Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Pomicultura


Index » business » » agricultura » Pomicultura
» Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita


Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita


Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita


1.1.Realizari importante in domeniul cercetarii si dezvoltarii pomicole

In cei 45 de ani la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita au fost create 12 soiuri noi de pomi fructiferi, 6 tipuri de portaltoi la mar, par, prun, cires si visin.

La SCDP Bistrita au fost create 9 soiuri de cires (Timpurii de Bistrita, Rosii de Bistrita, Negre de Bistrita, Uriase de Bistrita, Jubileu 30, Rubin, Ilva, Somesan, Roze) si s-a imbunatatit sortimentul cu soiuri de visin autofertile (Ilva, Nana, Tarina, Dropia, Suturator, Bucovina) cu inflorire tarzie, tolerante la boli, cu fructe de calitate (Mocanesti BN, Mocanesti 16, Crisana 15/10, Crisana 2, Dropia, Timpurii de Pitesti).



De asemenea, la Bistrita au fost intreprinse primele cercetari din tara privind producerea de antiseruri virale pentru diagnosticul virusurilor la pomii fructiferi si s-a trecut la diagnostic prin testul imunoenzimatic ELISA. Au fost elaborate metode originale de eliminare a virusurilor prin termo-chimioterapie eliberand de virusuri un sortiment de 300 soiuri, portaltoi si clone cu destinatie pentru productie si cercetare.

A fost elaborata schema de producere a materialului saditor pomicol VF (Virus free) si s-au stabilit norme de testare a pomilor la viroze pentru certificarea materialului VF. De la Statiunea Bistrita s-a difuzat material saditor VF la toate statiunile de cercetare pomicole din tara pentru infiintarea de plantatii mama.

A fost stabilit setul de indicatori biologici recomandat pentru diagnosticul virusurilor si micoplasmelor colaborand in acest sens cu Comitetul International pentru studiul virusurilor in cadrul Societatii Internationale pentru stiinta horticola.

SCDP Bistrita a fost nominalizata in grupa internationala pentru studiul si combaterea virusului plum pox participand in acest sens la numeroase simpozioane internationale. Au fost testate peste 200 de soiuri hibrizi si portaltoi de prun pentru evaluarea rezistentei la virusul plum pox. S-a pus in evidenta primul portaltoi de corcodus iradiat imun la plum pox si s-a contribuit la crearea unor soiuri cu toleranta la virusul plum pox. Au fost aduse contributii importante la studiul bioecologiei si combaterii unor fungi patogeni : Podosphaera leucotricha, Fabrae maculata, Coccomyces hiemalis, Monilinia laxa.

Au fost alcatuite programe de tratamente integrate cu pesticide aplicate in numar mai redus (cu pana la 5) fata de tehnologia cadru. Peste 200 de pesticide au fost testate in conditii de laborator si livada, scotand in evidenta rezistenta creata de unii patogeni si daunatori fata de anumite pesticide.

Au fost publicate 265 de lucrari in domeniul protectiei pomilor fructiferi din care 30 lucrari au fost publicate in lucrari stiintifice peste hotare in limba engleza si alte limbi de circulatie internationala. Lucrarile efectuate au fost apreciate si prin 4 certificate de inventator.


1.2. Rezultate obtinute la SCDP Bistrita in studiul si combaterea virozelor la pomii fructiferi

Virozele speciilor pomicole semintoase au facut obiectul cercetarilor incepand din anul 1968. Au fost identificate virusurile la mar, par si gutui si s-a stabilit gradul de infectie la pomii fructiferi. S-a stabilit ca virusurile latente sunt dominante la mar si anume apple chlorotic leaf spot (patarea clorotica a frunzelor marului), apple spy 227 epinasty and decline (epinastia si declinul marului Spy 227), apple stem pitting (strierea lemnului), apple stem grooving (brazdarea tulpinii marului).

Pierderile de productie produse de virusurile latente sunt foarte mari si in functie de tipul de portaltoi si sensibilitatea soiurilor a fost pana la 55% (Golden delicious / MM 106).

