Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Stiinte politice


Index » legal » » administratie » Stiinte politice
» Tratatul de la Nisa


Tratatul de la Nisa




Tratatul de la Nisa

Tratatul de la Amsterdam a adus modificari importante Tratatului asupra Uniunii Europene si Tratatului care a instituit Comunitatea Europeana. Prin acest tratat, s-au adus clarificari asupra garantiilor in materie de protectie a drepturilor fundamentale, cu deosebire in ceea ce priveste egalitatea dintre femei si barbati, nediscriminarea si tratarea datelor cu caracter personal. Tratatul a mai adus precizari in domeniul liberei circulatii a persoanelor in spatiul comunitar; a fost consacrata cooperarea politica si judiciara in materie penala si au fost precizate conditiile de integrare a acquis-ului Schengen in cadrul juridic al Uniunii Europene; a fost dezvoltat conceptul de cetatenie europeana, au fost definite strategiile comune in favoarea ocuparii locurilor de munca precum si coordonarii politicilor nationale; a fost consolidata politica de protectie a mediului, de promovare a unui nivel ridicat de sanatate publica; au fost aduse clarificari in materie de protectie a consumatorilor. In scopul unei mai bune valorificari a intereselor Uniunii Europene pe scena internationala, Tratatul de la Amsterdam a extins politica comerciala comuna si a consolidat reforma politicii externe si de securitate comuna. In perspectiva largirii Uniunii Europene au fost explicitate cateva reforme institutionale, cum sunt consolidarea rolului Parlamentului European, extinderea votului cu majoritate calificata, structura si functionarea Comisiei Europene, consolidarea rolului Curtii de Conturi, al Curtii de Justitie, al Comitetului Economic si Social si al Comitetului Regiunilor, a fost consolidat principiul subsidiaritatii s.a.




Evolutia integrarii europene va solicita alte reforme capabile sa raspunda unor probleme de mare importanta, cum sunt adaptarea si perfectionarea institutiilor europene la procesul de extindere a Uniunii Europene sau la unele aspecte referitoare la politica externa si de securitate comuna.

Trebuie amintit ca functionarea si structura institutiilor europene au fost concepute pentru anii '50, atunci cand Uniunea nu numara decat 6 membri, respectiv Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda.

Anul 2004 a marcat aderarea a inca 10 state: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia si Ungaria. Bulgaria si Romania au aderat la 1 ianuarie 2007.

Consiliul European, reunit la Köln la 3-4 iunie 1999, a decis sa se demareze lucrarile pregatitoare ale unei noi conferinte interguvernamentale care sa trateze reforma prevazuta in 'Protocolul institutional'. In cadrul conferintei interguvernamentale, care s-a deschis la 14 februarie 2000 la Nisa, s-au dezbatut o serie de probleme cu privire la necesitatea confirmarii intr-un text 'constitutional' a drepturilor si obligatiilor cetatenilor europeni, a angajamentului institutiilor europene de a tine seama de preocuparile lor in materie de utilizare a fortei de munca, de mediu. S-au pus in discutie probleme legate de identitatea proprie a Uniunii Europene, de creare a unei Europe a apararii, de politica comerciala, de reforma in materie institutionala s.a.

Intre 7-11 decembrie 2000, intalnirea la varf a sefilor de state si guverne, care a avut loc la Nisa, a adoptat textul tratatului, care a fost semnat la 26 februarie 2001 de catre Consiliul Uniunii Europene si, ca urmare, a fost deschis spre ratificare.

Semnarea Tratatului de la Nisa a incheiat conferinta interguvernamentala mai sus amintita. Obiectul conferintei a fost adaptarea functionarii institutiilor europene in vederea primirii de noi membri. Astfel, Tratatul a deschis calea celei mai mari largiri preconizate de Uniune, cu perspectivele unei paci durabile, stabilitatii si prosperitatii pentru ansamblul tarilor europene democratice.

Tratatul de la Nisa nu este insa decat o etapa. El a marcat un nou pas in pregatirea largirii Uniunii cu tari din zonele centrale, estice, mediteraneene si baltice ale Europei.

Deciziile finale privind modificarile aduse tratatelor au fost adoptate de sefii de state si guverne ai statelor membre, reuniti in Consiliul European.

Tratatul aduce modificari urmatoarelor institutii europene: Parlamentul European, Consiliul, Comisia Europeana, Curtea de Justitie si Curtea de Conturi, carora li se adauga si doua organe comunitare consultative, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor. Aceste modificari sunt:

Modificari legate de Parlamentul European. Prin Tratat s-a consolidat rolul colegislator al Parlamentului European. A fost creata o noua baza juridica in scopul de a permite Consiliului sa fixeze statutul partidelor politice la nivel european. In perspectiva largirii, Tratatul a limitat numarul maxim de deputati europeni la 732

-Modificari legate de Consiliu. Intr-o Uniune care va numara intr-o zi aproximativ 30 de state membre, un acord unanim va fi foarte greu de atins, existand riscul ca actiunea Uniunii Europene sa fie paralizata. Se impunea deci ca aceasta reforma sa reduca numarul situatiilor in care un stat membru poate ridica veto-ul sau. In asemenea conditii, Tratatul permite o majoritate calificata asupra deciziilor ce vor fi adoptate pentru aproximativ 30 de dispozitii, care pana acum erau guvernate de regula unanimitatii. In ceea ce priveste politicile comunitare, aproximativ 12 dispozitii permit luarea deciziei cu majoritate calificata. Este vorba de decizii in domeniul cooperarii judiciare civile, in domeniul acordurilor comerciale privind serviciile sau proprietatea intelectuala. Referitor la ponderarea voturilor, noul Tratat a prevazut ca ea va fi modificata incepand cu 1 ianuarie 2005.



-Modificari legate de Comisia Europeana. Din momentul aderarii la Uniune a celorlalte 12 state, prin mentinerea actualului sistem Comisia ar numara 33 de membri. Tratatul limiteaza numarul comisarilor, astfel ca incepand cu 2005 fiecare stat membru va avea un singur comisar. Tratatul de la Nisa a decis consolidarea puterii presedintelui Comisiei, ca o masura indispensabila pentru asigurarea coerentei unui colegiu largit la peste 20 de membri. Presedintele Comisiei decide repartizarea portofoliilor si poate sa remanieze responsabilitatile comisarilor, avand totodata dreptul sa ceara demisia unui comisar, care trebuie insa aprobata de plenul Comisiei. -Modificari legate de Curtea de Justitie. Tinandu-se seama de supraaglomerarea cazurilor de rezolvat, si de faptul ca numarul este in creste si mai mult o data cu aderarea noilor membri, situatie care ar duce la mari intarzieri in solutionare, Tratatul de la Nisa a repartizat mai eficient competentele intre Curte si Tribunalul de prima instanta. S-a prevazut posibilitatea crearii de camere jurisdictionale, specializate in anumite domenii. Conform Tratatului, in conditiile Uniunii largite, Curtea va numara atatia judecatori cate state membre vor alcatui Uniunea. Pentru a se evita convocarea plenului, Tratatul prevede posibilitatea intrunirii Curtii intr-o Mare Camera, alcatuita din 13 judecatori.

-Modificari legate de Curtea de Conturi. Tratatul a stabilit ca aceasta institutie trebuie sa fie alcatuita dintr-un reprezentant al fiecarui stat. Numirea membrilor este validata de Consiliu, cu majoritate calificata, pentru un mandat de sase ani. Curtea de Conturi poate sa creeze Camere pentru adoptarea anumitor categorii de rapoarte sau avize. Curtea si institutiile de control nationale sunt invitate sa-si imbunatateasca cooperarea prin crearea unui comitet de contact cu presedintii institutiilor nationale. -Modificari legate de Comitetul Economic si Social. Tratatul precizeaza ca aceasta institutie trebuie sa fie compusa din reprezentanti ai diferitelor categorii ale societatii civile organizate. Numarul membrilor a fost limitat la 350, ceea ce permite mentinerea numarului actual de membri pentru fiecare stat.

-Modificari legate de Comitetul Regiunilor. Numarul membrilor sai a fost limitat la

350. Tratatul de la Nisa impune, de asemenea, membrilor Comitetului, sa aiba mandat

din partea colectivitatilor pe care le reprezinta sau sa raspunda politic in fata acestora.

Modificari importante au fost aduse si in alte domenii. In mecanismul de cooperare consolidata, Tratatul de la Amsterdam a prevazut conditii riguroase care limitau posibilitatile practice de a recurge la el. In scopul de a face mai operational acest mecanism, Tratatul de la Nisa a suprimat posibilitatea ca fiecare stat membru sa-si exprime veto-ul la declansarea unei cooperari consolidate. A fost fixat la opt numarul minim de membri necesar pentru instaurarea unei asemenea cooperari si a fost prevazuta posibilitatea instaurarii cooperarilor consolidate in domeniul politicii externe si de securitate comune (PESC), cu exceptia insa a domeniului apararii.

In ceea ce priveste problematica drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, Tratatul de la Nisa prevede ca, prin majoritate de patru cincimi din membrii Consiliului, dupa avizul conform al Parlamentului European si dupa audierea statului membru in cauza, Consiliul poate sa constate daca exista un risc clar de violare grava de catre un stat membru a drepturilor si libertatilor fundamentale pe care este intemeiata Uniunea. In asemenea situatie, Consiliul poate sa-i adreseze recomandari corespunzatoare. Dreptul de initiativa pentru o astfel de decizie apartine unei treimi din state, Comisiei sau Parlamentului European.



La Nisa a fost proclamata Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii. Carta fixeaza un ansamblu de drepturi civile, politice, economice si sociale ale cetatenilor europeni, grupate in sase categorii: demnitate, libertate, egalitate, solidaritate, cetatenie si justitie. Aceste drepturi sunt intemeiate pe drepturile si libertatile fundamentale recunoscute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului si pe traditiile constitutionale ale tarilor din Uniunea Europeana.

Tratatul de la Nisa are anexata o 'Declaratie asupra viitorului Uniunii'. De asemenea, cu acest prilej s-a hotarat convocarea unei Conventii privind viitorul Europei care sa ofere variante de solutii la intrebarile privind viitorul Europei. Sarcina principala a fost aceea de a elabora un text constitutional plecand de la urmatoarele premise:

-simplificarea tratatelor prin regruparea dispozitiilor fundamentale ale celor patru

Tratate intr-unul singur, ce va trebui sa fie redactat mai clar si mai lizibil pentru

cetateni;

-delimitarea competentelor la nivelul Uniunii sau al statelor membre, asigurarea unei

mai bune modalitati prin care diferitele niveluri ale actiunilor legislative si

administrative sa se completeze reciproc cu mai multa eficienta;

-statutul Cartei drepturilor fundamentale (incorporarea ei in viitoarea Constitutie

Europeana);

-rolul parlamentelor nationale in arhitectura europeana

-noile dimensiuni ale politicii externe si se securitate comuna.

Reprezentantii Romaniei la Conventia privind viitorul Europei au propus o serie de drepturi colective, care sa fie recunoscute alaturi de drepturile individuale clasice comunitatilor locale sau culturale. De asemenea, o propunerea foarte importanta a vizat necesitatea ca in viitor Uniunea Europeana sa adere la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, adoptata de Consiliul Europei si care instituie primul mecanism de protectie a drepturilor omului la nivel regional prin intermediul Curtii Europene a Drepturilor Omului – de altfel, toate statele membre ale Uniunii sunt si membre ale Consiliului Europei, si implicit au ratificat Conventia Europeana.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate

Stiinte-politice


Demografie
Stiinte politice