Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
ORGANIZAREA INSTANTELOR JUDECATOESTI


ORGANIZAREA INSTANTELOR JUDECATOESTI




ORGANIZAREA INSTANTELOR JUDECATOESTI

Organizarea moderna a instantelor judecatoresti este rezultatul unei interesante evolutii istorice. Puterea judecatoreasca a dobindit o organizare independenta doar in epoca moderna, respectiv o data cu afirmarea tot mai puternica in Anglia, Farnta si apoi in alte state occidentale a principiului separatiei puterilor in stat. Anterior, justitia se contopea in practica cu functia executiva si era infaptuita adeseori de aceleasi organe.

Organizarea actuala a instantelor judecatoresti este guvernata de Legea nr. 304/2004. in prezent, potrivit art.2 alin.2 din Lgea 304/2004, justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti:




  1. judecatorii
  2. tribunale
  3. tribunale specializatetcurti de apel
  4. Inalta Curte DE Casatie si Justitie.

Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica si functioneaza in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti. Numarul si localitatile de resedinta ale judecatoriilor sunt prevazute intr-o anexa la Legea privind organizarea judiciara. In prezent, in Romania functioneaza un numar de peste 180 de judecatori.

In fiecare judet functioneaza un tribunal, instanta cu personalitate juridica, care, de regula, are sediul in localitatea de resedinta a judectului respectiv. U asemenea tribunal este organizat si in municipiul Bucuresti. Tribunalul municipiului Bucuresti functioneaza si ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala. Numarul total al tribunalelor este, in prezent, 42.

Potrivit art.34 din Lgea 304/2004, in cadrul tribunalelor functioneaza sectii pentru vauze civile si sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet. Tribunalele specializate sunt, tribunale pentru minori si familie, tribunale de munca si asigurari sociale, tribunale comerciale si tribunale administratv-fiscale.

Instantele specializate pot contribui la sporirea calitativa a actului de justitie, precum si la solutionarea rapida a cauzelor date in competenta sa.

Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica si functioneaza intr-o circumscriptie cuprinzind mai multe tribunale si tribunale specializate. Numarul curtilor de apel, resedintele acestora, precum si tribunalele cuprinse in circumscriptiile respective sunt prevazute in anexa Legii 304/2004. in prezent functioneaza 15 curti de apel, fiecare incluzind in circumscriptia sa  doua pina la sase tribunale.

In cadrul curtilor de aple functioneaza sectii pentru cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de conteincios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

Inalta Curte de Casatie si Justitie este singura instanta din Romania si are sedil in capitala tarii. Ea are personalitate juridica si functioneaza potrivit dispozitiilor cuprinse in noua lege de organizare judiciara. Potrivit acestei legi, instanta suprema este organizata in patru sectii:

  1. sectia civila si de proprietate inteletuala
  2. sectia penala
  3. sectia comerciala
  4. sectia de conteincios administrativ si fiscal.

Instanta suprema se compune dintr-unpresedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecatori. Inalta Curte de Casatie si Justitie isi desfasoara activitatea in conditiile determinate de lege, si in cadrul Sectiilor Unite si ale unui complet format din 9 judecatori, fiecare avind competenta proprie.

Instanta suprema mai cuprinde in structura sa: cancelaria directii, servicii si birouri, cu personal stabilit prin statul de functii.

Potrivit art. 19 din Lgea 304/2004, sectia civila si de proprietate intelectuala, sectia penala, sectia comerciala si sectia de conteincios administrativ si fiscal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca recursurile impotriva hotaririlor pronuntate de curtile de apel si a altor hotariri, in cazurile prevazute de lege. Sectiile mentionate nu au competenta de prima instanta. In schimb, sectia penala a instantei supreme are atit o competenta de fond, cit si competenta de recurs. Potrivit art.20 din Legea nr.304/2004, sectia penala a instantei supreme judeca:

  1. in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competenta de prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
  2. recursurile, in conditiile prevazute delege.

Sectiile Inaltei Curti mai au si competenta de a solutiona:

a.        cererile de stramutare, pentru motivele prevazute de codurile de procedura;

b.        conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege;

c.        orice alte cereri prevazute de lege.

