Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Stiinte politice


Index » legal » » administratie » Stiinte politice
» Specificitatea si dimensiunile domeniului disciplinei „Analiza de Politica Externa” (APEX)


Specificitatea si dimensiunile domeniului disciplinei „Analiza de Politica Externa” (APEX)




Specificitatea si dimensiunile domeniului disciplinei „Analiza de Politica Externa” (APEX)

domeniul RI: relatii dintre state, dintre state-natiuni – ca si cum statele ar fi actori cu putere de decizie (se vb despre interese ale statelor – dar cine le identifica?, ca si cum statul ar fi un actor rational – abordare care e numita de unii specialisti „black-boxing” the state – abordarea statului ca si cutie neagra; statul ca abstractie metafizica

Elementele fundamentale ale APEX

o       explanandum = ceea ce trebuie explicat = decizii luate de decidenti cu referinta sau care au consecinte pentru politica externa a statelor-natiune; aici pot fi incluse actiune de decizie si de non-decizie; in genere decizii care vizeaza entitati externe – influentare externa dar si decizii ce vizeaza factori interni dar relevant pt externi




o       stadiile procesului de decizie – informare, recunoasterea problemei, conceperea, perceperea, prioritizarea scopurilor, planificarea, alegerea unei optiuni

o       traditional APEX s-a orientat mai mult spre decizii luate de decidenti aflati in pozitii de autoritate si care implica resurse ale statelor-natiune

o       adesea asemenea procese sunt ascunse cercetarii curente – raman secrete – arhive ; uneori cercetarea curenta ia in considerare urmele deciziilor – din ziare, cronologii – numite evenimente – informatii despre evenimente

o       explanans = factorii care explica procesul de decizie si care influenteaza pe decidenti; exista o multime de factori – ex. culoarea camerei in care e luata decizia – de aici si critici: complexitatea factorilor – sociali, economici, situatia internationala, perceptii, motivatii, valori, probleme de comunicare, personalitate – argument folosit pentru a centra analiza pe state, interese etc

APEX este:

  1. multifactoriala
  2. ia in considerare multiple nivele de analiza (multinivel) si
  1. ia in considerare rezultate ale cercetarii din multiple discipline: psihologie, sociologie, teoria organizatiilor, antropologie, economie etc (multidisciplinara); si
  2. e disciplina integrativa
  3. De asemenea: APEX e teorie orientata-spre-agenti (statele nu sunt agenti, ci abstractii, deci nu actioneaza)
  4. Cerceteaza specificitatea actorilor implicati in decizii – personalitati, grupuri mici etc

exista insa o serie de dezvoltari teoretice legate de fenomene precum institutiile, dinamica grupurilor, jocul dintre politica internationala si cea interna – asa numitul joc al celor 2 nivele (international si national); sau teorii privind modul in care factorii culturali si constructiile culturale intr-un stat influenteaza comportamentelor statelor – abia in anii 1990 au inceput sa fie acceptate asemenea teorii ca explicative in domeniul RI

- singura si cea mai importanta contributie a APEX este identificarea intersectiei teoretice dintre cei mai importanti determinanti ai comportamentelor statelor: factorii materiali si cei ideationali; daca teoriile RI nu ar contine referiri la fiinte umane ar portretiza o lume fara schimbari, creativitate, persuasiune, responsabilitate; nici una din marile teorii RI nu include fiintele umane in compozitia explicatiei lor – totusi, constructivismul

Wendt: ideile construiesc preferinte si interese – adica lumea materiala este ceea ce ideaticul face din ea

sistemul se poate schimba fara o schimbare materiala

state material neasemanatoare pot actiona similar

state material asemanatoare pot actiona diferit

Disputa Waltz (realism) – Wendt (constructivism) readuce in discutie dezbaterea: structurile sau agentii (prin intelesurile intersubiective) afecteaza primordial comportamentul sistemului

Hudson: Waltz uita de oameni si idei, Wendt uita de oameni dar nu de idei; nici unul nu are o conceptualizare adecvata a agentiei – adica a protagonistilor actiunii pol internat.

Exemplificare: studii realizate pe Rusia lui Gorbaciov si cum oameni din anturajul sau i-au afectat viziunile, ideile (Jeffrey Checkel, 1993); de asemenea, studii care arata cum anturajul lui Reagan nu era favorabil intelegerii caracterului inovator al ideilor lui Gorbaciov si care-l conduceau spre neincredere in Gorbaciov. Reagan a luat decizia de a avea incredere „perhaps the deepest impression I had during this experience and other meetings with Soviet citizens was that they generally indistinguishable from people I had seen all my life on countless streets in America”

Originile APEX

3 lucrari paradigmatice:

  1. Decision-Making as an Approach to the Study of International Politics de Richard Snyder, HW Bruck si Burton Sapin 1954

- care a inspirat cercetatorii sa analizeze nivelurile intra-state-natiune => inaugurat accentul pe procesul de luare a deciziilor in Pol Ext si nu pe rezultatele Pol Ext





  1. „Pre-Theories and Theories of Foreign Policy” de James Rosenau – articol 1964 ulterior publicat in carte in 1966

- care a inspirat cercetatorii sa extraga stiintific generalizari la nivelul statelor privind comportamentele lor – teorii de nivel mediu (intre teorii generale care impun principii mari si complexitatea realitatii)

  1. Man-Milieu Relationship Hypotheses in the Context of International Politics de Harold si Margaret Sprout 1956 ca articol si apoi carte in 1965

- care aratau ca studiul rezultatelor politicii externe (asociate cu studiul capabilitatilor , puterilor statelor natiune in relatie unele cu altele) fara referire la actiunile de politica externa (care presupune actori, oameni, decizii) este sortit esecului – nu intelegem; trebuie sa ne uitam la ambientul psihologic al indivizilor si grupurilor care iau decizii = mediul sau contextul international si operational asa cum este perceput de catre