Au mai fost puse in evidenta si alte boli virotice noi pentru tara noastra din care mentionam : viroidul Apple scar skin, virusul Apple green crinkle ambele semnalate pe Golden delicious ; apoi Platycarpa scaly bark si au mai fost descrise inca 20 boli virotice.

Pentru prima data s-a stabilit etiologia elasticitatii patologice sau lemn de cauciuc la mar (Apple rubbery wood) punandu-se in evidenta la microscopul electronic richetii in vasele lemnoase. Soiurile puternic efectate au fost Golden delicious, Strakrimson, Lord Lambourne, James Grieve la care au redus drastic productia de fructe si cresterea pomilor.

Dintre micoplasme s-a pus in evidenta Apple proliferation (proliferarea marului) la soiurile Golden delicious, Jonathan, Starkrimson, Vista Bella, Lobo. S-a stabilit raspandirea in natura a bolii, observatiile indicand o legatura intre invaziile periodice de Tingis pyri si raspandirea bolii pe langa prezenta unor cicade (Fieberiella florii).

Fungicidele sistemice in special cele pe baza de benomil, inhiba puternic micoplasma si previne raspandirea bolii. Alte masuri care au dat rezultate pozitive au fost combaterea vectorilor si cultivarea de soiuri rezistente.

Pentru combaterea virusurilor si micoplasmelor la mar a fost elaborata schema de producere a materialului saditor pomicol certificat liber de viroze (Minoiu, 1973) imbunatatita ulterior. Aceasta schema include pretestarea si testarea cu indicatori lemnosi, testul ELISA, devirozarea clonelor total infectate prin termo-chimioterapie, retestarea, inmultirea materialului in pepiniera nucleu si infiintarea de plantatii mama si de biodepozitare. Au fost elaborate norme privind retestarea plantatiilor mama de ramuri altoi si marcote precum si norme privind testarea de sondaj cu indicatori si testul ELISA in pepiniera de productie. Intreg sortimentul de mar pentru inmultire a fost devirozat si este conservat in biodepozitar si plantatii mama.

La momentele cheie din ciclul biologic pe baza de studiu se aplica tratamentele cu insecticide respectiv acaricide, la avertizare.

La inceput pe perioada de repaus vegetativ au fost aplicate stropiri cu produse pe baza de DNOC (dinitroortocrezoli) cum au fost Selinon si Sandolin (de la firma Sandoz-Elvetia). Apoi s-a introdus insecticidul romanesc Dibutox (dinitrosecundar butil fenol) cu care s-a lichidat toti daunatorii ce iernau pe pomi (paduchele din San Jose, oua hibernante de afide, acarieni, defoliatori). Datorita toxicitatii foarte ridicate produsul Dibutox s-a inlocuit cu uleiuri parafinice albe, putin toxice (grupa IV) si cu eficacitate foarte buna.

La par, cele mai periculoase si mai frecvent intalnite viroze sunt : ingalbenirea nervurilor si patarea rosie a frunzelor (IN si PR), mozaicul inelar al parului (MI) si pietrificarea perelor (PP) asupra carora au fost intreprinse cercetari speciale la Statiunea Bistrita cu privire la cercul de plante gazda, rezistenta soiurilor, diagnostic cu ajutorul indicatorilor biologici (Pyronia veitchii, Beurre Hardy, Berre Bosc, Wiliams, Doyenne du Comice) si testul ELISA. Alti patogeni sistemici submicroscopici de importanta majora asupra carora s-au facut cercetari la par au mai fost elasticitatea patologica a lemnului, declinul parului si atrofierea fructelor.

Cercetarile cu privire la ingalbenirea nervurilor si patarea rosie a frunzelor indica o asociere intre un virus si o bacterie de tip richetie, gram-negativa.

Din 39 soiuri de par infectate in pepiniera 30 au manifestat simptome de la foarte evidente la slab evidente si numai 9 nu au manifestat simptome avand patogenii in stare latenta. In cazul altoirii parului pe gutui se agraveaza incompatibilitatea la altoire, majoritatea soiurilor infectate formeaza in campul doi pomi sub STAS.

In probleme de diagnostic asupra IN si PR a frunzelor s-a constatat in mod exceptional punerea in evidenta a hidrooxiprolinei in timpul repausului vegetativ la probele infectate.

