Uniunea Europeana se apleaca asupra politicilor energetice

Uniunea Europeana se apleaca asupra politicilor energetice

A mai trecut un an si Uniunea Europeana se afla in acelasi stadiu al aprovizionarii cu energie din zonele asiatice bogate in petrol si gaze naturale: cel al discutiilor, si principalul proiect in jurul caruia se poarta discutiile este Nabucco, un proiect deja legendar si milenar (nu numai prin sorgintea numelui sau).

Dupa cum este cunoscut, Nabucco vizeaza transportul de gaze naturale din zona Marii Caspice catre Europa Centrala, prin Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria (acesta urmand sa fie si traseul principal al conductei). Gazoductul, care ar trebui sa fie operational cu primul sau tronson - dintre Turcia si Bulgaria - in 2012, ar avea o lungime de 3.300 km si ar trebui sa transporte aproximativ 31 miliarde metri cubi de gaze naturale anual. Decizia finala asupra constructiei lui Nabucco trebuia luata in 2008. In plus, au aparut deja dificultati financiare legate de finantarea proiectului inca inainte de demararea constructiei efective a primului tronson . au aparut dificultati politice - intre Rusia si UE - dupa conflictul din Caucazul de Sud.

Marile companii europene isi vad propriul interes

Concurenta neloiala, dar si nemultumirile consumatorilor, care nu aveau practic de unde alege, au determinat Comisia Europeana sa initieze in anul 2005 o ancheta pe piata de electricitate si gaz. Neelie Kroes, comisarul european pentru Concurenta, sublinia unele din concluziile la care s-a ajuns atunci: pietele nationale de energie sunt prea concentrate si prea putin lichide; lipseste competitia transfrontaliera si nu sunt suficienti actori pe piata. "Toate acestea inseamna ca in Europa consumatorii nu primesc energie sigura, accesibila si sustinuta", a afirmat Kroes in discursul sau. "Noii jucatori au nevoie de acces la rezervele de energie, la retea si la consumatori. Si totusi, se lovesc de aceleasi trei probleme structurale interconectate", a mai spus comisarul.

Rusia si-a considerat intotdeauna conductele drept bunuri strategice si nu a acceptat sa le supuna niciunui fel de concurenta. Potrivit Acordului UE cu Rusia, valabil pana la sfarsitul anului 2007, orice companie locala sau straina care dorea sa transporte gaz in Europa putea folosi conductele rusesti doar daca vindea gazul companiei Gazprom. In multe cazuri, preturile nu se situau la nivelul pietei internationale, ci la cel al pietei interne ruse, piata puternic subventionata de Guvernul rus. Carta Energetica Europeana solicita Rusiei sa permita si tertilor accesul la conductele sale. Parteneriatul UE cu Rusia vizeaza securitatea, energia, comertul bilateral, controlul traficului aerian, precum si alte probleme politice si economice de interes comun.

Directorul general al unei importante companii energetice regionale din Austria, Energie AG (E-AG), Leo Windtner, a cerut la inceputul anului 2008 grupului german E.On sa lanseze un proiect vizand constructia unui gazoduct care sa lege Austria de Croatia, in parteneriat cu mai multe companii austriece, printre care si E-AG. Gazoductul Tauerngasleitung (TGL) ar urma sa faca legatura, incepand cu anul 2015, intre Croatia si Austria, pentru a putea transporta peste Alpi gaz natural din Orientul Mijlociu; TGL ar avea lungimea de 260 km si ar deservi trei provincii austriece. Costurile sunt estimate la 600 de milioane de euro, iar lucrarile de constructie ar urma sa inceapa in 2010. TGL ar putea sa furnizeze numai clientilor sai industriali o cantitate de gaze naturale de 1 miliarde metri cubi pe an.  

Nabucco prim si bis

Autoritatile de la Teheran au sugerat de mai multe ori dorinta de a se conecta la gazoductul Nabucco. Dar este putin probabil ca Uniunea Europeana, care sprijina construirea gazoductului, sa aprobe si intrarea Iranului in proiect, acest stat aflandu-se sub sanctiuni impuse de ONU si NATO.