Perioada clasica a APEX (1954-1993)

Prima perioada de APEX (1954-1973): perioada de     definire a liniilor mari de conceptualizare dar si de eforturi de colectare de date si experimentare metodologica

A doua perioada APEX (1974-1993) – s-a construit pe fundamentele din prima perioada

Procesul de decizie in grupuri

o       Snyder, Bruck si Sapin: accentuat procesul si structura grupurilor care luau decizii de pol ext;

o       Concentrare pe grupurile mici. Importanta cercetarea lui Irving Janis: Victims of Groupthink (1982) – calitatea deciziilor luate in grupuri mici e afectata de nevoia de consens si acceptare personala in grup

o       Charles Hermann (1978): categoriseste tipurile de grupuri in functie de marime, rolul liderului, reguli ale deciziei, autonomia participantilor la grup – reuseste sa faca predictii cu privire la posibilele rezultate ale deliberarii grupurilor in functie de acesti parametri

o       Hermann si altii, in al doilea val: concentrare pe Cum ajunge un grup sa inteleaga, reprezinte, si sa defineasca o anumita situatie de politica externa?

Procese organizationale si politica birocratica

o       Isi extrage radacinile intr-o lucrarea lui Max Weber: Teoria organizatiilor sociale si economice , din anii 1920 – ca influenta a birocratiilor asupra politicilor – implicit a politicii externe

o       Graham Allison (1971) Esenta deciziei – episodul crizei din Cuba nu poate fi explicat doar prin referinta la modelul actorului rational in luarea deciziilor ci doar prin introducerea altor 2 modele: modelul proceselor organizationale si modelul proceselor birocratice

o       Morton Halperin (1974) Bureaucratic Politics and Foreign Policy – generalizari despre comportamente birocratice din perioada Eisenhower, Kennedy, Johnson

Politica externa comparata

o       Pionierii au aratat ca se pot compara nu politici externe luate agregat ci doar comportamentele de pol ext (ca unitati de masura: evenimente). Ex de evenimente: afecte pozitive sau negative prezente la luarea unei decizii, sau ce instrumente de stat au fost implicare in influentare (diplomatic, economic, militar etc)

o       Ambitiile initiale au fost de articulare a unei mari teorii unificate privind comportamentele de politica externa a tuturor statelor din toate timpurile



o       Investitii de stat in SUA pentru colectionarea de date-evenimente – baze de date de pol ext – 5 milioane de USD in perioada 1967-1981 – cronologii, evenimente consemnate de ziare – codificare

o       Unele proiecte concrete de colectare a datelor exista inca – se culeg date. Ex CREON (Comparative Research on the Events of Nations): explicatii integrate multilevel: variabile independente de la diferite niveluri erau legate prin propozitii teoretice de proprietati si tipuri de comportamente politice

Ambientul (mediul) psihologic si social al procesului de decizie in pol ext

o       Mintea decidentilor de politica externa nu sunt tabula rasa: contin informatii complexe, patternuri, convingeri, atitudini si valori, experiente, emotii, stil, amintiri, conceptii despre sine si despre propria natiune etc (ex: Moldova in declaratiile lui Base)

o       Caracteristici individuale ale decidentilor – psihologia politica ne poate ajuta la intelegerea lor. Ideea de „cod operational” expusa de Alexander George in 1969: a defini un cod operational presupune identificarea convingerilor centrale ale unui lider in ce priveste inevitabilitatea unui conflict in lume, auto-estimarea sa privind capacitatea de a schimba evenimente si explorarea mijloacelor si stilului liderului de a-si urmari scopurile

o       Margaret Hermann – folosind o varianta modificata a codului operational al lui George a creat o metodologie de comparare a liderilor: credinte, opinii, motivatii, stiluri de luare a deciziilor, stiluri de relationare inter-personala

o       Rolul perceptiilor si imaginilor in politica externa – Jervis Robert Perception and Misperception in International Politics (1976)

Caracteristicile nationale si societale

o       – Kal Holsti „national role conception” (1970) – rol in studierea culturii ca variabila independenta care a afectat politica externa; Almond, Verba, Nye;

o       rolul grupurilor societale (grupuri de presiune etc) R Dahl Regimes and Oppositions (1973);

o       rolul politicii interne asupra celei externe - Putnam (1988); Joseph Hagan (1993): rolul opozitiei interne in alegerile de pol ext; a aratat, de pilda ca fragmentarea politica interna are un rol mai mic decat militarii sau opozitia oganizata asupra comportamentelor de pol ext

o       controverse relativ la intern-extern – asa-numitul consens Almond-Lippman: opinia publica este incoerenta si e lipsita de unitate in privinta problemelor de politica externa; Caspary (1970) si altii au aratat ca exista stabilitate in opinia politica americana privind politica externa

o       teza pacii democratice

APEX din 1993-prezent

caderea sistemului sovietic si terminarea RR, caderea sistemului bipolar a condus la ideea ca e imposibil sa explici si sa prezici schimbarea de sistem doar pe baza variabilelor de nivelul sistemului /Hudson

explicatiile caderii sist. Sovietic include variabile precum personalitatile lui Gorbaciov, Walesa, Havel; activitatea bisericii luterane si celei ecologiste, luptele interne dintre actori politici precum militarii, membrii Pcomuniste, birocratii, rolul economicului, emergenta unei atitudini societale in randul maselor din soc. comuniste etc

Recap: caracteristicile tipului de APEX: multilevel, mid-range theory, multicausal explanation, centrarea pe luarea deciziilor, multidisciplinar




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Stiinte-politice


Demografie
Stiinte politice