Pyronia veitchii a fost cel mai bun indicator biologic pentru punerea in evidenta a tuturor izolatelor de IN si PR.

Cercetarile asupra mozaicului inelar al parului au scos in evidenta ca acesta este produs de tulpini ale virusului Apple chlorotic leaf spot. Virusul reduce cresterea pomilor in pepiniera cu 25-60% iar in livada sensiblizeaza pomii la gerurile de iarna ducand la aparitia plagilor.

Din 27 soiuri de par infectate artificial in pepiniera numai soiurile Beurre Hardy, Aromata de Bistrita si Aniversare au manifestat simptome puternice. Cele mai bune rezultate in diagnosticul virusului s-a obtinut pe cale serologica (ELISA) si cu ajutorul indicatorului B.Hardy.

Cercetarile asupra virusului pietrificarii fructelor (Stony pit) au aratat ca din 56 de soiuri studiate 22 soiuri nu au manifestat simptome, 25 au manifestat simptome slabe, iar 9 soiuri au manifestat simptome mijlocii si puternice de deformare a fructelor (B.Bosc, Beurre Clairgeau, B.Hardy, Le Lectier, Seckel, B.Durondeau, Bianca, Aramiu de Somes, Abbe Fetel). Plante indicatoare care au dat cele mai bune rezultate au fost Beurre Bosc si Pyronia veitchii.

Cercetarile cu privire la virusurile prunului au demarat din anul 1965 incepand cu virusul plum pox asupra caruia s-a tinut si prima teza de doctorat de la virusurile pomilor fructiferi (Minoiu, 1968).

In decursul anilor s-a urmarit la acest virus cercul de plante gazda lemnoase si ierboase, epidemiologia bolii apoi rezistenta a peste 200 soiuri si clone de prun la infectiile naturale si artificiale, precum si la portaltoii prunului.

Epidemiologia virusului plum pox este determinata de rezistenta la camp (la vectori) a prunului, de prezenta sursei de infectie in livada sau in afara livezii si alte elemente. In unele izolate (muntii Slatinitei) la peste 3 km de sat, la 605 m altitudine, in lipsa sursei de infectie in decurs de 30 ani soiul cel mai sensibil de Bistrita nu s-a infectat cu PPV. In schimb in decurs de 6 ani intr-o livada cu pomi infectati (sursa interna de infectie), virusul a cuprins 74,3% din pomi, in vecinatatea livezii infectate virusul a infectat noua plantatie invecinata in proportie de 45,5% in decurs de 6 ani. Cand sursa de infectie s-a aflat in afara plantatiei la aproximatic 0,5 km proportia de pomi infectati a fost de 19,2% in decurs de 9 ani la noua plantatie. Eliminarea din livada in fiecare an a pomilor depistati infectati nu a dus la stoparea procesului, dar a diminuat mult gradul de infectie. Soiurile de prun cu rezistenta de camp (la infectiile naturale) au fost : de Dragasani, Scoldus, Gras romanesc, Minerva, Alina, Baragan, Albatros, Gras ameliorat, Galben de august, Rivers timpuriu, Cristi, Albute, GF 305, Renclod Oullins, Anna Spath, OK, Krikon, Renclod Althan, Uriase de Sibiu. Pentru prima data in Romania s-a testat in cooperare cu INRA Bordeaux prunul transgenic din care s-a selectionat clona C5 rezistenta la infectiile naturale.

In conditii de infectii artificiale s-a stabilit ca toate soiurile comerciale de prun se infecteaza si manifesta simptome externe pe frunze si fructe in grad diferit de la foarte evidente pana la slab evidente cu mascarea simptomelor pe frunze in cursul verii la temperaturi ridicate. Virusul poate fi si in stare latenta la unele soiuri in livada (Methley, Red coat, Twilight, Abundance, Buburuz, Scoldus, Underwood, Frontier) precum si la unii portaltoi (P.marianna, unele tipuri de mirobolan, P.besseyi, etc.). Majoritatea soiurilor de prun sunt tolerante la PPV pe fructe : Carpatin, Dambovita, Pitestean, Silvia, Tuleu timpuriu, Flora, Valcean, Baragan, Anna Spath, Tuleu gras, Stanley, Gras romanesc, Peche, d'Angen).