Completul de 9 judecatori are o competenta limitata la cazurile prevazute de art.22 din Legea 304/2004. Potrivit primului aliniat al acestui text, completul de 9 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de  sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Cel de-al doilea alineat al textului mentionat ii confera instantei supreme o competenta diversa si o competenta in materie disciplinara.

Atributiile Sectiilor Unite sunt statuate in art.23 din Legea 304/2004. potrivit acestui text, instanta suprema se constituie in sectii unite pentru:

  1. judecarea recursurilor in interesul legii
  2. solutionarea, in conditiile legii, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie
  3. sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare.

Organizarea instantelor militare

Organizarea instantelor militare in tara nostra nu este de data relativ recenta. Existenta instantelor intr-un stat de drept nu este dezirabila, desi institutia este cunoscuta si in alte tari democratice. Argumentele deduse din necesitatea unei specializari in domeniul infractiunilor comise de militari nu rezista unei serioase analize.

Fara a intra in detalii, precizez ca adeseori infractiunile comise de militari prezinta aceleasi elemente ca si cele savirsite de civili. Singura particularitate consta, cel mai adesea, in calitatea de militar a autorului infractiunii. Elementele tehnice de exceptie ce ar putea aparea in unele cazuri pot fi clarificate de judecator printr-o expertiza de specialitate.

In prezent, instantele militare sunt constituite in conformitate cu pevederile Legii nr. 54/1993. potrivit art.2 din Legea pentru organizarea instantelor si parchetelor militare, structura acestor categorii de instante este alcatuita din:

  1. tribunale militare
  2. tribunalul militar teritorial
  3. Curtea Militara de Apel.

In prezent tribunalele militare functioneaza in orasele Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara. Parchetele militare functioneaza in prezent in orasele anterior mentionate, precum si in Bacau, Brasov, Constanta, Craiova, Ploiesti si Tirgu-Mures.

In municipiul Bucuresti isi are sediul Tribunalul Militar teritorial, care functioneaza ca instanta de control judiciar. Legea ii recunoaste acestei instante si o competenta de fond. Curtea Militara de Apel isi are, de asemenea, sediul in municipiul Bucuresti.

Judecatorii si procurorii militari au calitatea de magistrati si fac parte din corpul magistratilor. Ei au si calitatea de militari activi. Incalcarea normelor de disciplina militara atrage dupa sine raspunderea magistratilor in conformitate ce prevederile Regulamentului disciplinei militare. Savirsirea de abateri disciplinare in legatura cu indeplinirea atributiilor in calitate de magistrati angajeaza raspunderea acestora in conditiile si dupa procedura prevazuta de Legea nr.304/2004.

Instantele si parchetele militare beneficiaza de personal auxiliar, administrativ si de serviciu. Ele dispun si de politie militara pusa in serviciul lor, in mod gratuit, de catre Ministerul Apararii Nationale.

Conducerea si administrarea instantelor judecatoresti





Justitia find serviciu public este firesc ca ea sa beneficieze si de o conducere corespunzatoare ce se exercita in conditiile prevazute de legea de organizare judiciarp. Conducerea si administrarea instantelor vizeaza doar latura organizatorica a activitatii, nu si activitatea de judecata.

Cel mai important organ al administrarii justitiei este, in prezent, Consiliul Superior al Magistraturii. Atributii privitoare la administrarea justitiei au si Ministerul Justitiei, inspectorii judecatoresti, presedintii instantelor si alti functionari publici ce fac parte din structura unor servicii auxiliare.

Ministerul justitiei

Organizarea si functionarea Ministerului Justitiei este reglementata prin H.G. nr.736/2003 care mentioneaza in primul sau articol ca Ministerul Justitiei este organul de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului., care asigura elaborarea, coordonarea si aplicarea strategiei si a programului de guvernare in vederea bunei functionari a justitiei  si vegheaza la stricta aplicare a legii, in conformitate cu principiile democratice ale statului de drept.

Ministerul Justitiei indeplineste urmatoarele functii:

de strategie, prin care se asigura cooperarea la fundamentarea si elaborarea programului de guveranare in domeniul justitiei

de reglementare si sinteza, prin care se asigura realizarea cadrului normativ si institutional necesar pentru organizarea si functionarea intregului sistem al justitiei, pe baza strictei aplicari a dispozitiilor prevazute de cOnstitutie si de celelalte acte normative

de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului sau al Guvernului Romaniei, reprezentarea pe plan intern si extern in domeniul saa de activitate

de autoritate de stat, prin care se asigura aplicarea unitara si respectare reglementarilor legale privind organizarea si functionarea institutiilor si unitatilor care isi desfasoara activitatea sub autoritatea sau in subordinea sa

de administrare, prin care se asigura administrarea patrimoniului sau potrivit dispozitiilor legale.

Functiile Ministerului Justitiei se realizeaza prin intermediul atributiilor conferite de lege. Printre cele mai semnificative atributii mentionam:

  1. asigura buna organizare si functionare a justitiei ca serviciu public si vegheaza, potrivit competentelor sale, la respectarea drepturilor omului si a libertatilor sale fundamentale in activitatea instantelor judecatoresti si a parchetelor, precum si la exercitatea accesului liber si facil la justitie
  2. elaboreaza strategii, programe si proiecte de acte normative in domeniul justitiei si participa la corelarea legislatiei interne cu normele de drept international, in primul rind cu domentele ONU, ale OSCE si ale Consiliului Europei, cu normele dreptului comunitar si euroatlantic, precum si cu procedurile jurisdictiilor internationale acceptate
  3. examineaza si face propuneri referitoare la adaptarea legislatiei pentru asigurarea compatibilitatii cu obligatiile asumate prin conventii internationale la care Romania este parte; contribuie la activitatea de armonizare a legislatiei in procesul de integrare europeana si euroatlantica
  4. elaboreaza si propune Guvernului, in colaborare cu celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritati sau institutii publice interesate, instrumentele juridice corespunzatoare pentru aducerea la indeplinire a obligatiilor stabilite in sarcina statului roman prin conventii internationale, hotariri ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, ale unor tribunale penale internationale sau ale altor organisme internationale cu atributii jurisdictionale
  5. elaboreaza studii privind cadrul intelegerilor internationale si participa, in conditiile legii, la negocieri in vederea incheierii de conventii internationale interesind domeniul justitiei, avizeaza, in limitele competentei sale, proiecte de conventii internationale, anterior aprobarii negocierii lor, indeplineste sau asigura aducerea la indeplinire a obligatiilor ce revin Ministerului Justitiei si instantelor judecatoresti, potrivit conventiilor si uzantelor internationale
  6. efectueaza studii,analize si documentari privind necesitatea initierii, completarii sau modificarii unor acte normative din domeniul justitiei, organizeaza si coordoneaza activitatea din domeniul saa de activitate, simplificare si perfectionare a legislatiei din domeniul saa de activitate
  7. constituie, potrivit legii, comisii de elaborare a proiectelor de coduri si alte acte normative complexe ce intereseaza domeniul justitiei si asigura, dupa adoptare, editarea si publicarea editiilor oficiale ale acestora
  8. organizeaza examene sau concursuri in vederea admiterii in magistratura, examenele de capacitate ale magistratilor, precum si cele de promovare in functie si participa la examenele de numiresi de capacitate ale notarilor publici, ale executorilor judecatoresti si ale personalului propriu
  9. conduce, indruma si verifica activitatea privind executarea pedepselor privative de liberate aplicate condamnatilor si a unor masuri educative aplicate minorilor si asigura conditiile pentru respectarea drepturilor si indatoririlor prevazute de lage pentru aceste categorii de persoane, indeplineste atributiile prevazute in Conventia europeana asupra transferarii persoanelor condamnate si in protocolul aditional la aceasta, ratificate de Romania
  10. indeplineste atributiile care ii sunt stabilite prin legea notarilor publici si a activitatii notariale, legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, legea cetateniei romane, republicata,, legea privind executorii judecatoresti, legea privind statutul functionarilor publici, legea bancara, dispozitiile legale cu privire la asociatii si fundatii, precum si cele referitoare la supravegherea Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare sau prin alte legi speciale 
  11. coordoneaza, indruma si controleaza din punct de vedere administrativ si metodologic activitatea de expertiza tehnica judiciara, organizeaza examenele pentru atribuirea calitatii de expert tehnic judiciar si testeaza specialistii, in conditiile legii, asigura perfectionarea pregatirii profesionale a expertilor tehnici judiciari si a specialistilor
  12. editeaza buletine informative, culegeri de acte normative si de practica judiciara, precum si de alte materiale din domeniul saa de activitate.

O remarca deosebita se impune si in privinta obligatiilor ce revin Ministerului Justitiei in directia elaborarii unor viitoare coduri si acte normative complexe ce intereseaza domeniul justitiei, precum si al compatibilizari legislatiei romanesti cu dreptul comunitar si cu celelalte documente internationale de interes major.

Conducerea Ministerului Justitiei este asigurata de ministrul justitiei. In exercitarea  atributiilor sale, ministrul justitiei emite ordine si instructiuni. In activitatea de conducere a ministerului, ministrul justitiei este ajutat de 3 secretari de stat numiti, potrivit legii, prin decizie a primului-ministru. Ministerul Justitiei are si un sacretar general si un secretar general adjunct, numiti, in conditiile legii, prin ordin al ministrului justitiei.

Consiliul Superior al Magistraturii

Constitutia din anul 1991 a creat un nou organism-Consiliul Superior al Magitraturii-cu importante atributii privitoare la organizarea si activitatea instantelor judecatoresti, precum si cu privire la statutul magistratilor.

Potrivit art.133 alin.2 dinj Constitutie, C.S.M. este alcatuit din 19 membri din care:

  1. alesi in adunarile generale ale magistratilor si validat desenat, acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si alta pentru procurori, prima sectia este compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori
  2. 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat, acestia participa numai la lucrarile in plen
  3. minstrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe linga Curtea de Casatie si Justitie.

Legea nr.317/2004 determina modul de alcatuire a celor doua sectii ale C.S.M,astfel sectia pentru judecatori-in numar de 9 este alcatuita din:



2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie

4 judecatori de la curtile de apel

2 judecatori de la tribunale

un judecator de la judecatorii.

Sectia pentru procurori-in numar de 5-a C.S.M. este alcatuita din:

  1. un procuror de la Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie
  2. un procuror de la Parchetul National Anticoruptie
  3. un procuror de la parchetele de pe linga curtile de apel
  4. un procuror de la parchetele de pe linga tribunale
  5. un procuror de la parchetele d epe linga judecatorii.

Membrii C.S.M. se aleg din rindul judecatorilor si procurorilor numiti de Presedintele Romaniei si care au o vechime de cel putin 6 ani in functia de magistrat.

C.S.M. este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte, alesi pentru un mandat de un an. Presedintele are urmatoarele atributii:

a.      reprezinta C.S.M. in relatiile interne si internationale

b.      coordoneaza activitatea C.S.M. si repartizeaza lucrarile pentru plen si sectii

c.       prezideaza lucrarile C.S.M., cu exceptia cazului in care la lucrari participa Presedintele Romaniei

d.      semneaza actele emise de Plenul C.S.M.

e.      sesizeaza Curtea Constitutionala in vederea solutionarii conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice

f.        prezinta, in sedinta publica a plenului, raportul anual asupra activitatii C.S.M., care se transmite instantelor si parchetelor si se da publicitatii.

C.S.M. se intruneste in plen si in sectii ori de cite ori este necesar, la convocarea presedintelui, a vicepresedintelui sau a majoritatii membrilor plenului ori, dupa caz, ai sectiilor. Lucrarile plenului C.S.M. se desfasoara in prezenta a cel putin 15 membri.

Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii

Menirea esentiala a C.S.M. este aceea de a apara corpul magistratilor si membrii acestuia impotriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau impartialitatii magistratului in infaptuirea justitiei ori sa creeze suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea C.S.M. apara reputatia profesionala a magistratilor, asigura respectarea legii si a criteriilor de competenta etica si profesionala in desfasurarea carierei profesionale a magistratilor.

Plenul C.S.M. indeplineste atributii importante in domeniul:carierei magistratilor, al recrutarii, evaluarii, organizarii si functionarii instantelor si al parchetelor.

C.S.M. in domeniul carierei are urmatoarele atributii:

    1. propune Presedintelui Romaniei numirea in functie si eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor, cu exceptia celor stagiari
    2. propune Presedintelui Romaniei numirea in functie si revocarea din functie a presedintelui, vicepresedintelui si presedintilor de sectii al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a procurorului general al Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie, a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, precum si a adjunctilor acestora
    3. dispune promovarea magistratilor in functiile de executie
    4. dispune promovarea magistratilor in functiile de conducere din cadrul instantelor si al parchetelor, in urma consultarii magistratilor din cadrul instantelor si parchetelor respective
    5. numeste judecatorii stagiari si procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii
    6. elibereaza din functie judecatorii stagiari si procurorii stagiari
    7. aproba transferul magistratilor
    8. numeste, pe perioade determinate, in posturi vacante, magistratii de cariera, in conditiile legii
    9. propune Presedintelui Romaniei conferirea de distinctii pentru magistrati, in conditiile legii.

C.S.M. exercita atributii importante si in cadrul sectiilor sale, printre cele mai importante fiind si cele de ordin disciplinar (le vom discuta la capitolul raspunderea magistratilor).

Ministrul Justitiei

Aributiile ministrului justitiei au fost reduse in mod considerabil prin noile reglementari privitoare la organizarea judiciara si la statutul magistratilor. Majoritatea sarcinilor ce reveneau Ministerului Justitiei in legatura cu recuperarea magistratilor si cariera acestora, au fost preluate de C.S.M.

Atributiile ministrului justitiei sunt limitate la realizarea prerogativelor ce revin ministerului pe care-l conduce, asigurind buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public.

Ministrul justitiei are atributii legate de stabilirea bugetului anual al instantelor judecatoresti (avind calitatea de ordonator principal de credite), asigurarea spatiilor necesare pentru instante si parchete, numirea asistentilor judiciari. Acestea sunt numiti de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, dintre persoanele care indeplinesc conditiile prevazute de lege.

De asemenea, numarul total de posturi de asitenti judiciari si repatizarea posturilor pe instante, in raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei. Sanctiunile disciplinare se aplica de ministrul justitiei.

Conducerea instantelor judecatoresti



Instantele de judecata, de orice grad, sunt conduse de catre un presedinte. Presedintii tribunalelor, tribunalelor specializate si ai curtilor de apel sunt ajutati, in activitatea lor de conducere, de catre 1-2 vicepresedinti.

Sectiile instantelor judecatoresti sunt conduse de catre un presedinte de sectie. Vicepresedintele instantei este si presedintele uneia dintre sectii.

Presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti iau masuri pentru organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc, asigura si verifica respectarea obligatiilor statutare si a reglementarilor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate.

In cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere, care hotaraste cu privire la problemele generale de conducere a instantei. Colegiul de conducere al curtii de apel exercita si actiunea disciplinara, in conditiile legii, avind urmatoarea componenta:

  1. la curtile de apel: presedintele, vicepresedintii, judecatorii inspectori si presedintii de sectii, precum si 1-2 judecatori alesi in adunarea generala a judecatorilor
  2. la tribunale si tribunale specializate: presedintele, vicepresedintii si presedinti de sectii, precum si 1-2 judecatori alesi in adunarea generala a judecatorilor
  3. la judecatorii: presedintele si, dupa caz, vicepresedintele si presedintii de sectii, precum si 1-2 judecatori alesi in adunarea generala a judecatorilor.

Legea confera unele atributii importante generale ale judecatorilor. Aceste atributii sunt determinate de art.54 din Legea nr. 304/2004 dupa cum urmeaza:

  1. dezbat activitatea desfasurata de instante
  2. aleg membrii C.S.M.
  3. dezbat probleme de stat
  4. analizeaza proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justitiei sau a C.S.M.
  5. formuleaza puncte de vedere la solicitarea C.S.M.
  6. indeplinesc alte atributii prevazute de lege sau regulamente.

Conducerea instantei supreme este asigurata de presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere., alcatuit din presedinte, vicepresedinte, presedintii de sectii si din 5 judecatori alesi pe o perioada de 5 ani in adunarea generala a jdecatorilor.

Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii:

a)      aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativ, precum si statele de functii si de personal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie

b)      recomanda Plenului C.S.M. numirea la Inalta Curte de Casatie si Justitie a judecatorilor in functie, carora le expira mandatul de 6 ani

c)      propune C.S.M. numirea, promovarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti

d)      organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, in conditiile legii

e)      exercita actiunea disciplinara impotriva presedintelui, vicepresedintelui, presedintilor de sectii, judecatorilor si magistratilor-asistenti al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si impotriva presedintilor curtilor de apel

f)       propune proiectul de buget al Inaltei Curti de Casatie si Justitie

g)      exercita alte atributii prevazute de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a I.C.C.J.

Hotaririle colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie se adopta cu votul majoritatii mambrilor sai. Unele atributii importante au fost conferite de lege adunarii generale a judecatorilor de la I.C.C.J.

Adunarea generala a judecatorilor se intruneste pentru:

  1. aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicitatii
  2. aprobarea bugetului I.C.C.J.,cu avizul consultativ al Ministerului Finatelor Publice
  3. alegerea celor 2 membri pentru C.S.M.

Personalul auxiliar de specialitate

Toate instantele judecatoresti si toate parchetele au in structura lor urmatoarele compartimente:

  1. registratura
  2. grefa
  3. arhiva
  4. biroul de informare si relatii publice
  5. biblioteca.

Curtile de apel si parchetele de pe linga aceste curti, I.C.C.J., Parchetul de pe linga I.C.C.J. si Parchetul National Anticoruptie au de asemenea, in structura lor un compartiment de documentare si un compartiment de informatica juridica, cite un departament economico-financiar si administrativ, condus de un manager economic.

Aceste structuri organizatorice au rol important in infaptuirea corespunzatoarea a actului de justitie, desi nu participa in mod nemijlocit la realizarea functiei jurisdictionale.

Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti se elaboreaza de CS.M. si de Ministerul Justitiei si se aproba prin Hotarire a C.S.M., care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I.

Un  rol important in activitatea instantei revine grefei. Potrivit legii, grefierii participa la sedintele de judecata si la efectuarea actelor de urmarire penala in scopul consemnarii operatiilor realizate in cadrul procedurii judiciare. La sedintele de judecata grefierii sunt datori sa aiba tinuta crespunzatoare instantei unde functioneaza.

Departamentul economico-financiar si administrativ are ca atributii principale efectuarea operatiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea conditiilor materiale pentru desfasurarea activitatii si a parchetelor si gospodarirea localurilor. Postul de manager economic se poate acupa numai prin concurs.

Presedintii pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici. Paza sediilor instantelor judecatoresti si a parchetelor, bunurilor si valorilor apartinind acestora, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfasurarii normale a activitatii in aceste sedii se asigura de trupele de jandarmi, in mod gratuit, de catre Jandarmeria Romana, prin structurile sale specializate.




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




Gruparea sistemelor de drept in familii
REGIMUL JURIDIC AL DIFERITELOR CATEGORII DE BUNURI
Libertatea de asociere si intrunire pasnica
Aspecte juridice privind incriminarea traficului de droguri
Statul si dreptul in Vechiul Regat al Romaniei
Cauze care inlatura sau modifica executarea pedepselor sau a altor sanctiuni penale
PROTECTIA SOCIALA
Hotararea judecatoreasca
Luarea de mita: continut legal, structura variantei tip si particularitatile variantei agravate
TEORIA GENERALA A OBLIGATIILOR














loading...