Atunci Iranul a anuntat ca intentioneaza sa construiasca un gazoduct, denumit Persian Pipeline, pentru transportul gazelor naturale catre Europa, separat de proiectul Nabucco. "Nu avem nicio legatura cu Nabucco si, dupa ce UE a anuntat ( . ) ca nu are nevoie de gazul Iranului, am facut planuri separate de Nabucco. Nu va exista competitie cu Nabucco, iar traseul Persian Pipeline este separat de cel al gazoductului Nabucco", a declarat, la jumatatea lunii octombrie 2008, Akbar Torkan, director responsabil cu planificarea in Ministerul Petrolului de la Teheran. Tot in replica la deja  faimosul proiect Nabucoo, Ungaria a propus in 2008 un nou proiect de transport al gazelor naturale - NETS sau "Mini Nabucco" - pentru tarile intrate in ultimele doua valuri in UE (adica la 1 mai 2004 si 1 ianuarie 2007), inclusiv alte tari din zona Europei de Sud-Est, dintre care fac parte si Romania si Ungaria.

Intr-o replica a replicilor la toate aceste declaratii, presedintia europeana ceha din prima jumatate a anului in curs a anuntat ca depune eforturi pentru realizarea gazoductului Nabucco, pentru ca urmareste reducerea dependentei de gazul rusesc.

Republica Ceha se numara printre cei mai mari suporteri ai proiectului energetic european si transforma securitatea energetica intr-una dintre principalele prioritati ale sale. Nabucco reprezinta o prioritate absoluta. Partenerii Cehiei din Grupul de la Visegrad - Polonia, Ungaria si Slovacia - sunt de acord si ei cu pozitia ceha. Spre deosebire de vecinii sai din Europa Centrala si de Est, Republica Ceha poate face fata unei eventuale lipse a petrolului rusesc gratie conductei IKL, construita in anii '90, care face legatura cu sistemul de conducte vest-european din Germania.

Ungaria si compania energetica privata MOL si-au intensificat in ultima vreme eforturile de lansare a proiectului Nabucco. Prim-ministrul maghiar Ferenc Gyurcsany a considerat initial Nabucco drept un "vis indepartat", dar de atunci si-a revizuit complet parerea.

Proiectul gazoductului Nabucco urmareste aducerea gazului de la Marea Caspica pana la Viena. Azerbaidjanul este considerat cel mai probabil furnizor al gazului, in timp ce, in viitor, acesta este posibil sa fie adus si din Orientul Mijlociu. Gazul ar urma sa fie livrat prin Turcia, Bulgaria, Romania si Ungaria. Lansarea gazoductului este programata pentru 2013, dar construirea acestuia nu este foarte certa. Gazoductul, cu o lungime de 3.300 de kilometri, are nevoie de o derogare din partea autoritatilor antitrust ale UE si de un acord intre guvernele tarilor pe teritoriul carora va trece conducta.

La inceputul acestui an, consortiul care se ocupa de constructia gazoductului Nabucco a cerut Bancii Europene de Investitii (BEI) sa sprijine finantarea proiectului, insa institutia are nevoie de mai multe informatii inainte de a lua o decizie, a declarat presedintele BEI, Philippe Maystadt. Oficialul a precizat ca BEI va finanta proiectul doar daca este viabil. Intr-o alocutiune sustinuta in cadrul summitului dedicat proiectului Nabucco de la Budapesta, prim-ministrul ceh si, totodata, actualul presedinte al UE, Mirek Topolanek, a declarat pe 27 ianuarie a.c. ca planurile rusesti de construire a gazoductelor South Stream si North Stream urmaresc mentinerea dependentei europene de gazul rusesc si ameninta proiectul Nabucco: "Aceste trasee ale gazoductelor ocolesc Ucraina si Europa Centrala, in timp ce mentin o mare dependenta a Uniunii Europene de Rusia. Aceasta reprezinta o amenintare directa a proiectului Nabucco". Pe de alta parte, Topolanek a spus ca Nabucco "nu este un proiect anti-Rusia" si a accentuat ca a discutat cu Vladimir Putin, care l-a asigurat ca "Federatia Rusa nu se opune proiectului Nabucco". Oficialul ceh s-a aratat optimist in legatura cu sansele gazoductului Nabucco de a deveni realitate in viitorul apropiat: "Putem acum sa il numim un proces Nabucco, si nu un proiect Nabucco".

Concurenta cu South Stream

Pana acum, reprezentantii de la toate nivelurile Comisiei au minimalizat natura rivala a proiectelor South Stream si Nabucco.

Un inalt reprezentant al Executivului european a declarat ca South Stream nu reprezinta o alternativa la aprovizionarea din Rusia, ci un canal suplimentar necesar de aprovizionare. In replica, un inalt reprezentant rus si-a exprimat indoiala referitoare la fezabilitatea gazoductului prioritar European: "Nabucco ar putea reprezenta un monument al marilor ambitii si actiuni, dar care totusi nu este bine gandit", a declarat prim-viceprim-ministrul rus Viktor Zubkov, de asemenea presedinte al Consiliului Director al Gazprom.

Oficial, Comisia Europeana refuza sa recunoasca vreo incetinire sau intarziere a proiectului Nabucco. Proiectul are de infruntat multe obstacole, printre care se numara si construirea planificata a gazoductului rival, South Stream, finantat de compania ruseasca Gazprom. Inainte de izbucnirea, in ianuarie 2009, a disputei ruso-ucrainene asupra gazelor, experti de marca din domeniul energiei au avertizat asupra unor dificultati de implementare a proiectului Nabucco.

Premierul maghiar Ferenc Gyurcsány a spus ca Nabucco este o chestiune de securitate nationala si a sugerat ca UE ar trebui sa finanteze acest proiect. Gazda maghiara a summitului a mai facut apel pentru convocarea unui board international pentru gazoductul Nabucco si a oferit Budapesta ca posibila gazda pentru o astfel de institutie. El a mai spus ca UE trebuie sa isi asume mai multe angajamente in directia asigurarii resurselor si a tarilor de tranzit, acestea nedorind sa fie doar furnizoare. Uniunea nu ar trebui sa finanteze proiectul, ci, mai degraba, sa ajute la oferirea de imprumuturi si garantii din partea bancilor si institutiilor financiare, pentru a finanta acest parteneriat public-privat. In martie 2009, tarile care participa la proiect ar trebui sa isi declare sprijinul pentru acesta. Daca nu vor fi gasite raspunsuri concrete pana in mai, proiectul va fi in pericol. In iunie a.c. ar trebui sa aiba loc o conferinta interguvernamentala cu tema Nabucco.

NETS - proiectul de transport al noii Europe

Din Sistemul de Transport al Gazelor Naturale (NETS) fac parte (in ordine alfabetica): Austria, Bosnia, Bulgaria, Croatia, Romania, Serbia si Slovenia. NETS ar trebui sa ofere statelor din Europa de Sud-Est acces la gazul natural din Azerbaidjan inainte ca proiectul Nabucco sa fie finalizat. NETS este o modalitate, deocamdata teoretica, mai rapida si mai ieftina decat Nabucco, pentru tarile din Europa de Sud-Est de a-si diversifica retelele si resursele de aprovizionare cu gaze naturale si a avea acces astfel la bazinul Marii Caspice.

Grecia primeste deja gaz natural din Azerbaidjan, prin reteaua de gazoducte functionala pe teritoriul Turciei. Proiectul NETS propune conectarea acestei retele operationale in Grecia cu alte trei tronsoane:

 primul, de 100 de km intre Bulgaria si Grecia;

 al doilea, cu lungimea de numai 15 km, intre Bulgaria si Romania;

 al treilea, de 60 km, pentru conectarea retelelor din Bulgaria si Serbia.

Daca se va gasi un investitor, constructia acestor tronsoane nu ar dura mai mult de doi-trei ani.

La 1 iulie 2008, Societatea Nationala de Transport a Gazelor Naturale, Transgaz SA, si compania ungara FGSZ au semnat acordul privind interconectarea sistemului de transport al gazelor naturale din Romania si Ungaria, prin construirea conductei Arad-Szeged. Pe teritoriul Romaniei conducta de interconetare va avea o lungime de aproximativ 12 km, intre punctul de conectare Horia (langa Arad) si punctul de frontiera Csanadpalota (Nadlac), de la granita dintre Romania si Ungaria. Din cei 62 km de conducta de pe teritoriul Romaniei a fost deja construit un tronson de 36,7 km, intre localitatile Horia si Pecica.

Capacitatea maxima de transport a conductei este de 4,4 miliarde metri cubi pe an, corespunzator unui debit mediu pe ora de 500 de mii de metri cubi. Data planificata pentru inceperea constructiei conductei pe teritoriul Romaniei si inceperea operarii comerciale este 1 ianuarie 2010.

O singura certitudine - South Stream

Gazoductul South Stream vizeaza constructia unei conducte cu o lungime de 900 de kilometri, ce va traversa Marea Neagra, de la Beregovaia (Federatia Rusa), pana la Varna, in Bulgaria, ocolind Turcia. Aici, South Stream s-ar bifurca in doua ramuri: una sudica - ce ar trece prin Grecia si ar ajunge in Italia, si una nordica - ce ar trece prin Serbia si Ungaria si ar ajunge in Austria. Acolo, Gazprom creeaza un important centru de depozitare si transmisie a gazelor pentru Europa, in apropiere de Viena. Pana in toamna lui 2008, cativa dintre participantii la Nabucco (Bulgaria, Ungaria si Austria) si-au manifestat interesul de a participa la South Stream, ceea ce pare sa dinamizeze constructia acesteia.

South Stream ocoleste Turcia si Ucraina. Un gazoduct prin Romania - Ungaria si Austria, unde sa se uneasca direct cu sistemul european de transport al gazelor, este mai scurt si, in consecinta, cu costuri mai mici si mai rapid de construit. Pentru alimentarea Bulgariei si Serbiei ar putea fi construite "bretele" din conducta principala.

O ramura pornita din conducta principala doar pentru a alimenta Romania nu este fezabila pentru tara noastra: deja suntem aprovizionati pe la Isaccea si Satu-Mare cu gaze rusesti. Singurul motiv pentru care poate fi preferata Romania pe traseul de transport al gazelor naturale rusesti catre Europa este legat de scoaterea Ucrainei de pe acest traseu.

Tot Drujba ne uneste

Conducta Prietenia (Drujba) transporta petrol din Rusia spre Europa Centrala si conecteaza campurile petrolifere din Siberia Occidentala cu o serie de rafinarii din Europa Centrala. Conducta are o capacitate de transport de peste doua milioane de barili de titei pe zi, din care 1,4-1,6 barili de titei merg direct spre consumatorii din UE, iar restul raman in Belarus.

Oleoductul are doua ramuri, una nordica, ce alimenteaza Germania, Polonia, Belarus si Lituania, si una sudica, deseori neutilizata la capacitate maxima, care alimenteaza Cehia, Slovacia si Ungaria.

Drujba este cea mai importanta conducta operata de Transneft, monopolul responsabil de gestionarea retelei de conducte petroliere a Rusiei.

La jumatatea lunii octombrie 2008, conducta a fost inchisa cateva zile dupa ce un utilaj de constructii a sectionat-o din greseala intr-o regiune din jurul Budapestei. Zona afectata a fost inconjurata cu nisip, iar petrolul scurs a fost curatat de pompieri. Politia a inchis, de asemenea, o zona din jurul autostrazii de centura MO din jurul capitalei ungare, din cauza riscului de explozie.