In grupa soiurilor foarte sensibile sunt incluse : Vanat romanesc, Vanat de Italia, Dollaner, Pozegaca, De Kjustendil, Tuleu dulce.

Pentru prima data la Statiunea Bistrita s-au selectionat forme rezistente la PPV : Local de Dragasani (prun imun prin hipersensibilitate) si mirobolan BN4 Kr. Din rezultatele obtinute se mentioneaza ca vectori stabiliti pentru tara noastra afidele din speciile Brachycandus helichrisy, Phorodon humuli, Hyalopteres pruni. Prin hibridari sexuate dirijate s-au obtinut o serie de hibrizi de prun rezistenti la infectiile naturale cu PPV si toleranti la infectiile artificiale pe fructe. Din acestia se remarca hibrizi din combinatiile Tuleu gras x Gras romanesc, Tuleu gras x Stanley, Anna Spath x Rc.Oullins, Anna Spath polenizare libera, Centenar x Ialomita, etc. Hibrizii elita selectionati se remarca si prin productivitate, calitatea buna a fructelor, marime si maturare esalonata, depasind formele parentale.

Virusul plum pox s-a transmis prin altoire, afide si eriofide, prin polenizare artificiala si prin inoculare mecanica cu suc. Virusul nu s-a transmis prin samanta la prun si corcodus.

Pentru diagnosticul virusului PPV cel mai bun indicator lemnos s-a dovedit prunul Tuleu dulce. Diagnosticul serologic s-a realizat pentru prima data cu un antiser PPV produs la Bistrita (Minoiu, 1967,1970) prin hiperimunizarea iepurilor su superprecipitat. Titrul antiserului obtinut testat in mediu apos prin sensibilizare cu bentonila a fost de1 : 64.000. Incepand cu anul 1990 s-a trecut la testul imunoenzimatic (ELISA) cu rezultate deosebite.

Virusul PPV este inhibat de fungicidele sistemice, acid acetilsalicilic, de hipermanganat de potasiu, tetraciclina, Bion, etc.

Combatere. Masurile de combatere au constat din producerea materialului saditor certificat, liber de viroze, cu infiintarea de plantatii mama sanatoase conform unei scheme. Controlul vizual si prin ELISA si indicatori a plantatiei mama producatoare de ramuri altoi, seminte, butasi si a pepinierei de productie cu eliminarea pomilor infectati. Combaterea vectorilor prin tratamente la avertizare cu insecticide speciale, aficide si acaricide. Introducerea in schemele de tratament a produselor Oleocarbetox 12, US 1-92, Oleoekalux la umflarea mugurilor si pe vegetatie in doze reduse (0,1%) ca adjuvant. Fertilizare cu Folifag care creste rezistenta pomilor si reduce caderea fructelor. Cultivarea de soiuri rezistente.

Din alte rezultate mentionam:

-Virusurile ILAR la prun si mirobolan au o mare raspandire. Gradul de infectie a pomilor cu aceste virusuri este de peste 30% in functie de sortiment ;

-Virusul prune dwarf (PD) este prevalent iar Prunus necrotic ring spot (PNRSV) are o raspandire mai slaba (15%). Soiurile de prun la care s-a depistat PNRSV sunt : Rc.Althan, Hackman, de Bistrita si altele, iar la portaltoi corcodus si din cele la care s-a depistat PD mentionam : de Bistrita, Tuleu timpuriu, Rc.Verde, Vanat de Italia, Stanley, President, d'Agen, Blue Free, Anna Spath si portaltoii mirobolan Sant Julien, Ferley.

Virusurile ILAR reduc productia de fructe cu 50-82%, reduc cresterea pomilor (69%), durata lor de viata, plantatiile intra in declin timpuriu.

Diagnosticul virusurilor ILAR s-a realizat cu ajutorul indicatorilor biologici Prunus serrulata cv., Shirofugen (chip budding in aprilie-mai cu aparitia simptomelor in iunie) ; P.persica, GF305 (puieti, dubla oculare) si puietii de P.tomentosa IR473.

