PICIOR

Tabel nr. 25

Plop

Clasa de calitate

Caracteristici

A

B

C

 

Lungimea minima (m)

Diametrul mediu minim cu scoarta a lemnului rotund (cm)

 

Ramuri viabile

(sanatoase)

Ramuri moarte

Noduri la suprafata

Noduri ascunse

-diam. rosu ≤ 60 mm

-diam. rosu > 60 mm

x

X

x

x

x

x

 

Rani mecanice

X

 

Gelivura

X

 

Curbura (cm/m)

£

£

X

 

Aplatizarea (%)

<

x

X

 

Gauri de insecte

X

 

Pete brune

X

 

Cancer

X

 

-: exclus

x: admis fara restrictii

(4) fara clauze contractuale

(5) un singur defect este admis:

- o ramura sanatoasa cu diametrul £ 30 mm / lungimea minima a busteanului

- un nod ascuns cu diametrul £ 60 mm / lungimea minima a busteanului

(6) doua defecte sunt admise :

doua ramuri sanatoase cu diametrul £ 50 mm / lungimea minima a busteanului

- doua ramuri moarte cu diametrul £ 30 mm / lungimea minima a busteanului

o ramura sanatoasa cu diametrul £ 50 mm si o ramura moarta £ 30 mm / lungimea minima a busteanului

FRASINI - PE PICIOR

Tabel nr. 26

Frasin

Clasa de calitate

Caracteristici

A

B

C

D

Dimensiuni minime

Lungimea minima (m)

Diametrul mediu minim cu scoarta a lemnului rotund (cm)

x

x

Noduri sanatoase la suprafata ramurilor viabile

Noduri putrede la suprafata ramurilor moarte

x

x

Noduri ascunse (galme)

max. 1 galma / 2 m

x

Curbura simpla (cm/m)

£

£

x

x

Gauri de insecte

x

Putregaiul

x

Cancerele

x

x

- : exclus

x: admis fara restrictii

(4) fara clauze contractuale

(7) ∑ max £ 100 mm / 3 m (diametrul unui nod sanatos nu poate fi ≥ 60 mm) sau ∑ max £ 120 mm / 3 m pentru ramurile sanatoase.

∑ max £ 150 mm / 2 m sau ∑ max £ 170 mm / 2 m pentru ramurile sanatoase

∑ max £ 80 mm / 2 m sau ∑ max £ 100 mm / 2 m pentru ramurile moarte

Preturile de vanzare la busteni pe specii si calitati in UE -

valori medii pe ultimii 20 ani

Preturile de vanzare la busteni pe specii si calitati - valori medii pe ultimii 20 ani

Valori medii pe UE (EURO/m3)

Tabel 14

Calitate

A FURNIR ESTETIC

A B FURNIR TEHNIC

 Diametru

>

>

STEJAR

CIRES

FRASIN

PALTIN

FAG

CARPEN

ANIN

MESTEACAN

PALTIN DE CAMP

CASTAN

Calitate

B

BC

 Diametru

>

>

STEJAR

CIRES

FRASIN

PALTIN

FAG

CARPEN

ANIN

MESTEACAN

CASTAN

Calitate

C

D

 Diametru

>

toate categoriile amestecate

STEJAR

CIRES

FRASIN

PALTIN

FAG

CARPEN

ANIN

MESTEACAN

CASTANI SANATOSI

CASTANI NESANATOSI

Calitatile A. AB, B, C si D conform Normativelor UE (prezentate in Anexa)

Preturi medii pe sortimente de lemn rotund in Romania, anul 2007

Martie 2007-preturi medii - ROMANIA - (RON/m3; 1 EURO =3,36 RON)

Furnir estetic (A)

Furnir tehnic (B)

busteni cherestea (C1)

busteni cherestea (C2)

lemn celuloza

lemn de mina

lemn de panouri

lemn de constructie

lemn de foc

alte sortimente

specia

Volum mc

pret mediu euro/mc

pret mediu euro/mc

Volum mc

pret mediu euro/mc

pret mediu euro/mc

Volum mc

pret mediu euro/mc

pret mediu euro/mc

Volum mc

pret mediu euro/mc

pret mediu euro/mc

Volum mc

pret mediu euro/mc

pret mediu euro/mc

Volum mc

pret mediu euro/mc

pret mediu euro/mc

Volum mc

pret mediu euro/mc

pret mediu euro/mc

Volum mc

pret mediu euro/mc

pret mediu euro/mc

Volum mc

pret mediu euro/mc

pret mediu euro/mc

Volum mc

pret mediu euro/mc

pret mediu euro/mc

Conifere

Fag

Stejari (Quercus
robur, Quercus
petraea)

Stejari (Quercus
cerris, Quercus
frainetto)

salcam

cires

artar, paltin

frasin

tei

plop

diverse tari

diverse moi







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate