Deglutitia

Deglutitia

Reprezinta trecerea bolului alimentar din cavitatea bucala prin faringe si esofag in stomac.

Ea presupune trei timpi:

1.     Timpul bucal;

2.     Timpul faringian;

3.     Timpul esofagian.

1.Timpul bucal  este voluntar, incepe prin plasarea bolului alimentar pe partea dorsala a limbii, aplicarea limbii pe palatul dur si contractia muschilor limbii. Bolul este impins ca de un piston in faringe care il aspira ( P= -20 cm H₂O).

2.Timpul faringian

Faringele are o lungime de 12-14 cm si e format din nazo-buco si hipofaringe.

In pereti se gaseste musculatura striata bogat inervata ceea ce permite o fina coordonare a miscarilor in timpul respiratiei, vorbirii, deglutitiei (in deglutitie respiratia se opreste).

Timpul faringian este reflex. Reflexul incepe la contactul bolului alimentar cu receptorii din jurul orificiului buco-faringian(mai ales pilierii amigdalieni).

Contractia limbii impiedica refluxul spre cavitatea bucala, ridicarea valului palatului impiedica refluxul spre cavitatea nazala.

Trecerea spre trahee e impiedicata de ridicarea laringelui si plasarea lui sub epiglota si de contractia corzilor vocale.

Unda peristaltica incepe in nazofaringe si parcurge faringele in 1 secunda, sfincterul esofagian superior deschis, permite trecerea bolului in esofag.

Deschiderea acestui sfincter are loc in momentul declansarii undei peristaltice.

3.Timpul esofagian

Esofagul este un organ musculotubar in forma de tub, cu o lungime de 25 cm. in perete sunt 2 straturi de muschi:

circulari;

longitudinali

In 1/3 superioara muschii sunt striati, inervati de nervul vag (n.X) cu originea in nucleul ambiguu, prin placi motorii.

In 1/3 medie musculatura este mixta: striata si neteda.

In 1/3 inferioara musculatura este neteda, inervata de nervul vag (nX) cu originea in nucleul dorsal al vagului din bulbul rahidian, al 2-lea neuron in plexul mienteric (si aici exista cele 2 plexuri).

Esofagul are doua sfinctere

superior  sau faringo-esofagian, striat, format din ingrosarea musculaturii circulare;

inferior sau esofago-gastric , care nu are aspect de sfincter, e reprezentat de ultima portiune de 2-5 cm a esofagului ce functioneaza ca un sfincter.

Sfincterul superior in intervalele dintre deglutitie este contractat (presiune = 40 mm Hg), ceea ce impiedica patrunderea aerului in esofag in timpul miscarilor respiratorii.

Sfincterul inferior, in intervalul dintre deglutitie are un tonus crescut( presiune = 30 mm Hg), impiedicand refluxul gastric in esofag.

Unda peristaltica faringiana introduce bolul alimentar in esofag. La contactul cu esofagul se declanseaza o unda peristaltica -  unda primara care strabate esofagul in 5-10 secunde (lichidele trec in 1 secunda datorita gravitatiei).

Sfincterul inferior se deschide in momentul declansarii undei peristaltice (prin interventia neuronilor inhibitori mienterici) si continutul esofagian este eliminat in stomac.

Daca in esofag au ramas resturi, in locul distensiei esofagului se declanseaza o unda peristaltica secudara, pana la completa eliminare a continutului esofagian in stomac.