Diagnosticul serologic ELISA asigura rezultate foarte bune prin prelevarea probelor din frunze de la varful lastarilor. Virusurile ILAR au fost eliminate prin termochimioterapie. Pentru plantatia mama si in depozitare s-a produs intreg sortimentul de inmultire liber de virusurile ILAR.

Virusul craparii scoartei (Plum bark split) si virusul mozaicului linear (Plum narrow striped variegation) s-au dovedit a fi tulpini ale virusului Apple chlorotic leaf spot (ACLS). Aceste virusuri sunt implicate in incompatibilitatea la altoire, in reducerea cresterii pomilor si a productiei de fructe. Unele soiuri si portaltoi de prun s-au gasit infectate cu aceste virusuri : Timpurii Rivers, de Bistrita, Scoldus, Otesani 8, Otesani 11.

Cercetarile cu privire la biologia si combaterea fungilor patogeni la prun au scos in evidenta necesitatea studiului evolutiei biologice, a perioadei de proiectare a ascosporilor la Polystigma rubrum si de urmarire a patogenitatii si combaterii. Rezistenta soiurilor s-a urmarit la colectia de prun fata de toti factorii patogeni de importanta economica la peste 150 soiuri si clone de prun.

Astfel fata de Polystigma rubrum s-au stabilit ca sensibile soiurile Vanat romanesc, Vanat de Italia, Anna Spath, Tuleu gras, d'Agen, Gras romanesc, Timpurii de Aiud, Renclod Althan, etc.

Slab atacate s-au dovedit a fi soiurile noi romanesti Ialomita, Centenar, Silvia, Minerva, Pitestean, Pescarus, Carpatin si Diana.

La atacul de monilioza (Monilinia laxa) s-a dovedit sensibil pe inflorit soiul Stanley, iar la fruct sunt sensibile soiurile Tuleu gras si toate soiurile nai care au genitor acest soi. De asemenea sunt sensibile soiurile din grupa Renclod.

Soiuri cu rezistenta mai buna la fruct s-au dovedit a fi urmatoarele : de Bistrita (Vanat romanesc), Vanat de Italia, Anna Spath, Gras romanesc, Scoldus, d'Agen, Blue Free, Iroquois, Tuleu timpuriu, Buburuz, Ruth Gerstteter, Bosniace, Stanley.

Taphina pruni prezinta cel mai puternic pericol pentru soiul de Bistrita si toate clonele si variatiile sale (Vanat romanesc, Dollan, Pozegaca, Hansvetsche), apoi Gras romanesc. In schimb soiurile noi romanesti precum Tuleu gras, Rivers timpuriu si Stanley se prezinta ca rezistente.

Rugina prunului (Transchelia pruni-spinoase) se manifesta puternic numai in anumiti ani cand ataca majoritatea soiurilor din sortiment. Ciuruirea micotica (Stigmina carpophylla) este omniprezenta la soiurile de prun din cultura, in special la soiurile Vinete romanesti, Anna Spath, Vanat de Italia si in masura mai mica la alte soiuri : Stanley, Tuleu gras, Tuleu timpuriu, Centenar, Ialomita, Silvia, Pitestean, Alina, Tita, Carpatin.

Fungicidele testate in combaterea patogenilor au fost numeroase. Datele obtinute au scos in evidenta eficacitatea foarte buna a urmatoarelor fungicide in combaterea patarii rosii a frunzelor si hurlupilor : zeama bordeleza, Turdacupral, polisulfura de bariu, Dithane M45, Ziram 80, produsele pe baza de captan (Captadin 50, Merpan 50).

Fungicidele sistemice (Topsin M70, Rubigan 12, Derosal, triazolii) au avut eficacitate mai slaba in combaterea acestor patogeni in schimb aceste fungicide au fost foarte eficace in combaterea moniliozei si ciuruirii micotice a frunzelor, fainarii si ruginilor. Tot cu eficacitate foarte buna in combaterea moniliozei mai sunt : Saprol, Orius, Folicur.

Cercetarile au aratat necesitatea efectuarii tratamentelor numai la avertizare. Numarul total de tratamente avertizate pentru combaterea bolilor a variat in functie de evolutia patogenilor si sensibilitatea soiurilor in limite cuprinse intre 4-9 stropiri.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate